Viitorul, ianuarie 1938 (Anul 30, nr. 9000-9018)

1938-01-09 / nr. 9000

r’rgina 11­­-a» CUM A FOST SĂRBĂTORITĂ ZIUA BOBOTEZE Participă M­. S. Regele Carol al ll-lea şi membri guvernului. Serviciul religios dela biserica Zlătari. — Parada militară. Ziua Botezului Mântuitorului, a fost sărbătorită ori în Capi­tală, cu acelaş fapt deosebit. * In vederea acestei solemni­tăţi, Calea Victorei, pe distanţa cuprinsă între Str. Lipscani şi cheiul Dâmboviţei, a fost fru­­mos pavoazată. De asemeni autostrada, de la podul Senatului şi până la Calea Rahovei a fost împodobită cu nenumărate stin­darde tricolore, in faţa Palatu­lui de justiţie, pe peluza din dreapta a autostrăzii, sa impro­vizat o estradă, rezervată Su­veranului spre a primi aci, defilarea trupelor. încă dela orele 9 dim., o mare mulţime de curioşi a început sa populeze din belşug cheiul Dam­­boviţii, pe ambele laturi, dela podul Senatului ,i până la podul Mihai Vodă precum şi străzile laterale ce duc spre Calea Vic­toriei, prin imediata vecinătate a bisericii Zlătari. Autorităţile, au luat toate măsurile necesare pentru men­ţinerea ordinei, întinzând cor­doane de frânghie de jur-îm­­prejurul locului unde avea sa se desfăşoare serbarea, cordoane păzite de jandarmii pedeştri şi gardienii publici. La B­­serica Zlătari La orele 10 jum. au început să sosească la biserica Zlătari, — luând loc pe trotuar, în faţa pridvorului, în aşteptarea M. S. Regelui, — membrii guvernului in frunte cu d-1 Octavian Goga preşedintele consiliului de mi­niştri. Din partea Palatului au venit d-nii: Ernest Urdăreanu, mare şamberlan al Curţii Regale ; lt. colonel Filitti şi maior Mihăi­­lescu, adjutanţi regali. D-nii generali: Ilasievici, Motaş, Stoicescu, Argeşanu, Io­­nescu Ştefan, Antonescu, Pâ­râianu, Ilcuş, Sănătescu, Turba­­tu, Mărgăritescu, Ţone, Florescu, Georgescu Petre, etc. ; colonel Dombrowski, comandantul pieţii; ___ , general al Prefecturii poliţiei; ataşaţii militari ai Franţei, Po-1 Vintilă Ionnescu şi Stratilescu, Ioniei, Iugoslaviei şi Cehoslo-­­inspectori generali în Siguranţa Daciei. Deasemeni d-nii: Lupu şi Iuca, preşedinţi de secţie şi Vi­­foranu, procuror general la înalta Curte de Casaţie; Stancu (albastru). Statului; Vasile Parizianu, şeful poliţiei sociale; A. Paximade, şeful Siguranţei Capitalei; An­­toneanu, chestorul sectorului III Brădişteanu, preşedintele „Fe-1 tona Imnul deraţiei generale a funcţieiului- regal fiind lor publici“ ; dr. Eugen Bianu, directorul general al Siguranţei Statului ; Pamfil Şeicaru, fost de­putat ; Moţăţeanu, secretarul regal, — cortegiul alcătuit în aceeaş ordine ca şi la sosire. M. S. Regele trece în re­­vastă armata Sosirea M. S. REGELUI La orele 11, s-a anunţat, prin fluerele gardienilor publici po­staţi pe traseu, pornirea corte­giului regal de la Palatul regal din Calea Victoriei, cortegiu care după câteva minute a sosit la biserică, în ordinea urmă­toare . In frunte trăsura cu d-l ge­neral Gabriel Marinescu, sub­secretar de Stat; un escadron din regimentul de gardă călare ; trăsura cu d-1 baron Flondor, mareşalul Palatului; trăsura regală cu Suveranul, însoţit de d-1 general Mihail, prim adju­tant regal. Alt escadron din regimentul de gardă călare, închidea