Viitorul, octombrie 1937 (Anul 29, nr. 8919-8944)

1937-10-13 / nr. 8928

tagjai :T*IS'»VIITORUL“ x£mm Informaţiuni Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II“, aminteşte scriito­rilor tineri că a luat asupra sa tipă­rirea operelor pentru premierea scriitorilor tineri, înfiinţat din iniţia­tiva d-lui prof. D. Gusti în timpul ministeriatului domniei sale. Premiile pe anul 1938 sunt în nu­măr de patru şi vor fi acordate pen­tru poezie, esseuri, studii din dome­niul artelor, filosofiei şi al ştiinţelor morale. Premierea consistă în tipărirea şi editarea manuscrisului de către Fun­daţia pentru Literatură şi Artă „Re­gele Carol II“ autorului respectiv acordându-i-se drepturile de autor obişnuite. Termenul ultim de predare al ma­nuscriselor este de 1 Ianuarie 1938. De la Ianuarie la August, anul a­­cesta au fost exportate 1.445.327 tone de cereale faţă de 919.336 cât s-a ex­portat anul trecut (1936) în aceiaş pe­rioadă de timp. Din cifrele de mai sus se vede că totalul exportului nostru de cereale a crescut cu peste o jumătate milion de tone faţă de anul trecut. Cea mai bună clientelă pentru ce­realele noastre a fost Germania după care au urmat Grecia, Italia, Belgia, Austria, Anglia, Elveţia, Cehoslova­cia. Vasile Muşi a fost achitat Sâmbătă seara a luat sfârşit proce­sul lui Vasile Muşi. El a fost achitat de orice penali­tate, dar a fost­ condamnat la 1 leu despăgubiri civile părinţilor şi 1.200.000 lei soţiei şi copiilor lui Liveanu, plus 3.000 cheltueli de judecată. GENEVA, 11. In cercurile Socie­tăţii Naţiunilor se crede că la 10 Noembrie se va întruni comitetul consultativ însărcinat să urmărească desfăşurarea evenimentelor din Ex­tremul Orient. Spargerea din centrul Craiovei O îndrăsneaţă spargere s’a săvâr­şit în centrul Craiovei, la magazinul de bijuterii al d-lui Gheorghe Ma­rin­escu. Spargerea s’a comis în timpul nop­ţii. Hoţii au intrat în gangul casei şi de aci au coborât în pivniţă de unde spărgând o uşe s’au introdus în ma­gasin. Hoţii s’au folosit de „gura de lup”. Au izbutit astfel să fure bijuterii de mare valoare. Poliţia face cercetări. Opera constructivă în Jud. Hunedoara IIlOB Noul inaugurări de şcoli. Punerea pietrei funda­mentale a palatului administrativ din Petroşani Continuare din pag. 3-a vizita­t ministru Ion nistir am intensificat-o prin crearea unei pepinerii de pomi şi noui plantaţii. Am sădit 50.000 puieţi pe dealul, Cal­varia, pentru a avea mai târziu un parc mare, podoabă a oraşului. Am distribuit altoaie de pomi ţăranilor şi­­ acelui guvern, care a pus din nou or­ , _ ...... le-am dat învăţături pentru curăţi-|­dine în gospodăria ţării — şi în ciu- Ci UVcHlf cB O­ llSjj LSDBCwcltll­­ da vremilor atât de grele prin care---------------------------------------------------------------* rea pomilor și a islazurilor. O preocupare cu totul nouă a pri­măriei, o constitue turismul. O singură mare lucrare a mai ră­mas nefăcută. Un singur proect ne­realizat și anume acela al palatului primăriei. Din cei mulţi străini ce ?iTMea trec prin ţinutul nostru, cred că pu­ţini se găsesc, cari, văzând atâtea lu­cruri frumoase aci , să nu se mire de nepotrivitul, demodatul şi insalu­brul edificiu în care este actuala pri­mărie, trecem şi-a plătit la timp şi punctual slujbaşii, ceea ce nu făceau celelalte guverne. Şi-a plătit deasemeni regu­lat pensionarii, nebătându-şi joc de oameni bătrâni. A realizat conver­­dreaptă, creind un echilibru între pătura ţărănească şi cea orăşe­nească, şi în sfârşit a înzestrat ţara cu ult armament modern şi perfect, ser­vind astfel marei cauză a păcii. Lui îi putem mulţumi deasemeni înmulţi­rea şuturilor (8 ore de lucru), a că-­­ rui binefacere o simţim cu toţi cei de intenţia de a se construi un­­ nou actl­d şi lui îi putem mulţumi conti -nuarea lucrărlor de cale ferată de pe palat administrativ, este veche. Ia dateaza de mai mult de 12 ani, de pe Livezeni-Bumbeşti, care lucrare timpul când in fruntea primăriei era are­a deosebită şi însemnată imper­­actualul prefect dr. Romulus Miocu, tanţă, pentru viaţa Văii Jiului şi a dar din lipsa de fonduri nu s’a putut Petroşanilor, realiza. ... Azi în sfârşit asistăm la acest mo- bilVântUl 0pGZ1f181 ment solemn în istoria oraşului Pe­troşani — punerea pietrii