Viitorul, ianuarie 1938 (Anul 30, nr. 9000-9018)
1938-01-09 / nr. 9000
r’rgina 11-a» CUM A FOST SĂRBĂTORITĂ ZIUA BOBOTEZE Participă M. S. Regele Carol al ll-lea şi membri guvernului. Serviciul religios dela biserica Zlătari. — Parada militară. Ziua Botezului Mântuitorului, a fost sărbătorită ori în Capitală, cu acelaş fapt deosebit. * In vederea acestei solemnităţi, Calea Victorei, pe distanţa cuprinsă între Str. Lipscani şi cheiul Dâmboviţei, a fost frumos pavoazată. De asemeni autostrada, de la podul Senatului şi până la Calea Rahovei a fost împodobită cu nenumărate stindarde tricolore, in faţa Palatului de justiţie, pe peluza din dreapta a autostrăzii, sa improvizat o estradă, rezervată Suveranului spre a primi aci, defilarea trupelor. încă dela orele 9 dim., o mare mulţime de curioşi a început sa populeze din belşug cheiul Damboviţii, pe ambele laturi, dela podul Senatului ,i până la podul Mihai Vodă precum şi străzile laterale ce duc spre Calea Victoriei, prin imediata vecinătate a bisericii Zlătari. Autorităţile, au luat toate măsurile necesare pentru menţinerea ordinei, întinzând cordoane de frânghie de jur-împrejurul locului unde avea sa se desfăşoare serbarea, cordoane păzite de jandarmii pedeştri şi gardienii publici. La Bserica Zlătari La orele 10 jum. au început să sosească la biserica Zlătari, — luând loc pe trotuar, în faţa pridvorului, în aşteptarea M. S. Regelui, — membrii guvernului in frunte cu d-1 Octavian Goga preşedintele consiliului de miniştri. Din partea Palatului au venit d-nii: Ernest Urdăreanu, mare şamberlan al Curţii Regale ; lt. colonel Filitti şi maior Mihăilescu, adjutanţi regali. D-nii generali: Ilasievici, Motaş, Stoicescu, Argeşanu, Ionescu Ştefan, Antonescu, Pârâianu, Ilcuş, Sănătescu, Turbatu, Mărgăritescu, Ţone, Florescu, Georgescu Petre, etc. ; colonel Dombrowski, comandantul pieţii; ___ , general al Prefecturii poliţiei; ataşaţii militari ai Franţei, Po-1 Vintilă Ionnescu şi Stratilescu, Ioniei, Iugoslaviei şi Cehoslo-inspectori generali în Siguranţa Daciei. Deasemeni d-nii: Lupu şi Iuca, preşedinţi de secţie şi Viforanu, procuror general la înalta Curte de Casaţie; Stancu (albastru). Statului; Vasile Parizianu, şeful poliţiei sociale; A. Paximade, şeful Siguranţei Capitalei; Antoneanu, chestorul sectorului III Brădişteanu, preşedintele „Fe-1 tona Imnul deraţiei generale a funcţieiului- regal fiind lor publici“ ; dr. Eugen Bianu, directorul general al Siguranţei Statului ; Pamfil Şeicaru, fost deputat ; Moţăţeanu, secretarul regal, — cortegiul alcătuit în aceeaş ordine ca şi la sosire. M. S. Regele trece în revastă armata Sosirea M. S. REGELUI La orele 11, s-a anunţat, prin fluerele gardienilor publici postaţi pe traseu, pornirea cortegiului regal de la Palatul regal din Calea Victoriei, cortegiu care după câteva minute a sosit la biserică, în ordinea următoare . In frunte trăsura cu d-l general Gabriel Marinescu, subsecretar de Stat; un escadron din regimentul de gardă călare ; trăsura cu d-1 baron Flondor, mareşalul Palatului; trăsura regală cu Suveranul, însoţit de d-1 general Mihail, prim adjutant regal. Alt escadron din regimentul de gardă călare, închidea cortegiul. La descinderea din trăsură M. S. Regele a fost întâmpinatde d-l prim-ministru Octavian Goga cu membrii guvernului şi ceilalţi înalţi demnitari. După ce d-l general Mihăescu, comandantul