cor­tegiul. La descinderea din trăsură M. S. Regele a fost întâmpinat­­de d-l prim-ministru Octavian Goga cu membrii guvernului şi ceilalţi înalţi demnitari. După ce d-l general Mihăescu, comandantul parăzii militare i-a prezentat raportul, Suveranul, urmat de întreaga asistenţă a trecut în biserică. Parada militară De aci Suveranul, îndreptân­­du-se spre estrada improvizată in faţa Palatului de justiţie, a trecut în revistă trupele înşirate pe piaţa Senatului, cari L-au salutat cu urale, în timp ce mit­ religios, oficiat de P. S. S. dr. Parteoie Ciopron, episcopul mi­litar de Alba Iulia, înconjurat de: arhiereu Veniamin Pocitan Ploeşteanu ; arhimandrit Filaret Jocu ;■ protosingheli: Teofil Io­­nescu şi Nicodem Zamfirescu ; arhidiacon Evghenie Orghidan şi ierodiacon Firmieran Marin, — răspunsurile religioase fiind date de corul Patriarhiei sub conducerea maestrului Oancea. Procesiunea La orele 11 jum., după ter­minarea serviciului divin, a avut loc procesiunea, spre cheiul Dâmboviţii, cortegiul fiind alcă­tuit astfel: In frunte adjutanţii regali; diaconii cu Sfânta Cruce a Pa­triarhiei ; preoţii cari duceau pe braţe cele două icoane mari; grupul clerului; arhidiaconul Evghenie Orghidan şi ierodiaco­­nul Firmilian Marin cari ţineau trichetele. Venea apoi Suveranul, urmat de primul ministru, membrii demnitari. La orele 11 juni. a început defilarea care a decurs în modul următor : Comandantul diviziei a IV cu Statul său major; comandan­tul pieţii cu ofiţerii fără trupă ; şcolile militare : geniu şi infan­terie ; batalionul de gardă a Palatului cu d-l maior Mihăi­­lescu, adjutant regal; regimen­tul de gardă 6 Mihai Viteazul; reg. vânătorilor de gardă ; reg. 21 infanterie; reg. 1 grăniceri; reg. de apărare antiaeriană; reg. 2 pionieri de gardă ; reg. de transmisiuni; reg. 2 artie­rie de câmp şi 2 artilerie grea ; arti­leria grănicerească; regimen­tele 4 şi 9 roşiori precum şi reg. 4 călăraşi. Solemnitatea a luat sfârşit la orele 12, când M. S. Regele a părăsit locul defilării, spre a se înapoia la Palatul regal din Calea Victoriei, — în uralele mulţimii, în timp ce muzica in­ Serviciul rePgios dela biserica Zlătari S’a început îndată serviciul guvernului şi înalţii Aruncarea Sfintei^rucMn^apă Ajungând la Dâmboviţă, M. S.fzicile militare intonau Imnul Regele, P. S. S. episcopul Par- I regal. tenie şi primul ministru au co­­borît scara de piatră ce duce până jos la mal. Aci P. S. S. episcopul a în­mânat Sfânta Cruce M. S. Re­gelui care a aruncat-o în apă, în timp ce din Dealul Spirei se trăgeau cele 21 lovituri de tun, ce anunţau locuitorilor Capitalei momentul solemn al sfinţirii apelor.* In apă se aflau să prindă Sfânta Cruce, următorii: Iordan D. Lungu , Ionescu Constantin , Ştefan Murgăşianu şi Nicolae Marin. Dintre aceştia Iordan Lungu a prins Sfânta Cruce, înmâ­­nând-o S. S. Episcopului mi­litar.­­ îndrăzneţ atac banditesc la Cernăuţi - 0 doamnă maltratată şi jefuită de bani şi bijuterii — Cernăuţi, 7.