Viitorul, octombrie 1937 (Anul 29, nr. 8919-8944)
1937-10-13 / nr. 8928
tagjai :T*IS'»VIITORUL“ x£mm Informaţiuni Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II“, aminteşte scriitorilor tineri că a luat asupra sa tipărirea operelor pentru premierea scriitorilor tineri, înfiinţat din iniţiativa d-lui prof. D. Gusti în timpul ministeriatului domniei sale. Premiile pe anul 1938 sunt în număr de patru şi vor fi acordate pentru poezie, esseuri, studii din domeniul artelor, filosofiei şi al ştiinţelor morale. Premierea consistă în tipărirea şi editarea manuscrisului de către Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II“ autorului respectiv acordându-i-se drepturile de autor obişnuite. Termenul ultim de predare al manuscriselor este de 1 Ianuarie 1938. De la Ianuarie la August, anul acesta au fost exportate 1.445.327 tone de cereale faţă de 919.336 cât s-a exportat anul trecut (1936) în aceiaş perioadă de timp. Din cifrele de mai sus se vede că totalul exportului nostru de cereale a crescut cu peste o jumătate milion de tone faţă de anul trecut. Cea mai bună clientelă pentru cerealele noastre a fost Germania după care au urmat Grecia, Italia, Belgia, Austria, Anglia, Elveţia, Cehoslovacia. Vasile Muşi a fost achitat Sâmbătă seara a luat sfârşit procesul lui Vasile Muşi. El a fost achitat de orice penalitate, dar a fost condamnat la 1 leu despăgubiri civile părinţilor şi 1.200.000 lei soţiei şi copiilor lui Liveanu, plus 3.000 cheltueli de judecată. GENEVA, 11. In cercurile Societăţii Naţiunilor se crede că la 10 Noembrie se va întruni comitetul consultativ însărcinat să urmărească desfăşurarea evenimentelor din Extremul Orient. Spargerea din centrul Craiovei O îndrăsneaţă spargere s’a săvârşit în centrul Craiovei, la magazinul de bijuterii al d-lui Gheorghe Marinescu. Spargerea s’a comis în timpul nopţii. Hoţii au intrat în gangul casei şi de aci au coborât în pivniţă de unde spărgând o uşe s’au introdus în magasin. Hoţii s’au folosit de „gura de lup”. Au izbutit astfel să fure bijuterii de mare valoare. Poliţia face cercetări. Opera constructivă în Jud. Hunedoara IIlOB Noul inaugurări de şcoli. Punerea pietrei fundamentale a palatului administrativ din Petroşani Continuare din pag. 3-a vizitat ministru Ion nistir am intensificat-o prin crearea unei pepinerii de pomi şi noui plantaţii. Am sădit 50.000 puieţi pe dealul, Calvaria, pentru a avea mai târziu un parc mare, podoabă a oraşului. Am distribuit altoaie de pomi ţăranilor şi acelui guvern, care a pus din nou or , _ ...... le-am dat învăţături pentru curăţi-|dine în gospodăria ţării — şi în ciu- Ci UVcHlf cB O llSjj LSDBCwcltll da vremilor atât de grele prin care---------------------------------------------------------------* rea pomilor și a islazurilor. O preocupare cu totul nouă a primăriei, o constitue turismul. O singură mare lucrare a mai rămas nefăcută. Un singur proect nerealizat și anume acela al palatului primăriei. Din cei mulţi străini ce ?iTMea trec prin ţinutul nostru, cred că puţini se găsesc, cari, văzând atâtea lucruri frumoase aci , să nu se mire de nepotrivitul, demodatul şi insalubrul edificiu în care este actuala primărie, trecem şi-a plătit la timp şi punctual slujbaşii, ceea ce nu făceau celelalte guverne. Şi-a plătit deasemeni regulat pensionarii, nebătându-şi joc de oameni bătrâni. A realizat converdreaptă, creind un echilibru între pătura ţărănească şi cea orăşenească, şi în sfârşit a înzestrat ţara cu ult armament modern şi perfect, servind astfel marei cauză a păcii. Lui îi putem mulţumi deasemeni înmulţirea şuturilor (8 ore de lucru), a că- rui binefacere o simţim cu toţi cei de intenţia de a se construi un nou actld şi lui îi putem mulţumi conti -nuarea lucrărlor de cale ferată de pe palat administrativ, este veche. Ia dateaza de mai mult de 12 ani, de pe Livezeni-Bumbeşti, care lucrare timpul când in fruntea primăriei era area deosebită şi însemnată imperactualul prefect dr. Romulus Miocu, tanţă, pentru viaţa Văii Jiului şi a dar din lipsa de fonduri nu s’a putut Petroşanilor, realiza. ... Azi în sfârşit asistăm la acest mo- bilVântUl 0pGZ1f181 ment solemn în istoria oraşului Petroşani — punerea