parăzii militare i-a prezentat raportul, Suveranul, urmat de întreaga asistenţă a trecut în biserică. Parada militară De aci Suveranul, îndreptându-se spre estrada improvizată in faţa Palatului de justiţie, a trecut în revistă trupele înşirate pe piaţa Senatului, cari L-au salutat cu urale, în timp ce mit religios, oficiat de P. S. S. dr. Parteoie Ciopron, episcopul militar de Alba Iulia, înconjurat de: arhiereu Veniamin Pocitan Ploeşteanu ; arhimandrit Filaret Jocu ;■ protosingheli: Teofil Ionescu şi Nicodem Zamfirescu ; arhidiacon Evghenie Orghidan şi ierodiacon Firmieran Marin, — răspunsurile religioase fiind date de corul Patriarhiei sub conducerea maestrului Oancea. Procesiunea La orele 11 jum., după terminarea serviciului divin, a avut loc procesiunea, spre cheiul Dâmboviţii, cortegiul fiind alcătuit astfel: In frunte adjutanţii regali; diaconii cu Sfânta Cruce a Patriarhiei ; preoţii cari duceau pe braţe cele două icoane mari; grupul clerului; arhidiaconul Evghenie Orghidan şi ierodiaconul Firmilian Marin cari ţineau trichetele. Venea apoi Suveranul, urmat de primul ministru, membrii demnitari. La orele 11 juni. a început defilarea care a decurs în modul următor : Comandantul diviziei a IV cu Statul său major; comandantul pieţii cu ofiţerii fără trupă ; şcolile militare : geniu şi infanterie ; batalionul de gardă a Palatului cu d-l maior Mihăilescu, adjutant regal; regimentul de gardă 6 Mihai Viteazul; reg. vânătorilor de gardă ; reg. 21 infanterie; reg. 1 grăniceri; reg. de apărare antiaeriană; reg. 2 pionieri de gardă ; reg. de transmisiuni; reg. 2 artierie de câmp şi 2 artilerie grea ; artileria grănicerească; regimentele 4 şi 9 roşiori precum şi reg. 4 călăraşi. Solemnitatea a luat sfârşit la orele 12, când M. S. Regele a părăsit locul defilării, spre a se înapoia la Palatul regal din Calea Victoriei, — în uralele mulţimii, în timp ce muzica in Serviciul rePgios dela biserica Zlătari S’a început îndată serviciul guvernului şi înalţii Aruncarea Sfintei^rucMn^apă Ajungând la Dâmboviţă, M. S.fzicile militare intonau Imnul Regele, P. S. S. episcopul Par- I regal. tenie şi primul ministru au coborît scara de piatră ce duce până jos la mal. Aci P. S. S. episcopul a înmânat Sfânta Cruce M. S. Regelui care a aruncat-o în apă, în timp ce din Dealul Spirei se trăgeau cele 21 lovituri de tun, ce anunţau locuitorilor Capitalei momentul solemn al sfinţirii apelor.* In apă se aflau să prindă Sfânta Cruce, următorii: Iordan D. Lungu , Ionescu Constantin , Ştefan Murgăşianu şi Nicolae Marin. Dintre aceştia Iordan Lungu a prins Sfânta Cruce, înmânând-o S. S. Episcopului militar. îndrăzneţ atac banditesc la Cernăuţi - 0 doamnă maltratată şi jefuită de bani şi bijuterii — Cernăuţi, 7.— Eri după amiază, în plină zi, s’a comis un îndrăzneţ atac banditesc în oraşul nostru. D-na Saloma Hirschberg, din strada Storojineţului 300, se afla singură acasă, bărbatul ei şi ceilalţi membri ai familiei fiind plecaţi în oraş. Pe la orele 4 şi jumătate după amiază, doi bandiţi, necunoscuţi, înarmaţi cu cuţite şi ciomege, au pătruns în locuinţa d-nei Hirschgerg. Ei au ameninţat-o cu moartea, cerându-i bani. Apoi, tâlharii au legat-o de mâini şi de picioare L. La Ploeşti Ploeşti, 6 ianuarie Ziua Bobotezei s-a sărbătorit în oraşul nostru cu fast deosebit. După sfânta liturghie, oficiată în catedrala Sf. Ioan şi biserica