fundamen­tale, şi sunt foarte fericit, că am pu­tut să fiu acela care în calitate de actual primar, am dat primele lovi­turi de târnăcop. D. ION MICIU fost primar sub gu­vernarea partidului nraţional-ţărănesc. Ridicarea acestui palat este pentru mine un prilej de îndoită bucurie­ , întâi va fi o podoabă a oraşului şi a . .a­poi va da de lucru la o mulţime de D. dr. Romulus Miocu ne ajuta din amenjă partea judeţului cu 2.500.000 lei, pen-­­ tru soluţionarea acestei mari şi grele­­ probleme , încheindu-se cu acest fapt, şirul realizărilor noastre. Trebuia să accentuez încă odată că aceste lucrări şi realizări sau putut face numai cu valorosul sprijin ce ne-a acordat d-nii : prefect dr. Ro­mulus Miocu, deputat Bursan, soc. „Petroşani“ şi înaltul guvern, cărora le mulţumim din suflet. Deasemenea mulţumesc colaboratorilor şi amicilor mei politici, precum şi dr. tuturora. Cuvântarea d­lui deputate. Bursan D. C. BURSAN: N’aş fi luat cu­vântul de nu mi s’ar fi pronunţat nu­mele în cuvântările ţintite. Solemnitatea inaugurării de azi a şcoalei I. G. Duca şi p­unerea primei pietre la fundamentul palatului Ad­ministrativ nu poate fi considerate ca­­ inaugurări convenţionale. In aceste două solemnităţi s’a con­sacrat efortul de patriotică înţelegere, prin stăruinţa îndărătnică a celor ce li s’au încredinţat puterea pentru adu­cerea la îndeplinire a programului la baza căruia stă sufletul lui I. G. Duca. Gândul marelui dispărut, printr’o violenţă inutilă, nu putea să fie rea­lizat mai bine decât de d. preşedinte al consiliului Tătărescu, care a fost tot timpul depozitarul gândurilor lui Azi când inaugurăm aceste magni­fice localuri, nu cred că putem să a­­ducem un mai frumos omagiu decât să pornim la muncă fără preget cu acelaş elan şi cu aceiaş fermitate pe care ni la imprimat conducătorii noş­tri. Preotul a cetit apoi actul de cti­­torie al noului palat care a fost acoperit cu semnăturile celor de faţă. Inaugurarea şcoalei de la Petrila Oficialităţile au mers apoi în co­muna Petrila spre a asista la inaugu­­rarea lucrărilor şcoalei din această localitate, care dealtfel e aproape terminată. Acest nou local la care lu­crătorii de la minele Lonea au contrn­cari în tot timpul activităţii mele me­reu m’aţi secondat. Sunt foarte fericit, de a ne consi­dera un mic angrenaj, din ceea ce se cheamă guvernul marilor realizări, Valea Jiului care a suferit din cau­za reducerii furniturilor de cărbuni, a trebuit să­ vadă exodul populaţiei spre alte locuri de muncă Meritul schimbării situaţiei se da­­toreşte conducătorilor ţării şi celor trei persoane de ad­m-nni: deputat Bursan, ing. Bujoiu şi prefectul Ro­mulus Mioc cari au căutat să lege rănile populaţiei suferinde. In mod cinstit aplaudăm şi apro­băm munca ce se desfăşoară pe toată întinderea ţării. Suit cu o mare sumă de bani este un locaş cum nu sunt multe în ţară. Primarul comunei Ion Bunea a urat oaspeţilor bun venit. De asemenea a urat sănătate şi un delegat al mun­citorilor. D. prefect ROMULUS MIOC le-a răspuns că oaspeţii au venit să se bucure cu toţii, de hărnicia şi stră­duinţa pietrilenilor, întruchipată în grandioase clădiri ce s’a ridicat în a­­ceastă localitate, şi unde copiii mi­nerilor vor căpăta lumina cărţii. După oficierea serviciului religios şi zidirea actului de fundaţii d. Ga­­brielescu, directorul administrativ al minelor Lonea şi preşedintele comi­tetului de iniţiative al clădirei, a a­­rătat celor de faţă, greutăţile cu care a luptat spre a face ceva pentru ro­mânii ce erau lipsiţi şi de biserică la Clutul liberal din Cluj Continuare din pag. 3-a dreptul de a reprezenta, exclusiv, în politica generală a ţării, ţara sa de origine, el nu a făcut-o. A continuat, fireşte, lupta de consolidare şi pro­păşire sub toate raporturile, a ele­mentului românesc din Bucovina, cot la cot cu tovarăşii şi prietenii cu care o începuse înainte de răsboi. N’a fost însă exclusivist, ci, din potrivă, fericit de orice colaborare ce i-ar fi venit, din celelalte părţi ale României întregite. Şi n’a fost nici regionalist, ca să refuze cuiva drep­tul de a lucra şi de a vorbi pentru şi în numele aceleiaşi Bucovine. A primit, acolo, pe toţi cei buni şi vred­nici, cu braţele deschise, fără pri­vire la locul lor de origină. S’a