Viitorul, noiembrie 1937 (Anul 29, nr. 8945-8969)

1937-11-08 / nr. 8951

Pagina XI-a Modernizarea cailor de comunicaţie K­iinisterii­n lucrări ponnios — Ca urmare a bunei gospodării in­staurată la ministerul lucrărilor pu­blice şi al comunicaţiilor, faţă dru­murilor noastre — în cei patru ani de guvernare naţional-liberală — a primit un nou aspect, principalele şo­sele ce ne leagă de apus au fost su­puse unei totale prefaceri, fiind ridi­cate la nivelul celor din străinătate. In îndeplinirea programului întoc­mit cu toată preocuparea de înarmare a ţării, cu toată chibzuiala pentru e­­chilibrarea bugetului, s'a găsit totuşi, ca prim început, jumă de lei 810 mi­lioane, sumă care s’a afectat tuturor categoriilor de drumuri, ca ajutoare peste prevederile bugetare. Afară de această sumă, și pentru a se asigura un fond stabil bugetar, d. ministru Franasovici a supus parla­mentului legea specială pentru „crea­rea și administrarea fondului pentru modernizarea drumurilor naţionale“ — circa 180 milioane anual — fond care asigură totuş intr’o minimă par­te necesităţile acestei refaceri şi mo­dernizări. Pe lângă sumele de mai sus, tot pentru desăvârşirea acestui program, printr’o lege specială s’a deschis un fond de lei 1.617 milioane, acoperit de către Casa autonomă a monopoluri­lor, în contul redevenţei datorată mi­nisterului de finanţe. Deasemeni s’au mai efectuat importante lucrări, în valoare de aproape 500 milioane lei, acoperite fie prin zilele de prestaţie, fie cu lucrări cu plată în natură,­­ porumb de hrană şi seminţe. In total pe drumurile naţionale s’au executat, sunt în curs de executare şi contractate cu termen de executare până la 1941, lucrări de construcţii noi, de poduri şi lucrări de moderni­zare, în valoare de lei 5 miliarde 128­­milioane, pentru drumurile naţionale şi s’a afectat pentru celelalte drumuri peste 1 miliard jumătate lei. Lucrările ce s’au executat, în curs de executare sau angajare, sunt: S’a refăcut drumul naţional No. 3 pe porţiunea Socol-Baziaş şi Baziaş- Orşova, s’a construit sau sunt aproa­pe terminate drumurile naţionale: Călăraşi-Chiciu; Petrova-Rona; Chi­şinău-Străşeni-Bucovăţ, pe 10 km.; Bălţi-Orhei între km. 10-17 ; Sculeni- Făleşti-Bălţi, pe 6 km.; s-a reconstruit drumul naţional Cavarna-I. C. Brătia­­nu ; idem Galaţi-Folteşti - Oancea ; construcţia drumului naţional Iaşi- Ungheni, km. 0-8 ; idem drumul na­ţional Cahul-Vulcăneşti, km. 17-25, lucrări în valoare totală de 100 mi­lioane . S-au mai angajat şi sunt în curs de executare lucrări de construcţie pe încă 173 km., pe drumurile naţionale Bucureşti-Urziceni; Brăila-Galaţi; Or­­hei-Bălţi; Soroca-Floreşti-Bălţi ; Ho­­tin-Briceni; Soldanul-Luica-Mânăsti­­rea, în valoare de lei 172.462.220 . Sau scos în licitaţie şi sunt în curs de încheerea contractelor încă 190,198 km. din drumurile naţionale: Ca­­hul - Vulcăneşti; Reni - Vulcăneşti- Bolgrad ; Brăila-Buzău, 9 km.; Scu­­leni-Făleşti-Bălţi; Bălţi-Orhei; Chişi­­nău-Călăraşi-Ungheni şi Oradea-A­­rad-Oraviţa-Moldova veche, sectoare­le Cacova-Comorişte-Lăţunaş şi Ja­­mul-Mare-Lăţunaş, în valoare de lei 258.120.200. Valoarea lucrărilor de drumuri na­ţionale executate, în curs de termi­nare şi angajare este de lei 730 mi­lioane. Pentru modernizare s-a urmărit ter­minarea drumurilor naţionale Oradea- Cluj-Sibiu-Braşov-Bucureşti şi Bucu­reşti - Olteniţa - Constanţa, obţinând astfel o legătură internaţională cu o­­rientul, deoarece legătura cu orientul proectată prin Giurgiu din cauza Bulgariei, se va întârzia încă mulţi ani. In 4 and noi o vom termina până la Constanţa şi­ apoi Constanţa-Bal­­cic, care este angajată până la Man­galia. O altă preocupare a ministerului lu­crărilor publice şi al comunicaţiilor a fost de a se crea o arteră modernă mediană a