Viitorul, noiembrie 1937 (Anul 29, nr. 8945-8969)
1937-11-08 / nr. 8951
Pagina XI-a Modernizarea cailor de comunicaţie Kiinisteriin lucrări ponnios — Ca urmare a bunei gospodării instaurată la ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, faţă drumurilor noastre — în cei patru ani de guvernare naţional-liberală — a primit un nou aspect, principalele şosele ce ne leagă de apus au fost supuse unei totale prefaceri, fiind ridicate la nivelul celor din străinătate. In îndeplinirea programului întocmit cu toată preocuparea de înarmare a ţării, cu toată chibzuiala pentru echilibrarea bugetului, s'a găsit totuşi, ca prim început, jumă de lei 810 milioane, sumă care s’a afectat tuturor categoriilor de drumuri, ca ajutoare peste prevederile bugetare. Afară de această sumă, și pentru a se asigura un fond stabil bugetar, d. ministru Franasovici a supus parlamentului legea specială pentru „crearea și administrarea fondului pentru modernizarea drumurilor naţionale“ — circa 180 milioane anual — fond care asigură totuş intr’o minimă parte necesităţile acestei refaceri şi modernizări. Pe lângă sumele de mai sus, tot pentru desăvârşirea acestui program, printr’o lege specială s’a deschis un fond de lei 1.617 milioane, acoperit de către Casa autonomă a monopolurilor, în contul redevenţei datorată ministerului de finanţe. Deasemeni s’au mai efectuat importante lucrări, în valoare de aproape 500 milioane lei, acoperite fie prin zilele de prestaţie, fie cu lucrări cu plată în natură, porumb de hrană şi seminţe. In total pe drumurile naţionale s’au executat, sunt în curs de executare şi contractate cu termen de executare până la 1941, lucrări de construcţii noi, de poduri şi lucrări de modernizare, în valoare de lei 5 miliarde 128milioane, pentru drumurile naţionale şi s’a afectat pentru celelalte drumuri peste 1 miliard jumătate lei. Lucrările ce s’au executat, în curs de executare sau angajare, sunt: S’a refăcut drumul naţional No. 3 pe porţiunea Socol-Baziaş şi Baziaş- Orşova, s’a construit sau sunt aproape terminate drumurile naţionale: Călăraşi-Chiciu; Petrova-Rona; Chişinău-Străşeni-Bucovăţ, pe 10 km.; Bălţi-Orhei între km. 10-17 ; Sculeni- Făleşti-Bălţi, pe 6 km.; s-a reconstruit drumul naţional Cavarna-I. C. Brătianu ; idem Galaţi-Folteşti - Oancea ; construcţia drumului naţional Iaşi- Ungheni, km. 0-8 ; idem drumul naţional Cahul-Vulcăneşti, km. 17-25, lucrări în valoare totală de 100 milioane . S-au mai angajat şi sunt în curs de executare lucrări de construcţie pe încă 173 km., pe drumurile naţionale Bucureşti-Urziceni; Brăila-Galaţi; Orhei-Bălţi; Soroca-Floreşti-Bălţi ; Hotin-Briceni; Soldanul-Luica-Mânăstirea, în valoare de lei 172.462.220 . Sau scos în licitaţie şi sunt în curs de încheerea contractelor încă 190,198 km. din drumurile naţionale: Cahul - Vulcăneşti; Reni - Vulcăneşti- Bolgrad ; Brăila-Buzău, 9 km.; Sculeni-Făleşti-Bălţi; Bălţi-Orhei; Chişinău-Călăraşi-Ungheni şi Oradea-Arad-Oraviţa-Moldova veche, sectoarele Cacova-Comorişte-Lăţunaş şi Jamul-Mare-Lăţunaş, în valoare de lei 258.120.200. Valoarea lucrărilor de drumuri naţionale executate, în curs de terminare şi angajare este de lei 730 milioane. Pentru modernizare s-a urmărit terminarea drumurilor naţionale Oradea- Cluj-Sibiu-Braşov-Bucureşti şi Bucureşti - Olteniţa - Constanţa, obţinând astfel o legătură internaţională cu orientul, deoarece legătura cu orientul proectată prin Giurgiu din cauza Bulgariei, se va întârzia încă mulţi ani. In 4 and noi o vom termina până la Constanţa şi apoi Constanţa-Balcic, care este angajată până la Mangalia. O altă preocupare a ministerului lucrărilor publice şi al comunicaţiilor a fost de a se crea o arteră modernă mediană a României: Jimbolia-Lugoş- T. Severin-Strehaia-Craiova - Slatina- Piteşti-Bucureşti-Buzău-Focşani - Bacău-Roman-Cernăuţi - Grigore Ghica Vodă. TABLOUL LUCRĂRILOR EFECTUATE In rezumat s’au modernizat 402 km. drumuri, sunt în curs de modernizare încă 540 km. şi sunt în curs de angajare lucrări de modernizare a 97 km. drumuri, valoarea totală a acestor lucrări atinge suma de lei 3.500.000.000. Lucrările de întreţinere şi construcţii au însumat nouă fonduri, cifrate la lei 981 milioane, întrebuinţate la construirea a 84 poduri noi, executându-se în total 1.771 m. 1., platelaje de beton armat, 224 m. 1. platelaje de lemn,şi 189 m. 1. platelaje de fier, deasemeni şi 11.881 m. p. pavaj mic cu rosturi bituminate. Tot în cadrul modernizării, drumurilor noastre, pentru lucrările de drumuri judeţene şi comunale s-au prevăzut fonduri de lei 600 milioane, executându-se diferite lucrări de reparaţii, poduri' noi, sau construcţii de drumuri judeţene şi comunale. Referindu-ne la lucrările de modernizări ' de drumuri, ca şi la construcţiile: de,' drumuri" noi, a căror valoare se urcă, după cum am arătat, la aproape 4 miliarde lei, concepţia care a guvernat actuala guvernare a diferit complect de concepţia veche, prin faptul că toate sumele ce s-au dat,au fost afectate prin licitaţii publice antreprizelor româneşti, reuşind a se obţine două lucruri folositoare: — că se dovedeşte că şi această problemă a modernizării drumurilor a fost repede apropiată de către inginerii români, şi — preţurile cu care se execută execută aceste lucrări, ajung chiar cu 50% mai ■ ieftin ca acele contractate cu societăţile străine. In plus, beneficiile de antreprenori nuse mai transformă în devize costisitoare pentru ţară, şi rămân înăuntrul ţării pentru mărirea capitalului de lucrări a antreprizelor române. UN PROGRAM GENERAL - LUCRĂRI : Ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor a întocmit prima oară după războiu, un program general de lucru care cuprinde in ansamblul lui, toate nevoile ce trebuesc modernizate, construcţii de poduri şi alte lucrări de artă. Este suficient să spicuim din acest program că pentru nevoile economice şi militare s’a prevăzut: — Construcţia din nou, pentru complectarea reţelei actuale, a circa 16.000 km. de drumuri, din care circa 2.000 km. de drumuri naţionale şi restul drumuri judeţene şi comunale ; — Modernizări de drumuri privind o reţea de 10.000 km.; — Lucrări importante de artă, în special poduri mari definitive peste cursuri de apă mai importante, între care 5 poduri peste Dunăre, la Hârşova, Galaţi, Brăila, Isman şi Tulcea Acest vast program de lucru, urmează să fie eşalonat pentru executare pe timp de 10 ani, necesitând pentru această suma de circa 5 miliarde lei anual. Pentru porturile şi comunicaţiile pe apă, s’a dat o importanţă deosebită astfel că îmbunătăţirile aduse instalaţiilor din porturi precum şi sporirea parcului de vase se cifrează la aproape 1 miliard şi jum., lucrări ce au fost angajate cu începere dela Noembrie 1933. In administraţia P. T. T. s’a ajuns printr’o chibzuită gospodărire dela bugete deficitare la un buget excedentar. Pentru înzestrarea cu aparate moderne a diferitelor sercivii P. T. T. s'au pus la dispoziţie fonduri importante, refăcându-se şi modernizându-se multe din instalaţiile actuale. In cadrul programului de utilitate publică s-a început electrificarea rurală in 10 centre grupate câte 14-16 comune de fiecare centru. Primul centru care a fost terminat şi inaugurat este Sibiul, celelalte centre sunt în curs de terminare şi până la sfârşitul lunii unele din ele vor fi inaugurate. D-l RICHARD FRANASOVSCI Ministru al Comunicațiilor - .. v. ,, . , 6.