pietrii fundamentale, şi sunt foarte fericit, că am putut să fiu acela care în calitate de actual primar, am dat primele lovituri de târnăcop. D. ION MICIU fost primar sub guvernarea partidului nraţional-ţărănesc. Ridicarea acestui palat este pentru mine un prilej de îndoită bucurie , întâi va fi o podoabă a oraşului şi a . .apoi va da de lucru la o mulţime de D. dr. Romulus Miocu ne ajuta din amenjă partea judeţului cu 2.500.000 lei, pen- tru soluţionarea acestei mari şi grele probleme , încheindu-se cu acest fapt, şirul realizărilor noastre. Trebuia să accentuez încă odată că aceste lucrări şi realizări sau putut face numai cu valorosul sprijin ce ne-a acordat d-nii : prefect dr. Romulus Miocu, deputat Bursan, soc. „Petroşani“ şi înaltul guvern, cărora le mulţumim din suflet. Deasemenea mulţumesc colaboratorilor şi amicilor mei politici, precum şi dr. tuturora. Cuvântarea dlui deputate. Bursan D. C. BURSAN: N’aş fi luat cuvântul de nu mi s’ar fi pronunţat numele în cuvântările ţintite. Solemnitatea inaugurării de azi a şcoalei I. G. Duca şi punerea primei pietre la fundamentul palatului Administrativ nu poate fi considerate ca inaugurări convenţionale. In aceste două solemnităţi s’a consacrat efortul de patriotică înţelegere, prin stăruinţa îndărătnică a celor ce li s’au încredinţat puterea pentru aducerea la îndeplinire a programului la baza căruia stă sufletul lui I. G. Duca. Gândul marelui dispărut, printr’o violenţă inutilă, nu putea să fie realizat mai bine decât de d. preşedinte al consiliului Tătărescu, care a fost tot timpul depozitarul gândurilor lui Azi când inaugurăm aceste magnifice localuri, nu cred că putem să aducem un mai frumos omagiu decât să pornim la muncă fără preget cu acelaş elan şi cu aceiaş fermitate pe care ni la imprimat conducătorii noştri. Preotul a cetit apoi actul de ctitorie al noului palat care a fost acoperit cu semnăturile celor de faţă. Inaugurarea şcoalei de la Petrila Oficialităţile au mers apoi în comuna Petrila spre a asista la inaugurarea lucrărilor şcoalei din această localitate, care dealtfel e aproape terminată. Acest nou local la care lucrătorii de la minele Lonea au contrncari în tot timpul activităţii mele mereu m’aţi secondat. Sunt foarte fericit, de a ne considera un mic angrenaj, din ceea ce se cheamă guvernul marilor realizări, Valea Jiului care a suferit din cauza reducerii furniturilor de cărbuni, a trebuit să vadă exodul populaţiei spre alte locuri de muncă Meritul schimbării situaţiei se datoreşte conducătorilor ţării şi celor trei persoane de adm-nni: deputat Bursan, ing. Bujoiu şi prefectul Romulus Mioc cari au căutat să lege rănile populaţiei suferinde. In mod cinstit aplaudăm şi aprobăm munca ce se desfăşoară pe toată întinderea ţării. Suit cu o mare sumă de bani este un locaş cum nu sunt multe în ţară. Primarul comunei Ion Bunea a urat oaspeţilor bun venit. De asemenea a urat sănătate şi un delegat al muncitorilor. D. prefect ROMULUS MIOC le-a răspuns că oaspeţii au venit să se bucure cu toţii, de hărnicia şi străduinţa pietrilenilor, întruchipată în grandioase clădiri ce s’a ridicat în această localitate, şi unde copiii minerilor vor căpăta lumina cărţii. După oficierea serviciului religios şi zidirea actului de fundaţii d. Gabrielescu, directorul administrativ al minelor Lonea şi preşedintele comitetului de iniţiative al clădirei, a arătat celor de faţă, greutăţile cu care a luptat spre a face ceva pentru românii ce erau lipsiţi şi de biserică la Clutul liberal din Cluj Continuare din pag. 3-a dreptul de a reprezenta, exclusiv, în politica generală a ţării, ţara sa de origine, el nu a făcut-o. A continuat, fireşte, lupta de consolidare şi propăşire sub toate raporturile, a elementului românesc din Bucovina, cot la cot cu tovarăşii şi prietenii cu care o începuse înainte de răsboi. N’a fost însă exclusivist, ci, din potrivă, fericit de orice colaborare ce i-ar fi venit, din celelalte părţi ale României întregite. Şi n’a fost nici regionalist, ca să refuze cuiva dreptul de a lucra şi de a vorbi pentru şi în numele aceleiaşi Bucovine. A primit, acolo, pe toţi cei buni şi vrednici, cu braţele deschise, fără privire la locul lor