— Eri după amiază, în plină zi, s’a comis un îndrăzneţ atac banditesc în oraşul nostru. D-na Salom­a Hirschberg, din strada Storojineţului 300, se afla singură acasă, bărbatul ei şi cei­lalţi membri ai familiei fiind ple­caţi în oraş. Pe la orele 4 şi jumătate după a­miază, doi bandiţi, necunoscuţi, înarmaţi cu cuţite şi ciomege, au pătruns în locuinţa d-nei Hirsch­­gerg. Ei au ameninţat-o cu moar­tea, cerându-i bani. Apoi, tâlharii au legat-o de mâini şi de picioare L. La Ploeşti Ploeşti, 6 ianuarie Ziua Bobotezei s-a sărbătorit în o­raşul nostru cu fast deosebit. După sfânta liturghie, oficiată în catedrala Sf. Ioan şi biserica Sf. îm­păraţi, credincioşii au venit, cu stea­gurile în frunte, în piaţa oraşului, unde era o estradă împodobită cu drapele naţionale, iar în careu se gă­seau aşezate trupele din garnizoană şi elevii şcoalei pregătitoare de ofiţeri de rezervă. De la biserici au venit credincioşii, în frunte cu d-nii general Traian Grigorescu, comandantul diviziei, ge­neral Vrăjitoru, general Teodor Pirioi, prefectul judeţului, general Obrocea, primarul oraşului, Alexandru Frumu­­şeanu, chestorul municipiului.­­ Serviciul religios a fost oficiat de un sobor format din pr. Aurel Po­­pescu, protoereul judeţului, I. Po­­pescu-Stăjnic, C. Popescu, confesorul garnizoanei, Bălătescu şi diacon So­­cianu.­­ După sfințirea apei, a urmat defi­larea trupelor din garnizoană. n­nunor­r­IORUL. şi­­ au pus un căluş ln gură, ca să nu poată ţipa. Cei doi bandiţi au scotocit prin întreaga casă, spărgând sertarele şi dulapurile. Ei au furat pijute­­rii în valoare de 10.000 lei, suma de 7.000 lei în numerar, haine şi diferite lucruri casnice. După comiterea jafului, cei doi tâlhari au dispărut fără de urmă. Victima a fost descoperită alta după două ore, când fiica sa s-a întors acasă. Aceasta a dat ime­diat alarma. Vecinii au deslegat pe victimă şi i-au dat primele ajutoare. Chestura de poliţie fiind înştiin­ţată, a întreprins cercetări. Starea victimei fiind gravă, ea nu poate da amănunte asupra sem­nalmentelor tâlharilor. Cercetările continuă. CAPITALA Accident mortal cu Nr. 79, a alunecat şi căzând jos şi­ a fracturat baza craniului. Internat de „Salvare“ la spitalul de Urgenţă, după o scurtă agonie, a încetat din viaţă. încercare de sinucidere La hotelul „Dorna“ din str. Gabro­veni No. 22, a încercat să se sinucidă cu 15 pastile de somnalin, bătrânul M. Adania, supus turc, in vârstă de 56 ani. Cauza e mizeria. A lăsat două scrisori: una adresată soţiei sale, care locuieşte împreună cu copiii la hotelul „Modern“ din Str. Brutus şi a doua patronului hotelului d. Dumitrescu, pe care-l roagă să aibă milă de soţia şi copiii rămaşi fără nici un sprijin. A fost internat la spitalul Brân­­covenesc. Accidente de cir­culaţie Muncitorul Gheorghe Rădulescu, din fundătura Norocului No. 2, tra­versând strada Fabrica de chibri­turi, fără să se uite în partea de unde veneau vehiculele, a fost lovit de auto­camionul cu No. 16013-B. D. Nicolae Popescu, din strada Titu Frumuşeanu No. 11, traversând bu­levardul Maria, fără să se uite în partea de unde veneau vehiculele, a fost lovit de automobilul cu No. 4780-B. La intersecţia străzii Popa Tatu cu str. General Berthelot, automobilul cu Nr. 4600-B­, nedând prioritate de trecere vehiculului ce venea din dreapta, a lovit automobilul cu Nr. 11510-B. Tx., cu care ocaziune a fost lovită d-na Baby Bercovici, ce se a­­fla ca pasageră în această