României: Jimbolia-Lugoş- T. Severin-Strehaia-Craiova - Slatina- Piteşti-Bucureşti-Buzău-Focşani - Ba­­cău-Roman-Cernăuţi - Grigore Ghica Vodă. TABLOUL LUCRĂRILOR EFECTUATE In rezumat s’au modernizat 402 km. drumuri, sunt în curs de modernizare încă 540 km. şi sunt în curs de anga­jare lucrări de modernizare a 97 km. drumuri, valoarea totală a acestor lu­crări atinge suma de lei 3.500.000.000. Lucrările de întreţinere şi construc­ţii au însumat nouă fonduri, cifrate la lei 981 milioane, întrebuinţate la con­struirea a 84 poduri noi, executân­­du-se în total 1.771 m. 1., platelaje de beton armat, 224 m. 1. platelaje de lemn,şi 189 m. 1. platelaje de fier, dea­semeni şi 11.881 m. p. pavaj mic cu rosturi bituminate. Tot în cadrul modernizării, drumu­rilor noastre, pentru lucrările de dru­muri judeţene şi comunale s-au pre­văzut fonduri de lei 600 milioane, exe­­cutându-se diferite lucrări de repara­ţii, poduri' noi, sau construcţii de dru­­­muri judeţene şi comunale. Referindu-ne la lucrările de mo­dernizări ' de drumuri, ca şi la cons­trucţiile: de,' drumuri" noi, a căror va­loare se urcă, după cum am arătat, la aproape­ 4 miliarde lei, concepţia care a guvernat actuala guvernare a dife­rit complect de concepţia veche, prin faptul că toate sumele ce s-au dat,au fost afectate prin licitaţii publice an­treprizelor româneşti, reuşind a se ob­ţine două lucruri folositoare: — că se dovedeşte că şi această problemă a modernizării drumurilor a fost repede apropiată de către in­ginerii români, şi — preţurile cu care se execută e­­xecută­ aceste lucrări, ajung chiar cu 50% mai ■ ieftin ca acele contractate cu societăţile străine. In plus, beneficiile­­ de antreprenori nu­­se­ mai transformă în devize cos­tisitoare pentru ţară, şi rămân înăun­trul ţării pentru mărirea capitalului de lucrări a antreprizelor române. UN PROGRAM GENERAL - LUCRĂRI : Ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor a întocmit prima oară după războiu, un program general de lucru care cuprinde in ansamblul lui, toate nevoile ce trebuesc modernizate, construcţii de poduri şi alte lucrări de artă. Este suficient să spicuim din acest program că pentru nevoile economice şi militare s’a prevăzut: — Construcţia din nou, pentru com­­plectarea reţelei actuale, a circa 16.000 km. de drumuri, din care circa 2.000 km. de drumuri naţionale şi restul drumuri judeţene şi comunale ; — Modernizări de drumuri privind o reţea de 10.000 km.;­­ — Lucrări importante de artă, în special poduri mari definitive peste cursuri de apă mai importante, între care 5 poduri peste Dunăre, la Hâr­­şova, Galaţi, Brăila, Isman şi Tulcea Acest vast program de lucru, ur­mează să fie eşalonat pentru execu­tare pe timp de 10 ani, necesitând pentru această suma de circa 5 mi­liarde lei anual. Pentru porturile şi comunicaţiile pe apă, s’a dat o importanţă deosebită astfel că îmbunătăţirile aduse instala­ţiilor din porturi precum şi sporirea parcului de vase se cifrează la aproa­pe 1 miliard şi jum., lucrări ce au fost angajate cu începere dela Noembrie 1933. In administraţia P. T. T. s’a ajuns printr’o chibzuită gospodărire dela bugete deficitare la un buget exce­dentar. Pentru înzestrarea cu aparate mo­derne a diferitelor sercivii P. T. T. s'au pus la dispoziţie fonduri impor­tante, refăcându-se şi modernizân­­du-se multe din instalaţiile actuale. In cadrul programului de utilitate publică s-a început electrificarea ru­rală in 10 centre grupate câte 14-16 comune de fiecare centru. Primul centru care a fost terminat şi inaugu­rat este Sibiul, celelalte centre sunt în curs de terminare şi până la sfâr­şitul lunii unele din ele vor fi inau­gurate. D-l RICHARD FRANASOVSCI Ministru al Comunicațiilor - .. v. ,, . , 6.