cu­fundat, cu un cuvânt, dela început şi pe deplin, în unitatea românească şi a lucrat din toate puterile sale pen­tru înfrăţirea sufleteasca a fiilor a­­celuiaş neam. Dece, domnilor şi iubiţi prieteni, vă spun, toate acestea Intâiu, pentrucă astfel de oameni de convingere, de h­otărîre şi de ca­racter, cari s’au ţinut totdeauna pe linia dreaptă a principiilor şi tradi­ţiilor şi cari nu s’au abătut dela co­mandamentele morale ale înaintaşilor, au constituit marea forţă a P. N. L. dealungul existenţei sale de aproape un secol. Al doilea, pentru că, în deosebi, dv. cei tineri, trebue să luaţi pildă de la ei de felul cum trebuie să acţionaţi şi să vă menţineţi în viaţa publcă, ca să puteţi face maximum de bine obştesc şi să vă asiguraţi totodată situaţiile şi demnităţile cuvenite şi meritate. Intr’adevăr, aceasta e singura cale, Pe care, în P. N. L., s’au ridicat toţi acei ce au făcut şi fac mândria ace­stui partid, ca îndrumători şi frun­taşi ai săi. Evident, au fost şi de cei ce au crezut şi socotit altfel — oa­meni ai tuturor oportunităţilor şi a­­bilităţilor. Numărul lor a crescut în­deosebi în epoca postbelică. Căci după ce s’au plimbat prin toate grupările şi partidele politice, şi-au închipuit că, cu aceiaşi desinvoltură şi uşurin­ţă, vor ajunge şi în P. N. L. la lo­curi de frunte şi de conducere, neso­­cotindu-i principiile şi tradiţiile şi sfidându-i, disciplina şi ordinea mo­rală. Fără să cunoască trecutul partidu­lui nostru şi pe cei ce au lucrat şi s-au ilustrat în cadrele lui, ei l-au privit ca un fel de caravanserai unde poate intra şi poposi oricine, indice de şcoală. Cu hotărârea şi contri- rer,­ de credinţă şi convingere, a­ribuţia lor şi a altora s’au ridicat aci 2 biserici, iar apoi avem aproape ter­minată o şcoală care cu greu i se va putea găsi egal aiurea. Meritul cel mare e şi al muncitori­lor cari, cât de nevoiaşi sunt s’au ho­tărât dela început, să plătească câte 20 lei pe lună până la terminarea şcoalei. Şi acum aducem laude lui Dumne­zeu, că ne-a ajutat s’o desăvârşim. Mulţumeşte şi d-lor ministru An­gelescu, prefect Mioc şi primar Moga, ing. Mircea Ionescu etc., cari au în­ţeles nevoile lucrătorilor dându-le tot ajutorul, unde se pot ademeni şi cumpăra, ca într’un fel de bazar oriental, sufle­tele şi conştiinţele, fără scrupul, — unde se poate încerca şi întreprinde orice acţiune, demagogică şi aventu­roasă, fără de răspundere, — unde se pot câştiga, numai cu îndrăznea­lă, situaţii fără de muncă grea şi de­votată şi fără de jertfa cerută de aceasta. Dar organismul viguros şi sănătos al P­ ţ. a eliminat, prin reacţiu­ne firească, astfel de elemente şi nu s’a lăsat atins de virusul pe care cău­tau să-l strecoare în seva curată a sângelui său. I-a fost greu până i-a cunoscut şi i-a dovedit ca atare, pen­­tru ca să-i îndepărteze ca elemente disolvante a structurii sale morale şi politice. Ii ştim­ şi îi cunoaştem. Tre­cerea lor prin P. N. L. a fost ca un vis urât. Cine mai vorbeşte astăzi de aceşti rataţi şi naufragiaţi ai vieţii noastre politice? Cu atât mai mult deci acest partid a preţuit pe acei ce au venit în sâ­nul său din convingere şi cu încre­dere, şi cari, încadraţi în tradiţionala sa disciplină morală, au înţeles să lupte cu stăruinţă şi devotament, pentru promovarea intereselor supe­rioare ale neamului şi năzuinţelor pa­triotice ale P. N. L. Un astfel de bărbat este în parti­dul nostru d. Ion I. Nistor. De aceia e preţuit şi onorat şi conducători. De aceia suntem nespus de fericiţi că-i putem primi şi saluta în mijlocul no­stru, cu toată dragostea şi admiraţia. Şi de aceia, azi, când — după două­zeci de ani de la unire — se mai gă­sesc încă, din nenorocire, oameni po­litici cari să­ voiască a monopoliza, nu numai viaţa publică actuală a nouilor teritorii, ci însuşi trecutul lor istoric, patrimoniu al întregului neam cu atât mai mare şi mai înţelegător al vremurilor de faţă ne apare d. Ion I. Nistor şi prietenii săi politici, cari mândri şi fericiţi că s’a putut aduce Bucovina la sânul patriei mu­me, ţin să împărtăşească cu fraţii de pretutindeni această bucurie şi feri­cire şi să colaboreze, in cea mai de­plină armonie, cu ei, pentru dispari­ţia, complectă şi definitivă, a orică­rui fel de regionalism. Preţ ca­sa să