•.. .. ; % *• V.S, -O «ț# -*V •V'’Csvw •/- - v , , . . , V . . ... ... . , : ------------ • ■ *y.; •« ..., - J Vaporul de pasageri .Regele Carol al I-Iea“ n VIITORUL" I * Nouile linuri de avioane Anul XXIX No. 195f. O nouă viaţă rurală ___________________ _______________ Agricultura în plin progres Pentru cercetătorul obiectiv al stărilor rurale de la noi, aspectul sub care se prezintă azi viaţa agricolă românească, este de necomparat cu situaţia de acum patru ani. Pus la adăpost de grija datoriilor— rezultanta tator fenomene economice, — printr’o chibzuită lege de conversiune, plugarul şi-a văzut în ultimii trei ani rodul muncii sale preţuit, datorită unei perseverente politici de valorificare a produselor agricole. Acţiunea de valorificare a cerealelor a produs economiei rurale venituri de miliarde. Fiind sub supravegherea directă a ministerului de agricultură şi domenii, operaţia de valorificare, a contribuit în primul rând la stimularea energiei rurale pentru o mai atentă lucrare a pământului a cărei lipsă de rentabilitate devenise o problemă cu caracter grav. Preocuparea de căpetenie a d-lui ministru V. P. Sassu în decursul celor trei ani de când se află la conducerea departamentului, a fost studierea şi aplicarea mijloacelor care să creieze un standart mai superior de viaţă ţăranului. In această direcţie s'a concentrat toată stăruinţa d-sale zi de zi. Cu mijloace financiare destul de reduse, bugetul ministerului reprezentând doar 2 la sută faţă de bugetul general al statului, d. ministru V. P. Sassu a desfăşurat o intensă activitate pentru promovarea agriculturii româneşti. E locul să arătăm că în ultimele rei exerciţii financiare, cifra bugetului acestui departament a sporit cu peste 165 milioane, trecând dela 415 milioane pe exerciţiul 1935—36 la 580 milioane în 1937—38. Pe lângă aceste resurse bugetare, în anii 1934—1937 s'au alocat fonduri extrabugetare in sumă totală de 680 milioane lei, gratie cărora s'a putut asigura acţiunea tehnică a ministerului agriculturii. OFENSIVA AGRICOLĂ Prima acţiune spre promovarea agriculturii a fost marcată de puternica mişcare de propagandă practică, intitulată sugestiv ofensiva agricolă Planurile de lucru au fost alcătuite de specialiştii departamentului, astfel că ofensiva agricolă a fost un preţios orientar a condiţiunilor economice în care trebue să lucreze, să producă şi să-şi valorifice prodifcere agriculturii. Ofensiva agricolă a urmărit şi realizat in mare parte îmbunătăţirea tehnicei agricole, răspândirea de maşini perfecţionate, distribuirea de seminţe de nutreţ, răspândirea culturilor mai rentabile pentru agriculturi,■ în special a bumbacului, zarzavatului şi plantelor medicinale, înzestrarea serviciilor agricole cu noui mijloace termice moderne, aprovizionarea agricultorilor cu seminţe selecţionate. Această mare ofensivă agricolă, a putut fi urmărită în amănunţime prin înfiinţarea centrelor agricole, înfiinţate şi înzestrate, an cu an, cu toate cele necesare unei bune funcţionări. Azi, pe întregul cuprins al ţării numărăm nu mai puţin de 216 asemenea centre, iar rezultatele dobândite au întrecut şi cele mai optimiste speranţe. Astfel, acolo unde fiinţează un centru agricol, cultivarea grâului a trecut de la o suprafaţă de 2% la 20% în 1935, ca pe anul curent ea să atingă peste 30%. Mai mult, producţia la ha. a trecut dela 900 kgr. la 1500—1600, când cultura s’a făcut sub îndrumarea şi controlul acestor focare de ştiinţă aplicată. Odată cu aceste centre s’au înfiinţat şi peste 850 de gospodării model pe întregul cuprins al ţării, cari au avut menirea de a da un nou stimulent şi o bună îndrumare harnicilor noştri plugari. Concomitent cu îndrumările agricole, campaniile ofensivei agricole au avut în vedere şi celelalte