­­•.. .. ; % *• V.S, -O «ț# -*V •V'’Csvw •/- - v , , . . , V . . ... ... . , : ------------ • ■ *y.; •« ..., - J Vaporul de pasageri .Regele Carol al I-Iea“ n VIITORUL" I *­­ Nouile linuri de avioane Anul XXIX No. 195f. O nouă viaţă rurală ___________________ _______________ Agricultura în plin progres Pentru cercetătorul obiectiv al stă­rilor rurale de la noi, aspectul sub care se prezintă azi viaţa agricolă ro­mânească, este de necomparat cu si­tuaţia de acum patru ani. Pus la adăpost de grija datoriilor— rezultanta tator fenomene economi­ce, — printr’o chibzuită lege de con­versiune, plugarul şi-a văzut în ul­timii trei ani rodul muncii sale pre­ţuit, datorită unei perseverente poli­tici de valorificare a produselor a­­gricole. Acţiunea de valorificare a cereale­lor a produs economiei rurale veni­turi de miliarde. Fiind sub suprave­gherea directă a ministerului de a­­gricultură şi domenii, operaţia de valorificare, a contribuit în primul­ rând la stimularea energiei rurale pen­tru o mai atentă lucrare a pămân­tului a cărei lipsă de rentabilitate devenise o problemă cu caracter grav. Preocuparea de căpetenie a d-lui ministru V. P. Sassu­ în decursul ce­lor trei ani de când se află la con­ducerea departamentului, a fost stu­dierea şi aplicarea mijloacelor care să creieze un standart mai superior de­ viaţă ţăranului. In această direcţie s'a concentrat toată stăruinţa d-sale zi de zi. Cu mijloace financiare destul de reduse, bugetul­ ministerului reprezentând doar 2 la sută faţă de bugetul gene­ral al statului, d. ministru V. P. Sassu a desfăşurat o intensă­ activi­tate pentru promovarea agriculturii româneşti. E locul să arătăm că în ultimele rei exerciţii financiare, cifra buge­tului acestui departament a sporit cu peste 165 milioane, trecând dela 415 milioane pe exerciţiul 1935—36 la 580 milioane în 1937—38. Pe lângă aceste resurse bugetare, în anii 1934—1937 s'au alocat fonduri extrabugetare in sumă totală de 680 milioane lei, gratie cărora s'a putut asigura acţiunea tehnică a ministeru­lui agriculturii. OFENSIVA AGRICOLĂ Prima acţiune spre promovarea­­ a­­griculturii a fost marcată de puter­nica mişcare de propagandă practică, intitulată sugestiv ofensiva agricolă Planurile de lucru au fost alcătuite de specialiştii departamentului, astfel că ofensiva agricolă a fost­­ un preţios orientar a condiţiunilor economice în care trebue să lucreze, să producă şi să-şi valorifice prodifcere agriculturii. Ofensiva agricolă a urmărit şi rea­lizat in mare parte îmbunătăţirea tehnicei agricole, răspândirea de ma­şini perfecţionate, distribuirea de se­minţe de nutreţ, răspândirea cultu­rilor mai rentabile pentru agriculturi,­­■ în special a bumbacului, zarzava­tului şi plantelor medicinale, înzes­trarea serviciilor agricole cu noui mijloace term­ice moderne, aprovizio­narea agricultorilor cu seminţe se­lecţionate. Această mare ofensivă agricolă, a putut fi urmărită în amănunţime prin înfiinţarea centrelor agricole, înfiin­ţate şi înzestrate, an cu an, cu toate cele necesare unei bune funcţionări. Azi, pe întregul cuprins al ţării nu­mărăm nu mai puţin de 216 aseme­nea centre, iar rezultatele dobândite au întrecut şi cele mai optimiste spe­ranţe. Astfel, acolo unde fiinţează un centru agricol, cultivarea grâului a trecut de la o suprafaţă de 2% la 20% în 1935, ca pe anul curent ea să atingă peste 30%. Mai mult, produc­ţia la ha. a trecut dela 900 kgr. la 1500—1600, când cultura s’a făcut sub îndrumarea şi controlul acestor fo­care de ştiinţă aplicată. Odată cu aceste centre s’au înfiinţat şi peste 850 de gospodării model pe întregul cuprins al ţării, cari au avut menirea de a da un nou stimulent şi o bună îndrumare harni­cilor noştri plugari. Concomitent cu îndrumările agri­cole, campaniile ofensivei agricole au avut în vedere şi