de origină. S’a cufundat, cu un cuvânt, dela început şi pe deplin, în unitatea românească şi a lucrat din toate puterile sale pentru înfrăţirea sufleteasca a fiilor aceluiaş neam. Dece, domnilor şi iubiţi prieteni, vă spun, toate acestea Intâiu, pentrucă astfel de oameni de convingere, de hotărîre şi de caracter, cari s’au ţinut totdeauna pe linia dreaptă a principiilor şi tradiţiilor şi cari nu s’au abătut dela comandamentele morale ale înaintaşilor, au constituit marea forţă a P. N. L. dealungul existenţei sale de aproape un secol. Al doilea, pentru că, în deosebi, dv. cei tineri, trebue să luaţi pildă de la ei de felul cum trebuie să acţionaţi şi să vă menţineţi în viaţa publcă, ca să puteţi face maximum de bine obştesc şi să vă asiguraţi totodată situaţiile şi demnităţile cuvenite şi meritate. Intr’adevăr, aceasta e singura cale, Pe care, în P. N. L., s’au ridicat toţi acei ce au făcut şi fac mândria acestui partid, ca îndrumători şi fruntaşi ai săi. Evident, au fost şi de cei ce au crezut şi socotit altfel — oameni ai tuturor oportunităţilor şi abilităţilor. Numărul lor a crescut îndeosebi în epoca postbelică. Căci după ce s’au plimbat prin toate grupările şi partidele politice, şi-au închipuit că, cu aceiaşi desinvoltură şi uşurinţă, vor ajunge şi în P. N. L. la locuri de frunte şi de conducere, nesocotindu-i principiile şi tradiţiile şi sfidându-i, disciplina şi ordinea morală. Fără să cunoască trecutul partidului nostru şi pe cei ce au lucrat şi s-au ilustrat în cadrele lui, ei l-au privit ca un fel de caravanserai unde poate intra şi poposi oricine, indice de şcoală. Cu hotărârea şi contri- rer, de credinţă şi convingere, aribuţia lor şi a altora s’au ridicat aci 2 biserici, iar apoi avem aproape terminată o şcoală care cu greu i se va putea găsi egal aiurea. Meritul cel mare e şi al muncitorilor cari, cât de nevoiaşi sunt s’au hotărât dela început, să plătească câte 20 lei pe lună până la terminarea şcoalei. Şi acum aducem laude lui Dumnezeu, că ne-a ajutat s’o desăvârşim. Mulţumeşte şi d-lor ministru Angelescu, prefect Mioc şi primar Moga, ing. Mircea Ionescu etc., cari au înţeles nevoile lucrătorilor dându-le tot ajutorul, unde se pot ademeni şi cumpăra, ca într’un fel de bazar oriental, sufletele şi conştiinţele, fără scrupul, — unde se poate încerca şi întreprinde orice acţiune, demagogică şi aventuroasă, fără de răspundere, — unde se pot câştiga, numai cu îndrăzneală, situaţii fără de muncă grea şi devotată şi fără de jertfa cerută de aceasta. Dar organismul viguros şi sănătos al P ţ. a eliminat, prin reacţiune firească, astfel de elemente şi nu s’a lăsat atins de virusul pe care căutau să-l strecoare în seva curată a sângelui său. I-a fost greu până i-a cunoscut şi i-a dovedit ca atare, pentru ca să-i îndepărteze ca elemente disolvante a structurii sale morale şi politice. Ii ştim şi îi cunoaştem. Trecerea lor prin P. N. L. a fost ca un vis urât. Cine mai vorbeşte astăzi de aceşti rataţi şi naufragiaţi ai vieţii noastre politice? Cu atât mai mult deci acest partid a preţuit pe acei ce au venit în sânul său din convingere şi cu încredere, şi cari, încadraţi în tradiţionala sa disciplină morală, au înţeles să lupte cu stăruinţă şi devotament, pentru promovarea intereselor superioare ale neamului şi năzuinţelor patriotice ale P. N. L. Un astfel de bărbat este în partidul nostru d. Ion I. Nistor. De aceia e preţuit şi onorat şi conducători. De aceia suntem nespus de fericiţi că-i putem primi şi saluta în mijlocul nostru, cu toată dragostea şi admiraţia. Şi de aceia, azi, când — după douăzeci de ani de la unire — se mai găsesc încă, din nenorocire, oameni politici cari să voiască a monopoliza, nu numai viaţa publică actuală a nouilor teritorii, ci însuşi trecutul lor istoric, patrimoniu al întregului neam cu atât mai mare şi mai înţelegător al vremurilor de faţă ne apare d. Ion I. Nistor şi prietenii săi politici, cari mândri şi fericiţi că s’a putut aduce Bucovina la sânul patriei mume, ţin să împărtăşească cu fraţii de pretutindeni această bucurie şi fericire şi să colaboreze, in cea mai deplină armonie, cu ei, pentru dispariţia, complectă şi definitivă, a oricărui fel de