ramuri de producţie naţională, cum sunt viticultura, zootechnia, pomicultura, etc. In cadrul acestor ofensive, s-au distribuit importante sume de bani pentru sămânţă de grâu, sămânţă de lucernă şi zarzavat, combaterea diferitelor boli şi insecte, construcţiuni de pivniţe, zootechnie, etc. Spre a se mări randamentul agriculturii, ministerul de agricultură şi domenii a stimulat în permanenţă încercările de cultură a diferitelor plante. S’a dat astfel o deosebită atenţiune plantelor textile şi medicinale. S’a distribuit numeroase vagoane de sămânţă de bumbac, plante medicinale şi încercările făcute au demostrat rentabilitatea acestor culturi ; în ce priveşte cultura zarzavaturilor, ea se face pe o scară întinsă, astfel că nu mai poate fi considerată ca o specialitate exclusiv bulgărească. VITICULTURĂ SI POMICULTURĂ In domeniul viticulturii şi pomicultură s-a urmărit metodic şi asiduu o selecţionată producţie, cu alte cuvinte o valorificare cât mai bună a uneia din importantele bogăţii ale acestei ţări. Răspândirea cât mai intensă a pomilor roditori, prin :distribuiri de material gratuit sau cu reducere, organizarea echipelor pomicole cu menirea de a da îndrumări folositoare cu privire la curăţarea, altoirea, sortatul, ambalajul şi transportul fructelor, cum şi încurajarea cooperativelor ce se ocupă cu industrializarea lor au asigurat o bună producţiune şi valorificare a fructelor româneşti. Graţie acestor măsuri exportul produselor pomicole a crescut dela 9.577 tone în 1933 la 35.177 tone în 1936. In viticultură s'a urmărit aceiaş politică, căutându-se a se crea un tip standard de vin, care să fie căutat de pieţele străine. In atingerea acestui scop, s’a venit de către guvern cu legea viticulturii, care a fost primită cu însufleţire de toată populaţia ţării ce îşi câştigă existenţa din rodul acestui fruct. Ca urmare a măsurilor luate de către ministerul de agricultură şi domenii, animalele şi produsele animale şi-au găsit o justă valorificare, prin asigurarea și crearea de debuşeuri peste hotar.. E locul să arătăm că în urma acestei politici, exportul ■ de bacon în Anglia a crescut dela 1000 kgr. in 1933, la 1 milion kgr. in 1934, la 926 mii kgr. în 1935. Exportul de boi a crescut dela 16.593 capete în 1933, la 39.050 în 1936. Exportul de oi a crescut dela 2507 capete în 1933, la 93.157 capete în 1934 și la 75.431 capete în 1935. Exportul de porci vii a crescut dela 125.764 quintale în 1933, la 300 mii quintale porci vii în 1936. Exportul de produse animale a crescut dela 16.300 tone în 1933, la 24.000 tone în 1936. VALORIFICAREA GRÂULUI In ce priveşte valorificarea grâului — aşa cum această operaţiune a fost făcută prin comisariatul special în 1934 — ea reprezintă pentru comercializarea celor 150.000 vagoane cumpărate atunci, un spor de câte 20.000 lei la fiecare vagon, sau în total un spor de 3 miliarde lei, cari au intrat în punga agricultorilor noştri. Pentru anul 1935, această valorificare — făcută pe baze cu totul diferite de cele dela care s’a plecat în 1934 — reprezintă şi ea o adevărată binefacere pentru agricultorii noştri, întrucât — graţie primei de 10.000 lei acordată la vagonul de grâu exportat şi graţie cumpărăturilor făcute prin Centrala Cooperativelor de Producţie şi Consum — nu numai că preţul n’a scăzut sub 34.000 lei vagonul, cum fusese stabilit, dar acest preţ a crescut mereu, ajungând până la 50.000 lei vagonul. In 1936 s’a adus unele mici modificări de organizare, mărindu-se şi preţul minimal cu 1000 lei. In tot timpul de când valorificarea s’a făcut sub nouile norme, Statul nu a suferit nici-un fel de pagubă, taxele de făină acoperind toate nevoile. Graţie măsurilor înţelepte de valorificare a grâului, economia