celelalte ramuri de producţie naţională, cum sunt viticultura, zootechnia, pomicultura, etc. In cadrul acestor ofensive, s-au di­stribuit importante sume de bani pen­tru sămânţă de grâu, sămânţă de lu­­cernă şi zarzavat, combaterea diferi­telor boli şi insecte, construcţiuni de pivniţe, zootechnie, etc. Spre a se mări randamentul agri­culturii, ministerul de agricultură şi domenii a stimulat în permanenţă încercările de cultură a diferitelor plante. S’a dat astfel o deosebită a­­tenţiune plantelor textile şi medici­nale. S’a distribuit numeroase va­goane de sămânţă de bumbac, plante medicinale şi încercările făcute au demostrat rentabilitatea acestor cul­turi ; în ce priveşte cultura zarzava­turilor, ea se face pe o scară întinsă, astfel că nu mai poate fi considerată ca o specialitate exclusiv bulgăreas­că. VITICULTURĂ SI POMI­CULTURĂ­­ In domeniul viticulturii şi pomi­cultură s-a urmărit metodic şi asi­duu o selecţionată producţie, cu alte cuvinte o valorificare cât mai bună­­ a uneia din importantele bogăţii ale acestei ţări. Răspândirea cât mai intensă a po­milor roditori, prin :distribuiri de material gratuit­­ sau cu reducere, organizarea echipelor pomicole cu menirea de a da­­ îndrumări folosi­toare cu privire la curăţarea, altoi­rea, sortatul, ambalajul şi transpor­tul fructelor, cum şi încurajarea coo­perativelor ce se ocupă cu industria­lizarea lor au asigurat o bună pro­­ducţiune şi valorificare a fructelor româneşti. Graţie acestor măsuri exportul produselor pomicole a crescut dela 9.577 tone în 1933 la 35.177 tone în 1936. In viticultură s'a urmărit aceiaş politică, căutându-se a se crea un tip­ standard de vin, care să fie cău­tat de pieţele străine. In atingerea acestui scop, s’a venit de către gu­vern cu legea viticulturii, care a fost primită cu însufleţire de toată popu­laţia ţării ce îşi câştigă existenţa din rodul acestui fruct. Ca urmare a măsurilor luate de către ministerul de agricultură şi domenii, animalele şi produsele ani­male şi-au găsit o justă valorificare, prin asigurarea și crearea de debu­­şeuri peste hotar.. E locul să arătăm că în urma ace­stei politici, exportul ■ de bacon în Anglia a crescut dela 1000 kgr. in 1933, la 1 milion kgr. in 1934, la 926 mii­ kgr. în 1935. Exportul de boi a crescut dela 16.593 capete în 1933, la 39.050 în 1936. Exportul de oi a cres­cut dela 2507 capete în 1933, la 93.157 capete în 1934 și la 75.431 capete în 1935. Exportul de porci vii a crescut dela 125.764 quintale în 1933, la 300 mii quintale porci vii în 1936. Expor­tul de produse animale a crescut dela 16.300 tone în 1933, la 24.000 tone în 1936. VALORIFICAREA GRÂULUI In ce priveşte valorificarea grâu­lui — aşa cum această operaţiune a fost făcută prin comisariatul special în 1934 — ea reprezintă pentru co­mercializarea celor 150.000 vagoane cumpărate atunci, un spor de câte 20.000 lei la fiecare vagon, sau în total un spor de 3 miliarde lei, cari au intrat în punga agricultorilor noştri. Pentru anul 1935, această valorifi­care — făcută pe baze cu totul dife­rite de cele dela care s’a plecat în 1934 — reprezintă şi ea o adevărată binefacere pentru agricultorii noştri, întrucât — graţie primei de 10.000 lei acordată la vagonul de grâu ex­portat şi graţie cumpărăturilor fă­cute prin Centrala Cooperativelor de Producţie şi Consum — nu numai că preţul n’a scăzut sub 34.000 lei va­gonul, cum fusese stabilit, dar acest preţ a crescut mereu, ajungând până la 50.000 lei vagonul. In 1936 s’a adus unele mici modi­ficări de organizare, mărindu-se şi preţul minimal cu 1000 lei. In tot timpul de când valorifica­rea s’a făcut sub nouile norme, Sta­tul nu a suferit nici-un fel de pa­gubă, taxele de făină acoperind toate nevoile. Graţie măsurilor înţelepte de va­lorificare a