regionalism. Preţ casa să slujească spre învăţătură celor ce socotesc şi lucrează altfel. Fie ca tineretul, îndeosebi, să o urmeze prin modul cum va trebui să se comporte şi să acţioneze în viaţa naţională. Fie, in fine, ca ţara aceasta* să aibă parte decât mai mulţi asemenea vrednici şi merituoşi fii. * D-l Victor Antonescu, ministrul afacerilor străine, proclamat prim cetăţean de onoare al Alexandriei Consiliul comunal a acordat aceasta dinstincţie pentru sprijinul dat oraşului. Festivităţile de om de la Alexandria Continuare din pag. 3-a ni-au lăsat. Suntem într’un gând de unire pe care nicio patimă nu îl agită. Şi mă bucur mai ales că martori îmi sunteţi toţi, că în niciuna din manifestaţiunile mele n’am slujit decât această înfrăţire. Am căutat ca toţi cetăţenii mei, indiferent de credinţele lor politice, să slujească binele şi progresul obştesc. Am satisfacţia sufletească că n’am sămănat nici în judeţul nostru nici în alte părţi zâzania şi desbinarea, care nu foloseşte gândului de muncă constructivă de care suntem animaţi. Din acest punct de vedere privesc sărbătoarea noastră, care este o sărbătorire a trecutului şi o pregătire a viitorului. Vă mulţumesc pentru eforturile colective ce le-aţi făcut, datorită cărora Alexandria cunoaşte un progres cu adevărat marcant. Concursul meu nu ar fi folosit, dacă nu era munca dvs. M-aţi proclamat primul cetăţean al Alexandriei, — eu aş dori ca prin cumulaţia altora, să nu fiu singurul. Aş dori ca ceea ce facem noi azi, să fie continuat de alţii, să fie un stimulent pentru alţii. Să nu uităm, că numai prin muncă stăruitoare în folosul obştesc, vom putea păstra patrimoniul moştenit. Trebue să ne dăm seama că în situaţia grea în care se găseşte astăzi lumea, se cere dela toţi cetăţenii deplină unire şi multă abnegaţie şi muncă. Eu am nădejdea că ceea ce s’au lucrat în ultimii ani, va obliga pe toţi cei de aci înainte să continue pe aceiaşi cale. Nunta, cu vorbe sau făgădueli deşarte nu mai merge. Suntem înconjuraţi de duşmani puternici, în faţa cărora puterea noastră trebue să fie munca continuă, fără certurile cari irosesc energiile şi nu folosesc la nimic. Am siguranţa că toţi prietenii de aici se vor întrece în viitor, ca şi Alexandria şi întregul nostru judeţ să cunoască o prosperitate cât mai deplină. Ceea ce s’a sărbătorit astăzi, să nu fie numai un activ al actualilor edili, ci și un imbold pentru succesori. Pentru ca după cum am sărbătorit acum realizările edililor actuali să ne întărim în viitor ca să sărbătorim înfăptuirile altora. Cuvântarea d-lui ministru Antonescu a fost subliniată cu puternice ovații. Răspunsul d-lui ministru Ion I. Nistor Sunt adânc mişcat de prea frumoasele şi elogioasele cuvinte ce a găsit de bine să le rostească d. Al. Lapedatu, schiţând modesta mea activitate în viaţa publică. Nu găsesc expresiuni îndeajuns de elocvente ca să mulţumesc vechiului şi bunului meu prieten pentru întâmpinarea călduroasă şi pentru cuvintele ce mi le-a adresat. In timpul războiului — a spus d-sa — am avut ocaziunea să cunosc pe preşedintele d-voastră, să apreciez sentimentele de prietenie şi de dragoste ce mi le-a arătat şi să colaborez împreună cu d-sa şi cu alţi mulţi refugiaţi, la Odesa şi Iaşi, la opera de rezistenţă care ne-a adus la România Mare. După război, am avut bucuria să colaborăm, din nou, la toate operele mari şi frumoase, şi în toate guvernele liberale. Am găsit în vechiul şi iubitul meu prieten, Alexandru Lapedatu, o personalitate cumpănită, un devotament al credinţelor şi tradiţiilor liberale şi o întruchipare a moralităţii şi eticei politice. Deasemenea am găsit în d-sa un sfătuitor înţelept, un prieten sincer, care, în chestiunile grele ale Bucovinei, mi-a dat spijinul cel mai neprecupeţit. De aceea sunt fericit că mi se oferă prilejul de a-i aduce, aci, în casa d-voastră şi în Capitala Ardealului, omagiul meu de dragoste şi preţuire. D. Al. Lapedatu în cuvântarea sa a atins însă şi chestiunea moralităţii politice. Şi a enunţat principii cari trebue să fie puncte de îndrumare şi căi de urmat, pentru toţi. In politică trebuie să stăpânească un principiu de statornicie. Imediat după războiu, noi, cei din provinciile astăzi