mașină. * — Muncitorul Nicolae Spiridon, din str. Filaret Nr. 35, traversând str. Dr. Istrate, fără să se uite în partea­ de unde veneau vehiculele, a fost lovit de automobilul cu Nr. 11195-B. Tx. * D-l dr. Costinescu şi-a luat rămas bun de la func­ţionarii ministerului sănătăţii Miercuri dim, a venit la ministerul sănătăţii d-l dr. Costinescu, fostul ti­tular al acestui departament. D-sa fiind în străinătate la instalarea noului ministru, a ţinut ca imediat ce va veni în Bucureşti să-şi ia ră­mas bun de la funcţionarii ministe­rului. Aceştia strânşi laolaltă, d-l dr. Costinescu le-a spus : Am rugat pe d-l ministru dr. Banu, să vă adune aci căci nu voiam să plec de la acest minister, unde am lucrat în frăţie­tate, fără a-mi lua rămas bun, vă rog deci să daţi acelaş preţios con­curs şi noului ministru pentru apă­rarea sănătăţii publice. Tot timpul având preţiosul dr. sprijin, am rea­lizat multe în domeniul sănătăţii publice. Atenţia noastră a fost în special îndreptată către sate. Am căutat mai întâi­­ să organizăm personalul me­dical şi ajutător necesar la sate. Spre mâhnirea noastră medicii se fe­resc de a merge la sate, e un păcat contra căruia trebuie dusă lupta de convingere. Am dublat aproape numărul me­dicilor de circumscripţie, micşorând astfel numărul de locuitori pe cap de medic. In Basarabia am căutat să reme­diem cât mai mult răul.. Medicii ce-şi fac stagiul militar in mediul rural ne-au dat un preţios sprijin. In Basarabia mai avem şi azi 200 cazuri de exantematic. De aceia lupta contra acestei epidemii ruşi­noase trebuie continuată cu aceiaş intensitate. In privinţa corpului sanitar tre­buie să se facă apel la sprijinul sa­nitar al armatei. In lupta de protecţie a mamei şi a copilului, un sprijin preţios afară de al medicului, ni­­au dat absolventele şcoalelor de infiriere vizitatoare. La sate am căutat să facem ma­ternităţi, unde femeile gravide din mediul rural să găsească asistenţă necesară. Fiecare circumscripţie medicală tre­buie să-şi aibă localul unde medicul să poată da efectiv consultaţii. Faţă de insuficienţele de mai înainte, am conceput creiarea spita­lului judeţean, tip, înzestrat cu toate serviciile, acesta va avea rolul in medicina curativă. Lupta contra boalelor sociale a fost înteţită. D-l dr. Costinescu a arătat apoi opera ce s’a făcut cu asanarea tere­nurilor mlăştinoase aducătoare de malarie. Se simte o mare nevoe ca la sate să se facă fântâni publice, cu apă bună de băut. De asemenea trebue dusă lupta con­tra tuberculozei, de care M. S. Re­gele se interesează aşa de mult. Liga de luptă contra tuberculozei, care a fost înfiinţată de regretatul prof. Cantacuzino şi care este prezi­dată efectiv de Suveran duce lupta dârză contra acestui flagel al ome­­nirei. Acum la despărţire, odată cu mul­ţumirile pentru sprijinul ce mi-aţi dat, vă rog, încă odată, să daţi acelaş sprijin şi d-lui ministru Banu, pen­tru apărarea sănătăţii publice. D-l prof. dr. BANU, răspunzând d-lui dr. Costinescu a spus : Faţă de frumoasa expunere a d-lui ministru dr. Costinescu, nu voi mai avea de adăogat decât foarte puţin. Ţin să atrag atenţia, în primul rând că nu numai noi medicii ci şi cetă­ţenii s’au convins că d-tră d-le dr. Costinescu v’aţi