grâului, economia româ­nească a înregistrat în cei 4 ani de gospodărire naţional-liberală un plus de venit de peste 17 miliarde lei, — producător român ridicându-şi veni­tul cu sută la sută faţă de perioa­dele de acum 4—9 ani. INDUSTRIALIZAREA Şl CUL­TURA DE IN Şl CÂNEPĂ Urmărindu-se a se da păturii noa­stre agricole posibilitatea de a-şi crea o viaţă mai înstărită, de a-i crea po­sibilităţi de un câştig mai remunera­toriu de muncă ce o prestează, gu­vernul şi ministerul agriculturii şi domeniilor, s’au ocupat în de aproape de reînvierea lanurilor cu cânepă şi in, ce azi, mai mult ca ori­când, a­­ceste textile nu numai că aduc un mai mare venit cultivator, dar scapă statul de un mare bir străinătăţii. Primele începutu­ri au întrecut aş­teptările, actualmente se lucrează asi­duu în direcţia instalării topitoare­­lor şi fabricilor anexe. Azi în ţara românească sunt peste 140.000 de fuse, cari nu numai că asigură absorbirea întregei producţii dar încă importăm mari cantităţi. Ministerul aviaţiei şi marinei, care alături de ministerul armatei, asigură apărarea naţională, este un izvor de energii creatoare. Aviaţia s’a bucurat la noi, în ulti­mii ani, de o mare atenţie din partea ministerului aerului. Pentru aviaţia militară s’au făcut comenzi importante atât uzinelor din străinătate cât şi fabricilor din ţară. Uzinele noastre de aviaţie dela Braşov (I. A. R.) sunt capabile să construiască, orice fel de avion şi motor şi orice alte aparate de bord. Fabrica Set de asemenea e utilată să construiască orice celulă. Faţă de aceste posibilităţi, la toate comenzile de avioane făcute în străi­nătate, s-a prevăzut, în contractele respective şi clauza cumpărării drep­tului, ca aceste avioane să le putem fabrica la nevoie în ţară. Acest drept a fost plătit odată pentru totdeauna. De asemenea uzinele I. A. R. de la Braşov construesc şi toată gama de motoare Ginome şi Rhone, ajungând la rezultate excepţional de bune. In materie de aviaţie comercială, d-l ing. Radu Irimescu, ministrul aviaţiei şi marinei, duce deasemenea o politică de largă înţelegere şi pre­vedere. Aviaţia comercială este rezervă în activitate­a aviaţiei militare. O aviaţie civilă bine utilată, pre­văzută şi aprovizionată mereu cu avi­o­ane moderne, poate fi transfor­mată într’un timp foarte scurt, în aviaţie militară auxiliară, de foarte mare valoare. Un avion comercial modern, poate fi transformat într’o singură zi, în­tr’un teribil avion de bombardament îndepărtat, autonomia lui de zbor fiind destul de mare. Avioanele de pasageri Savoia Ma­­rebetl, care au participat la concursul internaţional organizat în August tre­cut, de guvernul francez, au câştigat pr­imele 3 locuri în clasamentul gene­ral. Ele au făcut pe distanţa de peste 6000 de km., o viteză medie de peste 360 de km. pe oră. Prima jumătate de drum Xstres— Damasc, cele 3 Savoia Marchetl, deşi avioane de 2 ani în serviciu au făcut media de 420 de km. pe oră. Ministerul aviaţiei, cunoscând cali­tatea acestor avioane, înainte de acest concurs, a făcut o comandă de 10 a­­parate pentru aviaţia noastră civilă, încheind această sumară trecere în revistă a realizărilor de la ministeri, agriculturii şi domeniilor, trebue a ne opri puţin şi asupra instituţiilor autonome pendinte de acest depar­tament. Graţie măsurilor luate la timp, toate economiile posibile, suprimarea gratuităţilor, reducerea numărului funcţionarilor la minimum posibil,­­ instituţiile pendinte de ministerul a­­griculturii şi domeniilor au ajuns să se întreţină din veniturile lor proprii nemai grevând cu nimic bugetul sta­tului. Dacă s’a ajuns la strălucitele rezul­tate pe care le-am enumărat fugar mai sus, meritul revine în primul rând energiei şi priceperei depuse pentru a se duce la bun sfârşit ofen­siva agricolă