unite cu ţara veche, am căutat o orientare în viaţa politică, îndreptându-se — ca unii ce cunoşteam trecutul — spre partidul naţional liberal. Alegerea era uşoară pentru că trecutul, pe care noi îl cunoaştem, era martor al aportului partidului liberal în opera de închegare şi consolidare a României moderne! Drumul şi încadrarea noastră în acest partid erau fireşti. Am venit întrânsul din dorinţa de a contribui cu puterile noastră la opera ce trebuia înfăptuită în România Mare. Şi ţin să amintesc aci — reluând ideia d-lui Al. Lapedatu — acea a moralităţii în politică — că este necesar, în primul rând, să se aducă o contribuţie de către cei cari lucrează în ogorul vieţii publice, pentru ca apoi să vină răsplata. Nu trebuie să ne gândim care va fi folosul intrând într’un organism politic ci să ne întrebăm care este contribuţia noastră. D-sa a adus apoi omagii d-lui Al. Lapedatu pentru munca de închiegare şi consolidare a organizaţiilor liberale, cari constitue azi adevărate fortăreţe ale partidului şi ale romănismului în acest colţ de ţară. \ Cuvântarea d*lui Petre Ghiţescu 'lllllll—lliMMIIHMI 'III 'IUI»....... --»■-« ..„li« r. Dr. GHIŢESCU reprezentantul i carte şi să devie învăţător“. In faţa ministerului scuză pe d. ministru dr. tuturora a scos din sân o basma şi Angelescu ce fiind suferind n’a pu- Idintr’un colţ a scos un pol pe care-l tot să participe la această sărbătoare avea înnodat, oferindu-1 şi pe acela, şi spune că asistând la această inau- --------------♦“* ro’hn’ sa'gurare încearcă un sentiment de admiraţie pentru conducătorii întreprinderilor din localitate cari au înţeles să înfăptuiască şi opera de cultură în mijlocul populaţiei. O admiraţie nesfârşită am, a spus d-sa şi pentru care şi-au dat cu atâta elan din modestul lor câştig, obolul pentru înfiinţarea şcoalei. Nu ştim ce comori nestimate sunt în sufletul pojarului român. In judeţul Buzău, povesteşte d.Chiţescu, se făcea în faţa unei prinării o mare discuţie, care şi cât să dea fiecare din fruntaşii satului pentru ridicarea unei şcoale. Spre uimirea tuturor a apărut o femeie cu un copilaş de mână, care cu multă blândeţe s’a rugat de cei prezenţi să nu se mai îngrijească aşa mult că uite „eu dau un local de un hectar, singura avere ce am, cu rugămintea ca copilul meu să facă şi el ——------------------------------Gestul acestei văduve de război, saac lipită pământului a făcut o mare impresie, ochii celor de faţă umezindu-se de îcrămi. Este atât de mare bogăţia sufletească a poporului nostru, a sfârşit d. Ghiţescu, încât nici nu bănuim. Aşi putea povesti multe asemenea cazuri. E de ştiut că copilul văduvei, a învăţat carte şi anul acesta e învăţător. După săvârşirea inaugurărilor s’au expediat telegrame d-nei Nadia Duca şi dr. C. Angelescu, ministrul educaţiei naţionale. # Seria inaugurărilor făcute ieri în jud. Hunedoara, au luat sfârşit la ora 4 d. a., urmând ca în curând, să se facă altele. C. ORASIANU INDISCUTABIL PRIMEA E.CEAMA PREŞ. TRIB. ILFOV. S. NOTARIAT Conform cererei înreg. la Nr. 80741 din 1937 sunt convocaţi toţi creditorii d-nei Sabina Jacques Kremnitzer, din Bucureşti, calea Călăraşilor Nr. 33, a se prezenta în ziua de 27 Octombrie 1937, orele 13 p. m., pentru a-şi da avizul la radierea menţiunilor luate asupra imobilului din Bucureşti, str. Negru Vodă Nr. 16-18 fost 16 (Teatrul Jigniţa) şi str. Căuzaşi Nr. 18, proprietatea d-nei Sabina I. Kremnitzer, luată conform art. 26 din legea lichidării datoriilor agricole şi urbane, aceasta în conformitate cu dispoz. art. 27 din aceiaş lege. Preşedinte, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil Nr. 28600 din 9 Octombrie 1937. ------------TRIBUNALUL ILFOV S. 2 C. C. Convocare In conformitate cu dispoziţiunile art. 27 din legea pentru lichidarea datoriilor Agricole şi Urbane, se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 27 octombrie 1937, ora 12 a. m., sunt convocaţi în Camera de Consiliu, toţi creditorii d-lui ing. Jacques Iaroslaviec din Bucureşti, str. Academiei No. 41, etajul 4, spre a fi autorizat să continue vânzarea de parcele sau locuri de teren din proprietatea sa, din comuna Dudeşti-Cioplea şi Şerban