dedicat toată activi­tatea apărării sănătăţii publice. Prin vasta d-tră activitate a­ţi ri­dicat nespus prestigiul acestui minis­ter. De aceia vă sunt recunoscător că mi-aţi lăsat o frumoasă moştenire pe care mă voi sili s-o sporesc. Voi sprijini şi eu propăşirea ele­mentului românesc, autohton. Ca prieten bun ce mi-aţi fost, fac apel la preţiosul c-tră sprijin, pentru promovarea sănătăţii publice. D. C. STANESCU în numele func­ţionarilor a arătat că acum când a­­vem de faţă pe fostul ministru şi pe actualul conducător al sănătăţii, con­­stitue o mare bucurie pentru noi. Nu ne putem opri să nu aducem omagiul nostru d-lui ministru Costi­nescu, pentru prestigiu dat acestui departament şi ţinem să asigurăm şi pe noul ministru de tot concursul nostru. )R. D-l dr. COSTINESCU ­ntrunirea Federaţiei uncii Naţionale O chemare a d-lui­lie P. Calciu In vederea întrunirei Federaţiei Muncii Naţionale, care va avea loc Duminică 9 ianuarie, d. Ilie P. Cal­ciu, preşedinte al Uniunei Camerilor de muncă şi al Camerei de muncă Bucureşti, preşedinte al Federaţiei, a lansat următoarea chemare: Diferiţi indivizi unii de bună cre­dinţă alţii cărora nu le-am dat aju­toare, sau adversari politici, debitează diferite infamii la adresa mea. Nu mă revoltă, — la ce ar folosi, — dar am conştiinţa împăcată că mi-am făcut complet datoria că am imprimat român; am creiat instituţii pentru să­nătatea trupească şi lumnariea minţii şi am ajutat mii şi zeci de mii de fraţi. Nu cer în aceste clipe de desamăgire o cât de mică dovadă de recunoştiinţă omenească. Toţi cei cari mi-au fost prieteni, pe cari i-am ajutat şi cari au lucrat, alăturea de mine pentru rea­lizarea operelor ce vor vorbi genera­ţiilor viitoare, să vie la Federaţia Uniunii Naţionale. Duminică 9 Ianua­rie 1938 ,ora 9 dimineaţa, Str. Dr. Felix No. 80, unde vom discuta tra­sarea unei noi căi de luptă pentru or-Bătrânul Avram Romstein, din str.­­ Camerelor de muncă,­­ adevărate Popa Nan Nr. 121, pe când traversa parlamente muncitoreşti, naţionalis- t din ei cinste ?i caracter, ce trebue să str­ J.3 Septembrie, prin dreptul­­casei­­ mici constructiv , am creiat luminişuri­ existe în viaţa muncitorească, noi în viaţa de trudă a muncitorului1 Ce a hotărât Coi­siliul de Hlinisiri velercari WMWMESKMIH WlliNHe H Iliit...II..........HMM—«■ — Un comunicat al Presidenţiei — Consiliul de miniştri s’a întrunit Miercuri seara, 5 Ianuarie, la orele 18, sub preşedinţia d-lui Octavian Goga, preşedintele Consiliului. S’au luat în cercetare primele mă­suri necesare pentru punerea în executare a programului guvernului. Pentru a aduce la îndeplinire punc­tul din program, cu privire la în­depărtarea cârciumarilor evrei, soco­tiţi drept otrăvitori ai sănătăţii popu­laţiei dela sate, s’a alcătuit o comi­­siune specială din care fac parte mi­niştrii de Finanţe, Interne şi Sănă­tate Publică, care să statornicească în cadrul legilor existente şi cu deo­sebire in temeiul legii sanitare şi a legii băuturilor spirtoase, dispoziţiu­­nile cuvenite pentru a se ajunge la rezultatul dorit. S’a luat apoi în discuţiune chestiu­nea revizuirii cetăţeniilor dobândite în mod fraudulos de străinii cari s’au aşezat fără nici-o autorizaţie pe teri­toriul