românească a înregistrat în cei 4 ani de gospodărire naţional-liberală un plus de venit de peste 17 miliarde lei, — producător român ridicându-şi venitul cu sută la sută faţă de perioadele de acum 4—9 ani. INDUSTRIALIZAREA Şl CULTURA DE IN Şl CÂNEPĂ Urmărindu-se a se da păturii noastre agricole posibilitatea de a-şi crea o viaţă mai înstărită, de a-i crea posibilităţi de un câştig mai remuneratoriu de muncă ce o prestează, guvernul şi ministerul agriculturii şi domeniilor, s’au ocupat în de aproape de reînvierea lanurilor cu cânepă şi in, ce azi, mai mult ca oricând, aceste textile nu numai că aduc un mai mare venit cultivator, dar scapă statul de un mare bir străinătăţii. Primele începuturi au întrecut aşteptările, actualmente se lucrează asiduu în direcţia instalării topitoarelor şi fabricilor anexe. Azi în ţara românească sunt peste 140.000 de fuse, cari nu numai că asigură absorbirea întregei producţii dar încă importăm mari cantităţi. Ministerul aviaţiei şi marinei, care alături de ministerul armatei, asigură apărarea naţională, este un izvor de energii creatoare. Aviaţia s’a bucurat la noi, în ultimii ani, de o mare atenţie din partea ministerului aerului. Pentru aviaţia militară s’au făcut comenzi importante atât uzinelor din străinătate cât şi fabricilor din ţară. Uzinele noastre de aviaţie dela Braşov (I. A. R.) sunt capabile să construiască, orice fel de avion şi motor şi orice alte aparate de bord. Fabrica Set de asemenea e utilată să construiască orice celulă. Faţă de aceste posibilităţi, la toate comenzile de avioane făcute în străinătate, s-a prevăzut, în contractele respective şi clauza cumpărării dreptului, ca aceste avioane să le putem fabrica la nevoie în ţară. Acest drept a fost plătit odată pentru totdeauna. De asemenea uzinele I. A. R. de la Braşov construesc şi toată gama de motoare Ginome şi Rhone, ajungând la rezultate excepţional de bune. In materie de aviaţie comercială, d-l ing. Radu Irimescu, ministrul aviaţiei şi marinei, duce deasemenea o politică de largă înţelegere şi prevedere. Aviaţia comercială este rezervă în activitatea aviaţiei militare. O aviaţie civilă bine utilată, prevăzută şi aprovizionată mereu cu avioane moderne, poate fi transformată într’un timp foarte scurt, în aviaţie militară auxiliară, de foarte mare valoare. Un avion comercial modern, poate fi transformat într’o singură zi, într’un teribil avion de bombardament îndepărtat, autonomia lui de zbor fiind destul de mare. Avioanele de pasageri Savoia Marebetl, care au participat la concursul internaţional organizat în August trecut, de guvernul francez, au câştigat primele 3 locuri în clasamentul general. Ele au făcut pe distanţa de peste 6000 de km., o viteză medie de peste 360 de km. pe oră. Prima jumătate de drum Xstres— Damasc, cele 3 Savoia Marchetl, deşi avioane de 2 ani în serviciu au făcut media de 420 de km. pe oră. Ministerul aviaţiei, cunoscând calitatea acestor avioane, înainte de acest concurs, a făcut o comandă de 10 aparate pentru aviaţia noastră civilă, încheind această sumară trecere în revistă a realizărilor de la ministeri, agriculturii şi domeniilor, trebue a ne opri puţin şi asupra instituţiilor autonome pendinte de acest departament. Graţie măsurilor luate la timp, toate economiile posibile, suprimarea gratuităţilor, reducerea numărului funcţionarilor la minimum posibil, instituţiile pendinte de ministerul agriculturii şi domeniilor au ajuns să se întreţină din veniturile lor proprii nemai grevând cu nimic bugetul statului. Dacă s’a ajuns la strălucitele rezultate pe care le-am enumărat fugar mai sus, meritul revine în primul rând energiei şi priceperei depuse pentru a se duce la bun sfârşit ofensiva agricolă