Vodă, jud. Ilfov. Preşedinte, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil No. 53.960. —8 Octombrie 1937. GREFA TRIBUNALULUI CONSTANŢA S. I. EXTRACT D-l Ion Maxim din Constanţa str. Chiliei 25, prin cererea înreg. la No. 40076/937 a cerut citarea creditorilor d-sale prevăzuţi în cererea de asanare pentru ca în contradictoriu cu d-lor şi conf. art. 27 leg. Lichid. Dat. Agr. şi Urbane din 7 Aprilie 1934 să se radieze menţiunile luate de d-lor conf. art. 26 din suspică lege. Pentru soluţionarea cererei sa fixat termen la 2 Noembrie 1937. Grefier, Gh. I. Bardea Dos. 3142/394, No. 41006 din 8 Octombrie 1937 GREFA TRIB. TULCEA EXTRAS D-na Maria Dimciu Petruş, domiciliată în Tulcea str. Walter No. 3, prin petiţia înregistrată la No. 1339/937 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Dimciu Petruş, comerciant din Tulcea str. 14 Noembrie No. 2, pentru motive determinate de lege. Din această căsătorie s’a născut o fată cu numele Verginia astăzi majoră. Soţul pârât are următoarea avere imobilă : 1. — Clădirea din Tulcea str. 14 Noembrie No. 2, care se compune din parter în care funcţionează depozitul de făină şi biuroul soţului pârât două etaje în care locueşte soţul pârât, garajiu, magazie de lemne, diferite atenanşe şi curte. 2. — O magazie de cereale din Tulcea, str. Graur No. 18, având numai parter. 3. — Una clădire situată în Tulcea str. Sfântul Nicolae colţ cu str. Cojocari în care se află o brutărie la colţ două prăvălii şi o frizărie. 4. — Una clădire din Tulcea str. Racus colţ cu str. Principele Ferdinand In care se află o brutărie şi mai multe odăi de locuit. Prezentul extras se va publica în Monitorul Oficial şi într’un ziar din Capitală conform art. 285 din codul civil. Grefier, Indescifrabil. Convocare CORPUL PORT. TRIB. ILFOV PUBLICAŢIUNI Vânzări Mobiliare In baza adresei No. 47139 1937, a Judecătorii Ocol 5 Bucureşti se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 18 Octombrie 1937, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Calea Victoriei No. 2 averea mobilă urmărită a d-nei Betty Grümberg care se compune din mobile de casă și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea creditoarei Soc. An. Clădirea Românească. Dosar No. 14709 1937. No. 47707. In baza adresei No. 50144 1937, Judecătorii 5 Bucureşti se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 18 octombrie 1937, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Calea Victoriei Nr. 2 averea mobilă urmărită a d-lui S. Hodara care se compune din trei mese, un ener şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea creditoarei Soc. An. Clădirea Românească. Dosar No. 14705, 1937. No. 47701. Anul XXIX No. 8928. lăsa Fondului irațional al miei . Casa Fondului Naţional al Aviaţiei In dorinţa de a feri pe d-nii industriaşi, comercianţi şi întreprinzători de a fi verificaţi de controlori fără calitate legală, comunică mai jos numele organelor cari au dreptul să controleze aplicarea timbrului de aviaţie. a) Fără delegaţie specială dată de C.F.N.A. D. Ministru al Aerului şi Marinei Preşedintele, membrii comitetului C. F. N. A., directorul şi subdirectorul C. F. N. A., care îşi declină calitatea cu legitimaţie eliberată de Casa Fondului Naţional al Aviaţiei. Inspectorii financiari şi vamali, administratorii financiari, şefii de vamă, subinspectorii, controlorii, şefii şi controlorii financiari. b) Au dreptul a exercita controlul timbrului de aviaţie pe baza delegaţiei speciale dată de C. F. N. A. semnată de Dir. C. F. N. A. următoarele persoane: Pentru toată ţara D-nii : Antonescu R., Albinescu N., Rediţeanu C., Rădulescu Al., Băicoianu C., Bădescu E., Catalinescu S., Cumpănaşu C., Coltofeanu C., Clenciu Ilie, Dumitriu St., Drăgănescu V., Dumitrescu C., Foumaraki C-tin, Ghenovici Ed., Gavrilescu D., Ionescu Cezar, Mazăre Tache, Nicolau Ustian, Nedeianu Gr., Olănescu C. opt., Onofrei D-tru, Prassa Raul, Roşescu C., Săuceanu Ath., Spirescu St., Serafim L, Trifănescu N., Vasilescu Fr., Zamfir Gh. Controlori regionali D-l Alăman N. Ismail, d. Baidac I. Pitești, d. Bengulescu C., T. Severin, d. Cercel C., Timişoara, d. Chelaru D., Ploeşti, d. Constantinescu N. Brăila, d. Dănescu N„ Miercurea Ciuc, Dârjanct” Suceava, d. David