slujească spre învăţătură celor ce socotesc şi lu­crează­ altfel. Fie ca tineretul, în­deosebi, să o urmeze prin modul cum va trebui să se comporte şi să ac­ţioneze în viaţa naţională. Fie, in fine, ca ţara aceasta* să aibă parte decât mai mulţi asemenea vrednici şi merituoşi fii. * D-l Victor Antonescu, ministrul afacerilor străine, proclamat prim cetăţean de onoare al Alexandriei Consiliul comunal a acordat aceasta dinstincţie pentru sprijinul dat oraşului. Festivităţile de om­ de la Alexandria Continuare din pag. 3-a ni-au lăsat. Suntem într’un gând de unire pe care nicio patimă nu îl agită. Şi mă bucur mai ales că martori îmi sunteţi toţi, că în niciuna din manifestaţiunile mele n’am slujit decât această înfră­ţire. Am căutat ca toţi cetăţenii mei, indiferent de credinţele lor politice, să slujească binele şi progresul obştesc. Am satisfacţia sufletească că n’am sămănat nici în judeţul nostru nici în alte părţi zâzania şi desbinarea, care nu foloseşte gândului de muncă constructivă de care suntem a­­nimaţi. Din acest punct de vedere pri­vesc sărbătoarea noastră, care este o sărbătorire a trecutului şi o pregătire a viitorului. Vă mulţumesc pentru efortu­rile colective ce le-aţi făcut, da­torită cărora Alexandria cunoaş­te un progres cu adevărat mar­cant. Concursul meu nu ar fi fo­losit, dacă nu era munca dvs. M-aţi proclamat primul cetă­ţean al Alexandriei, — eu aş dori ca prin cumulaţia altora, să nu fiu singurul. Aş dori ca ceea­ ce facem noi azi, să fie continuat de alţii, să fie un stimulent pen­tru alţii. Să nu uităm, că numai prin muncă stăruitoare în folo­sul obştesc, vom putea păstra patrimoniul moştenit. Trebue să ne dăm seama că în situaţia grea în care se găseşte astăzi lumea, se cere dela toţi cetăţenii depli­nă unire şi multă abnegaţie şi muncă. Eu am nădejdea că ceea ce s’au lucrat în ultimii ani, va obliga pe toţi cei de aci înainte să continue pe aceiaşi cale. Nu­nta, cu vorbe sau făgădueli de­şarte nu mai merge. Suntem în­conjuraţi de duşmani puternici, în faţa cărora puterea noastră trebue să fie munca continuă, fără certurile cari irosesc ener­giile şi nu folosesc la nimic. Am siguranţa că toţi priete­nii de aici se vor întrece în vii­tor, ca şi Alexandria şi întregul nostru judeţ să cunoască o pros­peritate cât mai deplină. Ceea ce s’a sărbătorit astăzi, să nu fie numai un activ al ac­tualilor edili, ci și un imbold pentru succesori. Pentru ca după cum am săr­bătorit acum realizările edililor actuali să ne întărim în viitor ca să sărbătorim înfăptuirile altora. Cuvântarea d-lui ministru An­tonescu a fost subliniată cu pu­ternice ovații. Răspunsul d-lui ministru Ion I. Nistor Sunt adânc mişcat de prea fru­moasele şi elogioasele cuvinte ce a găsit de bine să le rostească d. Al. Lapedatu, schiţând modesta mea ac­tivitate în viaţa publică. Nu găsesc expresiuni îndeajuns de elocvente ca să mulţumesc vechiului şi bunului meu prieten pentru întâm­pinarea călduroasă şi pentru cuvin­tele ce mi le-a adresat. In timpul războiului — a spus d-sa — am avut ocaziunea să cunosc pe preşedintele d-voastră, să apreciez sentimentele de prietenie şi de dra­goste ce mi le-a arătat şi să cola­borez împreună cu d-sa şi cu alţi mulţi refugiaţi, la Odesa şi Iaşi, la opera de rezistenţă care ne-a adus la România Mare. După război, am avut bucuria să colaborăm, din nou, la toate operele mari şi frumoase, şi în toate guver­nele liberale. Am găsit în vechiul şi iubitul meu prieten, Alexandru Lapedatu, o per­sonalitate cumpănită, un devotament al credinţelor şi tradiţiilor liberale şi o întruchipare a moralităţii şi eti­cei politice. Deasemenea am găsit în d-sa un sfătuitor înţelept, un prie­ten sincer, care, în chestiunile grele ale Bucovinei, m­i-a­ dat spijinul cel mai neprecupeţit. De aceea sunt fericit că mi se ofe­ră prilejul de a-i aduce, aci, în casa d-voastră şi în Capitala Ardealului, omagiul meu de dragoste şi preţuire. D. Al. Lapedatu în cuvântarea sa a atins însă şi chestiunea moralităţii politice. Şi a enunţat principii cari trebue să fie puncte de îndrumare şi căi de urmat, pentru toţi. In poli­tică trebuie să stăpânească un prin­cipiu de statornicie. Imediat după războiu, noi, cei din provinciile as­tăzi unite cu ţara veche, am căutat o orientare