desfăşurată cu începere de la 1934, pentru înstărirea ţăranului , fiecare având câte 18 locuri de pasageri. Tot pentru aviaţia civilă, d. ministru Irimescu a comandat la uzinele americane Lockheed, 10 avioane de tipul cel mai nou „Lockheed 14“ prevăzut cu 10 locuri de pasageri. Aceste nouă avioane, pot atinge viteza de 425 de km. pe oră. Cu acestea, parcul nostru de avioane comerciale se îmbogăţeşte foarte mult. Aviaţia comercială română, prin e-forturile făcute de ministerul aerului, de a o înzestra din belşug cu tot ce este mai bun, se poate alinia marilor companii străine. Legăturile cu Italia Începând chiar din anul acesta, aviaţia noastră civilă, a început să-şi exercite dreptul rezervat prin contrate, de a pune avioane româneşti pe linile: Bucureşti—Varşovia şi Bucureşti—Praga Tot anul acesta, după tratative duse mai bine de 2 ani,aviaţia, noastră civilă a putut face legătura aeriană şi cu Italia, determinând Iugoslavia să ne îngădue survolul şi în această legătură România şi-a rezervat, pe seama sa, dreptul unei linii. Astfel avioanele româneşti — cursa a început regulat la 1 Octombrie şi s-a închis alaltăeri Joi 4 Noembrie— au zburat regulat, pe traseul Bucureşti—Belgrad—Zagreb — Venezia — Milano. Legătura între Roma şi Bucureşti a fost asigurată de compania italiană Ala Littoria care şi-a început şi ea cursa regulat, tot la 1 Octombrie şi s-a închis odată cu a noastră, urmând ca traficul să se deschidă în primăvară. Datorită acestei legături, spaţiul între Bucureşti şi Roma este străbătut în 4 ore şi jumătate. Cu orice alt mijloc, în acest timp, nici la Craiova nu se ajunge. Pentru anul viitor, aviaţia noastră civilă, a luat toate măsurile, încheind convenţiile respective, ca România să fie legată prin reţele aeriene proprii cu: Parisul, Berlinul şi Atena. Cu Parisul legătura se va face în 6 ore întrucât nu se va face decât o singură oprire de aprovizionare la Viena. Cu Berlinul legătura se va face poate numai în 4 ore, tot cu o singură oprire, iar cu Atena, tot în 4 ore, cu oprire la Sofia şi Salonic. Aviaţia noastră civilă mai poate face o legătură şi cu Moscova, deoarece şi-a rezervat 2 zile pe săptămână în convenţia încheiată între Cehoslovacia şi Rusia. O altă legătură ce se va face tot la anul, şi care să aibă mult succes e Bucureşti-Tel Aviv. Zboruri da probă s’au făcut în cursul acestui an. Iată cum datorită eforturilor făcute, de ministerul aviaţiei, România este astăzi legată cu toate centrele mari din Europa, posedând un material tehnic de prima ordine şi un material omenesc ce face admiraţia tuturor celor ce cunosc calităţile soţilor noştri. 3 aniei AVEM CEL MAI MODERN MATERIAL ROMÂNIA ESTE LEGATĂ CU TOATE CENTRELE MARI DIN EUROPA D-l TIHIKU MOȘOIU ■ wm D-l RADU IRIMESCU Ministrul aerului şi marinei MOTORIZAREA AGRICULTURII Dacă în domeniul acesta până în anul curent nu s’a făcut aproape nimic, cauza constă în faptul că mijloacele băneşti de care dispune acest minister, au trebuit îndreptate către celelalte nevoi mult mai presante, şi ale căror rezultate au avut menirea de a da o nouă şi prosperă situaţie materială şi morală plugarilor noştri. Anul acesta, când situaţia materială a permis, s’a început traducerea în fapt, şi a acestui vechiu capitol din programul ministerului agriculturii. Ca început sau organizat 100 centre de motocultură, compuse din câte 4 tractoare, înzestrate cu tot personalul, şi mijloacele tehnice necesare. Echipele şi-au început activitatea chiar în toamna aceasta, de preferinţă în judeţele cu agricultură întinsă şi ca urmare scopului urmărit de motorizare s-au dat dispoziţiuni a se prefera agricultorii cari nu au mijloace pentru facerea arăturilor șinumai după aceia la orice agricultor