desfăşurată cu începere de la 1934, pentru înstărirea ţăranului , fiecare având câte 18 locuri de pasa­geri. Tot pentru aviaţia civilă, d. minis­tru Irimescu a comandat la uzinele americane Lockheed, 10 avioane de tipul cel mai nou „Lockheed 14“ prevăzut cu 10­ locuri de pasageri. A­­ceste nouă avioane, pot atinge viteza de 425 de km. pe oră. Cu acestea, parcul nostru de avioane comerciale se îmbogăţeşte foarte mult. Aviaţia comercială română, prin e-­­­forturile făcute de ministerul aerului, de a o înzestra din belşug cu tot ce este mai bun, se poate alinia marilor companii străine. Legăturile cu Italia Începând chiar din anul acesta, a­­viaţia noastră civilă, a început să-şi exercite dreptul rezervat prin con­trate, de a pune avioane româneşti pe linile: Bucureşti—Varşovia şi Bucu­reşti—Praga Tot anul acesta, după tratative duse mai­ bine­ de 2 ani,aviaţia, noastră ci­­vilă a putut face legătura aeriană şi cu Italia, determinând Iugoslavia să ne îngădue survolul şi în această le­gătură România şi-a rezervat, pe sea­ma sa, dreptul unei linii. Astfel avioanele româneşti — cursa a început regulat la 1 Octombrie şi s-a închis alaltăeri Joi 4 Noembrie— au zburat regulat, pe traseul Bucu­reşti—Belgrad—Zagreb — Venezia — Milano. Legătura între Roma şi Bucureşti a fost asigurată de compania italiană Ala Littoria care şi-a început şi ea cursa regulat, tot la 1 Octombrie şi s-a închis odată cu a noastră, ur­mând ca traficul să se deschidă în primăvară. Datorită acestei legături, spaţiul în­tre Bucureşti şi Roma este străbătut în 4 ore şi jumătate. Cu orice alt mijloc, în acest timp, nici la Craiova nu se ajunge. Pentru anul viitor, aviaţia noastră civilă, a luat toate măsurile, încheind convenţiile respective, ca România să fie legată prin reţele aeriene pro­prii cu: Parisul, Berlinul şi Atena. Cu Parisul legătura se va face în 6 ore întrucât nu se va face decât o singură oprire de aprovizionare la Viena. Cu Berlinul legătura se va face poate numai în 4 ore, tot cu o sin­gură oprire, iar cu Atena, tot în 4 ore, cu oprire la Sofia şi Salonic. Aviaţia noastră civilă mai poate face o legătură şi cu Moscova, de­oarece şi-a rezervat 2 zile pe săptă­mână în convenţia încheiată între Cehoslovacia şi Rusia. O altă legătură ce se va face tot la anul, şi care să aibă mult succes e Bucureşti-Tel Aviv. Zboruri da probă s’au făcut în cursul acestui an. Iată cum datorită eforturilor fă­cute, de ministerul aviaţiei, România este astăzi legată cu toate centrele mari din Europa, posedând un mate­rial tehnic de prima ordine şi un material omenesc ce face admiraţia tuturor celor ce cunosc calităţile soţilor noştri. 3 aniei A­VEM CEL MAI MODERN MA­TE­RIAL ROMÂNI­A ESTE LEGATĂ CU TOATE CENTRELE MARI DIN EUROP­A D-l TIHI­KU MOȘOIU ■ wm D-l RADU IRIMESCU Ministrul aerului şi marinei MOTORIZAREA AGRICUL­TURII Dacă în domeniul acesta până în anul curent nu s’a făcut aproape ni­mic, cauza constă în faptul că mij­loacele băneşti de care dispune acest minister, au trebuit îndreptate către celelalte nevoi mult mai presante, şi ale căror rezultate au avut menirea de a da o nouă şi prosperă situaţie materială şi morală plugarilor noştri. Anul acesta, când situaţia mate­rială a permis, s’a început traduce­rea în fapt, şi a acestui vechiu capi­­tol din programul ministerului agri­culturii. Ca început sau organizat 100 cen­tre de motocultură, compuse din câte 4 tractoare, înzestrate cu tot perso­nalul, şi mijloacele tehnice necesare. Echipele şi-au început activitatea chiar în toamna aceasta, de prefe­rinţă în judeţele cu agricultură în­tinsă şi ca urmare scopului urmărit de motorizare s-au dat dispoziţiuni a se prefera agricultorii cari nu au mijloace pentru facerea arăturilor și­­numai după aceia la orice agricultor

Next