G„ Silistra, d. Dobri D., d. Măgurele, d. Domilescu I., Cluj, d. Ciocan D., Zalău, d. Dumitrescu Ed., Giurgiu, d. Fătuleţ A., Ploeşti, d. Filip M., Târgovişte, d. Georgescu M., Tg. Săcuesc, d. Greceanu V., Sf. Gheorghe, d. Ionescu Gh., Cernăuţi, d. Leşe N., Dej, d. Luca I Satu-Mare, d. Lupu Gh., Tulcea, d. Maior L. Alba-Iulia, d. Matescu D., Braşov, d. Manolescu Gh. Ismail, d. Nemet N., Hunedoara, d. Paladescu Ol. Sibiu, domnul Pârvulescu I., R. Vâlcea, d. Păunescu Cpt., Craiova, d. Popescu C., Deva şi Haţeg., d. Popovici N., Botoşani, d. Popovici C., P. Neamţ, d Raşeev D., Tighina, d. Roşea Al., Cetatea Albă, d. Sărcoianu C., Buzău, d. Stănoiu M., Sighişoara, d. Ştefan C. l., Chişinău, d. Stratulat C., Galaţi, d. Ştefănescu Val., Balcic, d. Tănase N., Călăraşi, d. Teodorescu D., Iaşi, d. Tenovici C., Timişoara, d. Teşcula N., Odorhei, d. Ticăloiu Gh., C. Lungi Muscel, d. Tolan I., Tg. Mureş., d. Ucenic Gh., Lugoj, d. Vasiliu P., Bârlad, d. Verdeş P., Roman, d. Vlădescu M., Cluj, d. Vlăhuţă N., Bacău, d. Vasilescu S., R. Sărat, d. Zaharia Gh., Iaşi, d. Zaica I., Oradea, d. Zlatian P., Craiova. Afară de persoanele mai sus arătate mai au dreptul să controleze aplicarea Legii Fondului Naţional al Aviaţiei în baza delegaţiilor date de Casa Fondului Naţional al Aviaţiei, d-nii ofiţeri şi subofiţeri jandarmi şi d-nii ofiţeri de grăniceri, din zona de frontieră. Controlorii cari s’ar prezenta la control şi ar refuza să se legitimeze nu aparţin C.F.N.A. şi în asemenea cazuri, cei interesaţi sunt rugaţi a-i semnala organelor poliţieneşti. DIRECŢIUNEA Municipiul București PRIMĂRIA Sectorului inverte Serv. Licitațiilor PUBLICATIUNE Nr. 21.628/1949 L. C. 2 Octombrie 1937. Compaseratul Urbarial al Comunei Ghilvaci (jud. Sălaj) Publicaţie de Licitaţie Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua de 13 Noembrie 1937, ora 11 Se aduce la cunoştinţa generală că, a. m., se va deschide în localul Casei se vor ţine licitaţiuni publice cu o comunale din Ghilvaci (jud. Sălaj), ferte închise, după cum urmează : şedinţa Comisiunii de licitaţii a Com- 1. In ziua de 12 Noembrie 1937, a- posesoratului Urbarial al comunei rele 11 a. m., pentru darea în între- Ghilvaci pentru arendarea prin liciprindere a vidărei hasnalelor delataţie publică a acelei porţii a păşunei şcolile primare şi instituţiunile pen- urbariale din coala funduară No. 64 a dinte de acest sector, pe timp de un comunei Ghilvaci, care parte de plan, dela 1 Octombrie 1937 — 1 Ocşune este situată între Urna princtombrie 1938. Garanţia provizorie pală C. F. R. şi linia C. F. R. Careipentru admitere la licitaţie este de Şomcuţa şi pe care este instalat de 5.000 lei. Preţul iniţial de la care în răstrăul Societăţii Anonime Forestierepe licitaţia este de 190 lei m. c. de tra din Beltiug, cu excepţia întinderii vidaj. 2. Idem, pentru concesionarea ridicării bălegarullui provenit dela caii Serviciului Salubrităţii, pe timp de un an, dela 1 Ianuarie — 31 Decembrie 1938. Garanţia provizorie pentru admitere la licitaţie este de lei 3.000. Preţul iniţial dela care începe licitaţia este de 22.000 lei anual. 3. Idem, pentru curăţatul coşurilor şi sobelor la şcolie primare şi instituţiunile pendinte de acest sector. Această lucrare se dă pe timp de un an, dela 1 Noembrie 1937 — 1 Noembrie 1938. Garanţia provizorie pentru admitere la această licitaţie este de 5.000 lei. Art. 88—110 din L. C. P., precum şi art. 229—230 din Legea Administrativă sunt aplicabile acestor licitaţiuni. Orice alte informaţiuni, precum şi condiţiunile speciale se pot vedea zilnic la Serviciul Licitaţiilor, în orele de serviciu. Primar: (ss) I. DEM. POPESCU. Şeful Serv. Licitaţii: Sub Director, Indescifrabil teritoriului în lungime totală drept şi vertical pe linia principală C. F. R., de la ultima casă muincitorească. Dacă această licitaţie nu va avea nici un rezultat, se va ţine în acelaş loc o nouă licitaţie la 23 Noembrie 1937, ora 11 a. m. Durata arenzii este de 9 ani consecutivi începând de la 1 ianuarie 1938. Teritoriul arendat poate fi folosit numai pentru scopurile de păşune. Licitaţia se va face prin oferte scrise, închise şi sigilate. Ofertele scrise, închise şi sigilate