ţării, in timpul războiului şi după războiu­ri cari nu au nici-un temei legal de a rămâne în România. O comisiune din care fac parte mini­ştrii de Justiţie şi Interne, va cer­ceta In timpul cel mai scurt această problemă, urmând să dea soluţii S’a luat apoi în cercetare problema eftenirei articolelor de primă nece­sitate trebuincioase păturii ţărăneşti. S’a hotărât luarea de măsuri pentru scăderea preţurilor la cele dintâi trei articole indispensabile gospodăriilor dela ţară : bumbacul, petrolul şi sa­rea. Pentru executarea acestei hotă­râri s’a alcătuit o comisie din mini­ştrii de Finanţe, Comunicaţii, Indu­strie şi Cooperaţie. S’a luat act de expunerea d-lui ministru al Educaţiei Naţionale, care a arătat că prima măsură luată odată cu venirea d-sale în fruntea acestui Departament, pentru opera de naţio­nalizare a Învăţământului, a fost ca limba română şi istoria naţională să nu se mai predea nici in şcoalele Statului şi nici în şcoalele minori­tare decât de profesori români de sânge. Şedinţa Consiliului de miniştri a luat sfârşit la orele 21. Mei o marcă din lume nu se poate compara cu pro­dusul VERMOUTH BRANCA MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară PUBLICAŢIUNE D-1 Gheza C. Teleky, născut la 12 August 1897 în com. Steierdorfanina, jud. Caraș, domiciliat în Caransebeş, cartierul Balta Sărată, jud. Severin, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin., numele său patronimic de Teleky în acela de Andrei, spre a se numi Gheza Andrei. D-l Mihail St. Cononov, născut la 22 Noembrie, 1908 în com. Mu­­righiol jud. Tul­­cea, domiciliat în Bucureşti, Fundătura Bachus II nr 41 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin. numele său patroni­mic de Cononov în acela de Şte­­fănescu, spre a se numi Mihail Ştefănescu. D-l Nicolae I. Craşeninieov, născut la 12 iunie 1892, în Odesa (Rusia), domiciliat în Bucureşti, Str. Blănari Nr. 22, a făcut cerere acestui Minis­ter de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin., numele său patro­nimic de Craşeninieov în acela de Cretzianu, spre a se numi Nicolae Cretzianu. D. Ion N. Marin, născut la 12 oc­tombrie 1896, în com. Bircii (Olt), domiciliat în comn. Bircii, jud. Olt, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin. .. numele său patronimic de Marin în acela de Negreanu, spre a se numi Ion Negreanu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în terme­nul şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. Comitetul executiv al colegiilor me­dicilor şi colegiul medicilor Ilfov, şi-a mutat sediul în noul local al asocia­­­ţiei generale a medicilor din B-dul­­Brătianu 11, telefon 5.52.61. Direcţiunea generală a căilor ferate a hotărât prelungirea tari­fului redus pentru transportul lemnelor de foc în Capitală până la 31 Ianuarie 1938. A apărut „Fierul“ anul I nr. I. Este o foaie informativă şi vie ce interesează acest articol de mare ne­cesitate. A apărut No. 50 anul V din „Fi­nanţe şi Industrie“ revistă săptămâ­nală de studii şi actualităţi economice redactată în limba română şi fran­ceză cu un conţinut variat şi bogat practice stente. in cadrul legiuirilor exi- ŞTIRI şi FAPTE De la Palat COMUNICAT No. 3. Mareşalatul Curţii Regale face