în viaţa politică, îndrep­­tându-se — ca unii ce cunoşteam tre­cutul — spre partidul naţional libe­ral. Alegerea era uşoară pentru că tre­cutul, pe care noi îl cunoaştem, era martor al aportului partidului libe­ral în opera de închegare şi consoli­dare a României moderne! Drumul şi încadrarea noastră în acest partid erau fireşti. Am venit întrânsul din dorinţa de a contribui cu puterile noastră la opera ce trebuia înfăptui­tă în România Mare. Şi ţin să amin­tesc aci — reluând ideia d-lui Al. Lapedatu — acea a moralităţii în po­litică — că este necesar, în primul rând, să se aducă o contribuţie de către cei cari lucrează în ogorul vie­ţii publice, pentru ca apoi să vină răsplata. Nu trebuie să ne gândim care va fi folosul intrând într’un organism politic ci să ne întrebăm care este contribuţia noastră. D-sa a adus apoi omagii d-lui Al. Lapedatu pentru munca de închie­­gare şi consolidare a organizaţiilor liberale, cari constitue azi adevărate fortăreţe ale partidului şi ale romă­nismului în acest colţ de ţară. \ Cuvântarea d*lui Petre Ghiţescu 'lllllll—lliMMIIHMI 'III 'IUI»....... --»■-« ..„li« r. D­r. GHIŢESCU reprezentantul i carte şi să devie învăţător“. In faţa ministerului scuză pe d. ministru dr. tuturora a scos din sân o basma şi Angelescu ce fiind suferind n’a pu- Idintr’un colţ a scos un pol pe care-l tot să participe la această sărbătoare avea înnodat, oferindu-1 şi pe acela, şi spune că asistând la această inau- --------------♦“* ro’hn’ sa'­gurare încearcă un sentiment de ad­miraţie pentru conducătorii întreprin­derilor din localitate cari au înţeles să înfăptuiască şi opera de cultură în mijlocul populaţiei. O admiraţie nesfârşită am, a spus d-sa şi pentru care şi-au dat cu atâ­ta elan din modestul lor câştig, obolul pentru înfiinţarea şcoalei. Nu ştim ce comori nestimate sunt în sufletul po­jarului român. In judeţul Buzău, povesteşte d.­­Chiţescu, se făcea în faţa unei pri­­nării o mare discuţie, care şi cât să dea fiecare din fruntaşii satului pen­tru ridicarea unei şcoale. Spre uimirea tuturor a apărut o fe­meie cu un copilaş de mână, care cu multă blândeţe s’a rugat de cei pre­zenţi să nu se mai îngrijească aşa mult că uite „eu dau un local de un hectar, singura avere ce am, cu ru­gămintea ca copilul meu să facă şi el ——------------------------------­Gestul acestei văduve de război, sa­­ac lipită pământului a făcut o mare impresie, ochii celor de faţă ume­­zindu-se de î­­crămi. Este atât de mare bogăţia­­ sufle­tească a poporului nostru, a sfârşit d. Ghiţescu, încât nici nu bănuim. Aşi putea povesti multe asemenea cazuri. E de ştiut că copilul văduvei, a în­văţat carte şi anul acesta e învăţă­tor. După săvârşirea inaugurărilor s’au expediat telegrame d-nei Nadia Du­ca şi dr. C. Angelescu, ministrul e­­ducaţiei naţionale. # Seria inaugurărilor făcute i­eri în jud. Hunedoara, au luat sfârşit la ora 4 d. a., urmând ca în curând, să se facă altele. C. ORASIANU INDISCUTABIL PRIMEA E.CEAMA PREŞ. TRIB. ILFOV. S. NOTARIAT Conform cererei înreg. la Nr. 80741 din 1937 sunt convocaţi toţi credito­rii d-nei Sabina Jacques Kremnitzer, din Bucureşti, calea Călăraşilor Nr. 33, a se prezenta în ziua de 27 Oc­tombrie 1937, orele 13 p. m., pentru a-şi da avizul la radierea menţiuni­lor luate asupra imobilului din Bu­cureşti, str. Negru Vodă Nr. 16-18 fost 16 (Teatrul Jigniţa) şi str. Cău­­zaşi Nr. 18, proprietatea d-nei Sa­bina I. Kremnitzer, luată conform art. 26 din legea lichidării datoriilor agricole şi urbane, aceasta în con­formitate cu dispoz. art. 27 din a­­ceiaş lege. Preşedinte, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil Nr. 28600 din 9 Octombrie 1937. ------------­TRIBUNALUL ILFOV S. 2 C. C. Convocare In conformitate cu dispoziţiunile art. 27 din legea pentru lichidarea da­toriilor Agricole şi Urbane, se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 27 octombrie 1937, ora 12 a. m., sunt convocaţi în Camera de Consiliu, toţi creditorii d-lui ing. Jacques Iarosla­­viec din Bucureşti, str­. Academiei No. 41, etajul 4, spre a fi autorizat să continue vânzarea de parcele s­au locuri de teren din proprietatea sa, din comuna Dudeşti-Cioplea şi Şer­­ban Vodă,­ jud. Ilfov. Preşedinte, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil No. 53.960. —­8 Octombrie 1937. GREFA TRIBUNALULUI CONSTANŢA S. I. EXTRACT D-l Ion Maxim din Constanţa str. Chiliei 25, prin cererea înreg. la No. 40076/937 a cerut citarea creditorilor d-sale prevăzuţi în cererea de asa­nare pentru ca în contradictoriu cu d-lor şi conf. art. 27 leg. Lichid. Dat. Agr. şi Urbane din 7 Aprilie 1934 să se radieze menţiunile luate de d-lor conf. art. 26 din sus­pică lege. Pentru soluţionarea cererei sa fixat termen la 2 Noembrie 1937. Grefier, Gh. I. Bardea Dos. 3142/394, No. 41006 din 8 Octombrie 1937 GREFA TRIB. TULCEA EXTRAS D-na Maria Dimciu Petruş, domi­ciliată în Tulcea str. Walter No. 3, prin petiţia înregistrată la No. 1339/937 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Dimciu Petruş, comerciant din Tulcea str. 14 Noem­brie No. 2, pentru motive determi­nate de lege. Din această căsătorie s’a născut o fată cu numele Verginia astăzi ma­joră. Soţul pârât are următoarea avere imobilă : 1. — Clădirea din Tulcea str. 14 Noembrie No. 2, care se compune din parter în care funcţionează de­pozitul de făină şi biuroul soţului pârât două etaje în care locueşte so­ţul pârât, garaj­iu, magazie de lemne, diferite atenanşe şi curte. 2. — O magazie de cereale din Tulcea, str. Graur No. 18, având nu­­mai parter. 3. — Una clădire situată în Tulcea str. Sfântul Nicolae colţ cu str. Co­jocari în­ care se află o brutări­e la colţ două prăvălii şi o frizărie. 4. — Una clădire din Tulcea str. Racus colţ cu str. Principele Ferdi­nand In care se află o brutărie şi mai multe odăi de locuit. Prezentul extras se va publica în Monitorul Oficial şi într’un ziar din Capitală conform art. 285 din codul civil. Grefier, Indescifrabil. Convocare CORPUL PORT. TRIB. ILFOV PUBLICAŢIUNI Vânzări Mobiliare In baza adresei No. 47139 1937, a Judecătorii Ocol 5 Bucureşti se pu­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 18 Octombrie 1937, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la lici­taţie publică în Bucureşti, Calea Vic­toriei No. 2 averea mobilă urmărită a d-nei Betty Grümberg care se com­pune din mobile de casă și altele anume specificate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea cre­ditoarei Soc. An. Clădirea Românea­scă. Dosar No. 14709 1937. No. 47707. In baza adresei No. 50144 1937, Judecătorii 5 Bucureşti se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 18 octombrie 1937, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, Calea Victoriei Nr. 2 averea mobilă urmărită a d-lui S. Hodara care se compune din trei mese, un ener şi altele anume spe­cificate în procesul-verbal de urmă­rire, spre despăgubirea creditoarei Soc. An. Clădirea Românească. Dosar No. 14705, 1937. No. 47701. Anul XXIX No. 8928. lăsa Fondului irațional al miei . Casa Fondului Naţional al Aviaţiei In dorinţa de a feri pe d-nii indu­striaşi, comercianţi şi întreprinzători de a fi verificaţi de controlori fără calitate legală, comunică mai jos nu­mele organelor cari au dreptul să controleze aplicarea timbrului de a­­viaţie. a) Fără delegaţie specială dată de C.F.N.A. D. Ministru al Aerului şi Marinei Preşedintele, membrii comitetului C. F. N. A., directorul şi subdirecto­rul C. F. N. A., care îşi declină ca­litatea cu legitimaţie eliberată de Casa Fondului Naţional al Aviaţiei. Inspectorii financiari şi vamali, ad­ministratorii financiari, şefii de va­mă, subinspectorii, controlorii, şefii şi controlorii financiari. b) Au dreptul a exercita controlul timbrului de aviaţie pe baza delega­ţiei speciale dată de C. F. N. A. sem­nată de Dir. C. F. N. A. următoarele persoane: Pentru toată ţara D-nii : Antonescu R., Albinescu N., Rediţeanu C., Rădulescu Al., Băicoia­­nu C., Bădescu E., Catalinescu S., Cumpănaşu C., Coltofeanu C., Clen­­ciu Ilie, Dumitriu St., Drăgănescu V., Dumitrescu C., Foumaraki C-tin, Ghe­novici Ed., Gavrilescu D., Ionescu Ce­zar, Mazăre Tache, Nicolau Ustian, Nedeianu Gr., Olănescu C. opt., Ono­­frei D-tru, Prassa Raul, Roşescu C., Săuceanu Ath., Spirescu St., Serafim L, Trifănescu N., Vasilescu Fr., Zam­fir Gh. Controlori regionali D-l Alăman N. Ismail, d. Baidac I. Pitești, d. Bengulescu C., T. Severin, d. Cercel C., Timişoara, d. Chelaru D., Ploeşti, d. Constantinescu N. Brăila, d. Dănescu N„ Miercurea