se vor preda în şedinţa publică Comisiei de licitaţii Composesoratului Urbarial, şedinţa deschizându-se în ziua de 13 Noembrie 1937, ora 11 a. m., în Casa comunală din Ghilvaci. Ofertanţii vor depune drept garanţie provizorie 5 la sută asupra arenzii oferite pe timp de 9 ani, iar adjudecatarul înainte de semnarea contractului va consemna 10 la sută din arendă pe timp de 9 ani. Adjudecatarul va rămânea obligat oricăror taxe şi impozite ce vor rezulta din afacere şi va suporta cheltuelile contractului, publicaţiei de licitaţie şi licitaţiei. La licitaţie oricare persoană juridică sau fizică poate lua parte. Caietul de sarcini se poate vedea la Preşedintele Composesoratului Urbarial al comunei Ghilvaci în orele oficioase. Sen. Fecesi loan, preşedinte Fecser m. p. GREFA TRIB. ILFOV S. IV-a C. C. EXTRACT D-na Floarea Precup din Bucureşti, str. Bătrânilor Nr. 23, cu petiţia înreg. la Nr. 41545 din 30 Iulie 1937, a intentat acţiune de divorţ în contra soţului său Grigore Precup. Din căsătoria soţilor au rezultat 3 copii cu numele de Vasile, Gheorghe şi Petre. Termen în şedinţă publică la 1 Noembrie 1937. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“. Grefier, Dumitrescu Nr. 65473 din 21 Septembrie 1937, Dosar Nr. 5454 din 1937 GREFA TRIB. ILFOV S. II C. C. EXTRAS No. 40661 7 Iulie 937 D-l Tănase T. Militaru din Buc. a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Nastasia T. Militaru născută Nastasia Hogea. Din căsătorie au rezultat doi copii Ion de 13 ani şi Elena de 12 ani. Termen de a 2-a conceliere la data de 28 Iulie 1937. Grefier, N. GEORGESCU GREFA TRIBUNALULUI BOTOŞANI EXTRACT D-l Dumitru Gh. Ivan din comuna Buiuşeni satul Zăiceşti jud. Botoşani, prin petiţia înreg. la No. 35537 1936, a intentat acţiune de divorţ în contra soţiei sale Saveta D. Ivan din comuna Curteşti jud. Botoşani pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat un copil Ilie, născut la 5 Iulie 1934. Acest extract se va afişa şi publica conform art. 285 cod. civil. Grefier, Indescifrabil No. 48541 1937 Octombrie 7. SPORT FOOT-BALL Divizia Naţională A. Rezultatele etapei de eri F. C. Rapid — A. M. E. F. A. 3- 1 (1-1) Cu toată vremea mohorâtă şi ploaia de eri, care a împiedicat mult din desfăşurarea normală a jocului, partida de eri dintre F. C. Rapid şi A. M. E. F. A. cu excepţia reprizei a doua a dat naştere unui joc frumos, cu faze emoţionante care a ţinut tot timpul atenţia încordată celor 8000 de spectatori prezenţi. Scorul a fost deschis in minutul 3 de Amela, prin Cucula. In minutul 17, Baratky egalează. Ceva mai târziu dintr’un hands făcut de Covaci, şi bătut de Horotan Baratky, înscrie din nou. Cele două goaluri din repriza secundă au fost marcate de Raufinsky, din penalty (minutul 24) şi Bogdan, în minutul 35. Juventus — Dragoş-Vodă 4- 1 (2-0) După un joc în care cernăuţenii au dat dovadă că sunt lipsiţi de ruina întâlnirilor grele de campionat, partida de eri dintre Dragoş-Vodă şi Juventus n’a făcut altceva decât să evidenţieze diferenţa de clasă care există între vechile echipe divizionare şi nouii promovaţi. Roş-albaştrii în revenire continuă de formă au demonstrat eri un joc plăcut. Introducerea lui Dunăreanu şi Oană în linia de atac a dat satisfacţie complectă. Echipa şi-a găsit cadenţa. Goalurile au fost marcate numai din acţiuni bine închegate. Rezultatele din ţară LA CLUJ Universitatea Sp. Studenţesc 4-1 (2-0). LA LUGOJ A. C. F. R.-Vulturii 1-0 (0-0). LA SATU MARE Olympia C. F. R.-Victoria (Cluj) 4-3 (2-1) ORADEA C. A. O.-D. U. I. G. 4-0 (0-0). Ungaria a învins Austria cu 2-1 (1-0). Belgradul a învins Chinezul cu 4-1. Ripensia învinge Újpest cu 4-1 (0-1) România învinge Olanda cu 42-5 Italia — Belgia 45-0 In cadrul campionatului european de rugby s-au jucat duminică la Paris două matchuri internaţionale ■ România—Olanda şi Italia—Belgia. Echipa naţională română de rugby, prezentându-se în mare formă, a dispus net de echipa reprezentativă olandeză, învingând cu 42 la 5. In urma acestui rezultat România se califică pentru matchurile semifinale să joace cu Franța. Echipa națională italiană a dispus de cea belgiană cu 45-4. Echipa azurilor va întâlni în match semifinală echipa germană.