cu­noscut următoarele: In ziua de 5 ianuarie 1938 MA­­JE­STATE A SA REGELE a primit în audienţă de lucru pe : D-l Virgil Potârcă, ministru al lu­crărilor publice şi comunicaţiilor şi ad-interim la agricultură şi domenii. La ora 12:30 a avut loc la Palatul Regal în prezenţa M­A­JE­STAŢII SALE REGELUI tradiţionala cere­monie religioasă a prezentării Sfin­telor Icoane. COMUNICAT Nr. 4 Mareşalatul Curţii Regale face cu­noscut următoarele : 1. Măria Sa Mihai, Mare Voevod de Alba Iulia, întâmpinând în noaptea de 5 spre 6 ianuarie o furtună ex­trem de violentă pe mare şi nava M. S. R. „Regina Maria“ neputând a­­vansa din cauza valurilor prea mari şi prea puternice, Măria Sa a fost nevoit să se întoarcă la Constanţa sosind azi la orele 13 la Bucureşti. Măria Sa Marele Voevod, după ce a luat dejunul cu Maiestatea Sa Re­gele, a plecat la orele 14,20 din gara Mogososia via Belgrad, Nis spre Atena, pentru a asista la căsătoria A. S. R. Principelui Moștenitor al Greciei. II. In ziua de 6 Ianuarie 1938, la orele 10,55, Maiestatea Sa Regele a plecat la biserica Zlătari în trăsură de gală , la Daum­ont, pentru a asi­sta la serbarea zilei „Botezului Mân­tuitorului“. La plecarea din curtea Palatului Regal o companie din regimentul 1 transmisiuni cu muzică și drapel a dat onorul, iar muzica a intonat Imnul Regal. Cortegiul a fost format astfel: Trăsura cu prefectul poliţiei; un escadron din regimentul de gardă călare; trăsura cu mareşalul Curţii Regale, după care a urmat trăsura­­ la Daumont in care se afla Ma­iestatea Sa Regele având in stânga Pe şeful Casei Militare. Cortegiul a fost încheiat de un escadron din reg. de gardă călare şi trăsura cu prefectul Palatului. La orele 11, Majestatea Sa Regele a sosit la biserica Zlătari. La intrarea în biserică a fost în­tâmpinat de înaltul Cler, după care a început oficierea slujbei religioase la care au luat parte. De la Soc.,„Tinerimea Română“ Cu ocazia jubileului de 60 ani, So­cietatea Tinerimea Română dorind să publice un Anuar al premianţilor la concursurile ei din decurs de jumă­tate veac, roagă pe foştii premianţi în viaţă şi pe familiile celor morţi, să comunice Societăţii printr’o carte poş­tală, date în legătură cu şcoala la care au învăţat, anul în care au luat premiul, materia la care au concu­rat, domiciliul şi situaţia în viaţa noa­stră socială. Petroliferele române au cotat la Paris : Astra Română 124 ; Steaua Ro­mână 54.50 ; Concordia 72.25 ; Petrol-Block 14 ; Redevenţa ne­cotat. Adunarea cultivatorilor de sfeclă Drapelele regimentelor din garni­zoană. Ataşaţii militari străini. Casa Civilă şi Militară a M. S. Re­gelui. D-l preşedinte al consiliului de miniştri cu întreg guvernul. Şefii Înaltelor autorităţi civile, ofi­ţerii generali şi superiori din garni­zoana Bucureşti. La orele 11.30 s’a format cortegiul pentru procesiunea spre cheiul Dâm­­boviţei, pentru oficierea sfinţirii ape­lor, in felul următor: In frunte, doi adjutanţi regali, după care urmau diaconii cu Sfânta Cruce a Patriarhiei, preoţii cu icoanele, înaltul cler, Majestatea Sa Regele. La sediul din Bucureşti, B-dul I. C. Brătianu 5, s-a ţinut sub preşedinţia d-lui ing. N. Greceanu, adunarea ge­nerală a sindicatului cultivatorilor de