Ciuc, Dârja­nct” Suceava, d. David G„ Silistra, d. Dobri D., d. Măgurele, d. Domi­­lescu I., Cluj, d. Ciocan D., Zalău, d. Dumitrescu Ed., Giurgiu, d. Fătu­­leţ A., Ploeşti, d. Filip M., Târgovi­­şte, d. Georgescu M., Tg. Săcuesc, d. Greceanu V., Sf. Gheorghe, d. Io­nescu Gh., Cernăuţi, d. Leşe N., Dej, d. Luca I Satu-Mare, d. Lupu Gh., Tulcea, d. Maior L. Alba-Iulia, d. Matescu D., Braşov, d. Manolescu Gh. Ismail, d. Nemet N., Hunedoara, d. Paladescu Ol. Sibiu, domnul Pâr­­vulescu I., R. Vâlcea, d. Păunescu Cpt., Craiova, d. Popescu C., Deva şi Haţeg., d. Popovici N., Botoşani, d. Popovici C., P. Neamţ, d Raşeev D., Tighina, d. Roşea Al., Cetatea Albă, d. Sărcoianu C., Buzău, d. Stănoiu M., Sighişoara, d. Ştefan C. l­., Chi­şinău, d. Stratulat C., Galaţi, d. Ş­te­­fănescu Val., Balcic, d. Tănase N., Călăraşi, d. Teodorescu D., Iaşi, d. Tenovici C., Timişoara, d. Teşcula N., Odorhei, d. Ticăloiu Gh., C. Lungi Muscel, d. Tolan I., Tg. Mureş., d. Ucenic Gh., Lugoj, d. Vasiliu P., Bâr­lad, d. Verdeş P., Roman, d. Vlădes­­cu M., Cluj, d. Vlăhuţă N., Bacău, d. Vasilescu S., R. Sărat, d. Zaharia Gh., Iaşi, d. Zaica I., Oradea, d. Zlatian P., Craiova. Afară de persoanele mai sus arătate mai au dreptul să controleze aplica­rea Legii Fondului Naţional al Avia­ţiei în baza delegaţiilor date de Casa Fondului Naţional al Aviaţiei, d-nii ofiţeri şi subofiţeri jandarmi şi d-nii ofiţeri de grăniceri, din zona de frontieră. Controlorii cari s’ar prezenta la control şi ar refuza să se legitimeze nu aparţin C.F.N.A. şi în asemenea cazuri, cei interesaţi sunt rugaţi a-i semnala organelor poliţieneşti. DIRECŢIUNEA Municipiul București PRIMĂRIA Sectorului in­verte Serv. Licitațiilor PUBLICATIUNE Nr. 21.628/1949 L. C. 2 Octombrie 1937. Compaseratul Urbarial al Comunei Ghilvaci (jud. Sălaj) Publicaţie de Licitaţie Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua de 13 Noembrie 1937, ora 11 Se aduce la cunoştinţa generală că, a. m., se va deschide în localul Casei se vor ţine licitaţiuni publice cu o­ comunale din Ghilvaci (jud. Sălaj), ferte închise, după cum urmează :­­ şedinţa Comisiunii de licitaţii a Com- 1. In ziua de 12 Noembrie 1937, a-­­ posesoratului Urbarial al comunei rele 11 a. m., pentru darea în între- Ghilvaci pentru arendarea prin lici­­prindere a vidărei hasnalelor dela­taţie publică a acelei porţii a păşunei şcolile primare şi instituţiunile pen- urbariale din coala funduară No. 64 a dinte de acest sector, pe timp de un comunei Ghilvaci, care parte de pl­­an, dela 1 Octombrie 1937 — 1 Oc­­şune este situată între Urna princ­­­tombrie 1938. Garanţia provizorie pală C. F. R. şi linia C. F. R. Carei­­pentru admitere la licitaţie este de Şomcuţa şi pe care este instalat de­ 5.000 lei. Preţul iniţial de la care în­ răstrăul Societăţii Anonime Forestie­­repe licitaţia este de 190 lei m. c. de t­ra din Beltiug, cu excepţia întinderii vidaj. 2. Idem, pentru concesionarea ridi­cării bălegarullui provenit dela caii Serviciului Salubrităţii, pe timp de un an, dela 1 Ianuarie — 31 Decem­brie 1938. Garanţia provizorie pentru admitere la licitaţie este de lei 3.000. Preţul iniţial dela care începe lici­taţia este de 22.000 lei anual. 3. Idem, pentru curăţatul coşurilor şi sobelor la şcolie primare şi insti­­tuţiunile pendinte de acest sector. A­­ceastă lucrare se dă pe timp de un an, dela 1 Noembrie 1937 — 1 Noem­brie 1938. Garanţia provizorie pentru admi­tere la această licitaţie este de 5.000 lei. Art. 88—110 din L. C. P., precum şi art. 229—230 din Legea Adminis­trativă sunt aplicabile acestor lici­taţiuni. Orice alte informaţiuni, precum şi condiţiunile speciale se pot vedea zil­nic la Serviciul Licitaţiilor, în orele de serviciu. Primar: (ss) I. DEM. POPESCU. Şeful Serv. Licitaţii: Sub Director, Indescifrabil teritoriului în lungime totală drept şi vertical pe linia principală C. F. R., de la ultima casă muincitorească. Dacă această lici­taţie nu va avea nici un rezultat, se va ţine în acelaş loc o nouă licitaţie la 23 Noembrie 1937, ora 11 a. m. Durata arenzii este de 9 ani conse­cutivi începând de la 1 ianuarie 1938. Teritoriul arendat poate fi folosit numai pentru scopurile de păşune. Licitaţia se va face prin oferte scri­se, închise şi sigilate. Ofertele scrise, închise