sfeclă de zahăr din Muntenia şi Ol­tenia. D. Greceanu a făcut o dare de sea­mă asupra activităţii sindicatului, care alături de centrala sindicatelor culti­vatorilor de sfeclă, a izbutit să deter­mine majorarea preţului sfeclei de la 5700 la 7700 lei vagonul. D-sa crede că prin solidaritatea cul­tivatorilor de sfeclă şi sprijinul gu­vernului, drepturile cultivatorilor de sfeclă vor fi apărate şi revendicările lor satisfăcute. Luându-se în discuţie neliberarea borhotului de către fabrici precum şi neplata diferenţei de 2000 lei la va­gon, adunarea generală a hotărît să se facă intervenţiile necesare. Deasemenea s-a dat împuternicirea .... . . . . . consiliului să stabilească modalitatea preşedintele consiliului de miniştri,­­ de contractare pentru anul 1938, capii autorităţilor civile şi militare. Solemnitatea sfinţirii apelor a fost vestită prin lovituri de tun. Majestatea Sa Regele a aruncat crucea in apă, in timp ce muzicile militare intonau „spre rugăciune“. Sfânta cruce a fost apoi scoasă din apă şi prezentată Maiestăţii Sale Re­gelui. După solemnitate înaltul cler s-a inapoiat la biserica Zlătari, iar Ma­jestatea Sa Regele trecând pe estrada din faţa Palatului de Justiţie, a pri­mit defilarea trupelor din garnizoana București. La orele 12,30 defilarea terminân­­du-se, M. S. Regele s-a înapoiat la Palatul Regal cu acelaș ceremonial. III. La orele 16 Majestatea, Sa Re­gele a mers la regimentul de gardă călare unde a avut loc serbarea po­mului de Crăciun a regimentelor : de gardă călare, de gardă „Mihai Vitea­zul“ şi regimentul pioneri de gardă. Au mai luat cuvântul d-nii general I. Popescu, N. Zenide, S. Hagigogu Alexe, cari au făcut propuneri pentru buna funcţionare a sindicatului. D-l I. G. Vântu, preşedintele organizaţiei naţional-liberale din judeţul Fălciu a plecat astăzi di­mineaţă în străinătate, pentru îngrijirea sănătăţii. Intre 15—30 Ianuarie 1938 se va ţine la Spitalul Militar „R. E.“ din Bucureşti, un concurs pentru ocu­parea a 18 locuri de medici în spe­cialităţile: radiologie, bacteriolo­­gie, boale de ochi, nas, gât şi ure­chi, boale venerice şi dermato-si­­filigrafie la care vor candida me­dici ajutori sau medici cu maxi­mum 2 ani vechime. Candidaţii reuşiţi vor fi deta­şaţi pe timp de un an, cu începere de la 1 Martie 1938, pe lângă servi­ciile de specialitate din militar „R. E“. Absolviţii acestui curs de spe­cializare vor fi repartizaţi pe lân­gă spitalele militare din ţară unde va fi nevoe de asemenea specia­lişti. Stagiul de specializare li se va considera ca stagiu de spital. D-l Istrate Micescu, ministrul afa­cerilor străine, a primit ori în cursul zilei pe d-nii Ferdinand Veverka, ministrul Cehoslovaciei, Michail Os­trovski, ministrul U. R. S. S. care a prezentat pe noul consilier al legaţiei d. Theodor Boutenko, pe d-nii Rado­van Petrovitch, Karel Dittrich şi T. Scorţescu, consilieri de legaţie, mem­bri ai secretariatului consiliului per­manent al Micei înţelegeri şi pe d. Ugo Sola, ministrul Italiei. Monitorul Oficial de azi publi­că decretele regale cu numirea nouilor prefecţi de judeţ. 1 Tipărit în atelierele „IMPRIMERIILE INDEPENDENTA“, str. R. Poincaré ap. 17 (fostă Academiei), ii i nim aaa­rco. avov.

Next