şi sigilate se vor preda în şe­dinţa publică Comisiei de licitaţii Composesoratului Urbarial, şedinţa deschizându-se în ziua de 13 Noem­brie 1937, ora 11 a. m., în Casa co­munală din Ghilvaci. Ofertanţii vor depune drept garan­ţie provizorie 5 la sută asupra arenzii oferite pe timp de 9 ani, iar adjude­­catarul înainte de semnarea contrac­tului va consemna 10 la sută din a­­rendă pe timp de 9 ani. Adjudeca­tarul va rămânea obligat oricăror taxe şi impozite ce vor re­zulta din afacere şi va suporta chel­­tuelile contractului, publicaţiei de li­citaţie şi licitaţiei. La licitaţie oricare persoană juridi­că sau fizică poate lua parte. Caietu­l de sarcini se poate vedea la Preşedintele Composesoratului Ur­barial al comunei Ghilvaci în orele o­­ficioase. Sen. Fecesi loan, preşedinte Fecser m. p. GREFA TRIB. ILFOV S. IV-a C. C. EXTRACT D-na Floarea Precup din Bucu­reşti, str. Bătrânilor Nr. 23, cu peti­ţia înreg. la Nr. 41545 din 30 Iulie 1937, a intentat acţiune de divorţ în contra soţului său Grigore Precup. Din căsătoria soţilor au rezultat 3 copii cu numele de Vasile, Gheorghe şi Petre. Termen în şedinţă publică la 1 Noembrie 1937. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“. Grefier, Dumitrescu Nr. 65473 din 21 Septembrie 1937, Dosar Nr. 5454 din 1937 GREFA TRIB. ILFOV S. II C. C. EXTRAS No. 40661 7 Iulie 937 D-l Tănase T. Militaru din Buc. a intentat acţiune de divorţ contra so­ţiei sale Nastasia T. Militaru născu­tă Nastasia Hogea. Din căsătorie au rezultat doi copii Ion de 13 ani şi Elena de 12 ani. Termen de a 2-a conceliere la data de 28 Iulie 1937. Grefier, N. GEORGESCU GREFA TRIBUNALULUI BOTOŞANI EXTRACT D-l Dumitru Gh. Ivan din comuna Buiuşeni satul Zăiceşti jud. Boto­şani, prin petiţia înreg. la No. 35537 1936, a intentat acţiune de divorţ în contra soţiei sale Saveta D. Ivan din comuna Curteşti jud. Botoşani pen­tru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat un copil Ilie, născut la 5 Iulie 1934. Acest extract se va afişa şi publica conform art. 285 cod. civil. Grefier, Indescifrabil No. 48541 1937 Octombrie 7. ­ SPORT FOOT-BALL Divizia Naţională A. Rezultatele etapei de eri F. C. Rapid — A. M. E. F. A. 3- 1 (1-1) Cu toată vremea mohorâtă şi ploaia de eri, care a împiedicat mult din desfăşurarea normală a jocului, par­tida de eri dintre F. C. Rapid şi A. M. E. F. A. cu excepţia reprizei a doua a dat naştere unui joc frumos, cu faze emoţionante care a ţinut tot timpul atenţia încordată celor 8000 de spectatori prezenţi. Scorul a fost deschis in minutul 3 de Amela, prin Cucula. In minutul 17, Baratky egalează. Ceva mai târziu dintr’un hands făcut de Covaci, şi bătut de Horotan Ba­ratky, înscrie din nou. Cele două goaluri din repriza se­cundă au fost marcate de Raufinsky, din penalty (minutul 24) şi Bogdan, în minutul 35. Juventus — Dragoş-Vodă 4- 1 (2-0) După un joc în care cernăuţenii au dat dovadă că sunt lipsiţi de ruina întâlnirilor grele de campionat, parti­da de eri dintre Dragoş-Vodă şi Ju­ventus n’a făcut altceva decât să e­­videnţieze diferenţa de clasă care există între vechile echipe divizionare şi nouii promovaţi. Roş-albaştrii în revenire continuă de formă au demonstrat eri­ un joc plăcut. Introducerea lui Dunăreanu şi Oană în linia de atac a dat satis­facţie complectă. Echipa şi-a găsit cadenţa. Goalurile au fost marcate numai din acţiuni bine închegate. Rezultatele din ţară LA CLUJ Universitatea­ Sp. Studenţesc 4-1 (2-0). LA LUGOJ A. C. F. R.-Vulturii 1-0 (0-0). LA SATU MARE Olympia C. F. R.-Victoria (Cluj) 4-3 (2-1) ORADEA C. A. O.-D. U. I. G. 4-0 (0-0). Ungaria a învins Austria cu 2-1 (1-0). Belgradul a învins Chinezul cu 4-1. Ripensia învinge Újpest cu 4-1 (0-1) România învinge Olanda cu 42-5 Italia — Belgia 45-0 In cadrul campionatului european de rugby s-au jucat duminică la Pa­ris două matchuri internaţionale ■ România—Olanda şi Italia—Belgia. Echipa naţională română de rugby, prezentându-se în mare formă, a dis­pus net de echipa reprezentativă olan­deză, învingând cu 42 la 5. In urma acestui rezultat România se califică pentru matchurile semi­finale să joace cu Franța. Echipa națională italiană a dispus de cea belgiană cu 45-4. Echipa azurilor va întâlni în match semifinală echipa germană.

Next