Sf. împăraţi, credincioşii au venit, cu steagurile în frunte, în piaţa oraşului, unde era o estradă împodobită cu drapele naţionale, iar în careu se găseau aşezate trupele din garnizoană şi elevii şcoalei pregătitoare de ofiţeri de rezervă. De la biserici au venit credincioşii, în frunte cu d-nii general Traian Grigorescu, comandantul diviziei, general Vrăjitoru, general Teodor Pirioi, prefectul judeţului, general Obrocea, primarul oraşului, Alexandru Frumuşeanu, chestorul municipiului. Serviciul religios a fost oficiat de un sobor format din pr. Aurel Popescu, protoereul judeţului, I. Popescu-Stăjnic, C. Popescu, confesorul garnizoanei, Bălătescu şi diacon Socianu. După sfințirea apei, a urmat defilarea trupelor din garnizoană. nnunorrIORUL. şi au pus un căluş ln gură, ca să nu poată ţipa. Cei doi bandiţi au scotocit prin întreaga casă, spărgând sertarele şi dulapurile. Ei au furat pijuterii în valoare de 10.000 lei, suma de 7.000 lei în numerar, haine şi diferite lucruri casnice. După comiterea jafului, cei doi tâlhari au dispărut fără de urmă. Victima a fost descoperită alta după două ore, când fiica sa s-a întors acasă. Aceasta a dat imediat alarma. Vecinii au deslegat pe victimă şi i-au dat primele ajutoare. Chestura de poliţie fiind înştiinţată, a întreprins cercetări. Starea victimei fiind gravă, ea nu poate da amănunte asupra semnalmentelor tâlharilor. Cercetările continuă. CAPITALA Accident mortal cu Nr. 79, a alunecat şi căzând jos şi a fracturat baza craniului. Internat de „Salvare“ la spitalul de Urgenţă, după o scurtă agonie, a încetat din viaţă. încercare de sinucidere La hotelul „Dorna“ din str. Gabroveni No. 22, a încercat să se sinucidă cu 15 pastile de somnalin, bătrânul M. Adania, supus turc, in vârstă de 56 ani. Cauza e mizeria. A lăsat două scrisori: una adresată soţiei sale, care locuieşte împreună cu copiii la hotelul „Modern“ din Str. Brutus şi a doua patronului hotelului d. Dumitrescu, pe care-l roagă să aibă milă de soţia şi copiii rămaşi fără nici un sprijin. A fost internat la spitalul Brâncovenesc. Accidente de circulaţie Muncitorul Gheorghe Rădulescu, din fundătura Norocului No. 2, traversând strada Fabrica de chibrituri, fără să se uite în partea de unde veneau vehiculele, a fost lovit de autocamionul cu No. 16013-B. D. Nicolae Popescu, din strada Titu Frumuşeanu No. 11, traversând bulevardul Maria, fără să se uite în partea de unde veneau vehiculele, a fost lovit de automobilul cu No. 4780-B. La intersecţia străzii Popa Tatu cu str. General Berthelot, automobilul cu Nr. 4600-B, nedând prioritate de trecere vehiculului ce venea din dreapta, a lovit automobilul cu Nr. 11510-B. Tx., cu care ocaziune a fost lovită d-na Baby Bercovici, ce se afla ca pasageră în această mașină. * — Muncitorul Nicolae Spiridon, din str. Filaret Nr. 35, traversând str. Dr. Istrate, fără să se uite în partea de unde veneau vehiculele, a fost lovit de automobilul cu Nr. 11195-B. Tx. * D-l dr. Costinescu şi-a luat rămas bun de la funcţionarii ministerului sănătăţii Miercuri dim, a venit la ministerul sănătăţii d-l dr. Costinescu, fostul titular al acestui departament. D-sa fiind în străinătate la instalarea noului ministru, a ţinut ca imediat ce va veni în Bucureşti să-şi ia rămas bun de la funcţionarii ministerului. Aceştia strânşi laolaltă, d-l dr. Costinescu le-a spus : Am rugat pe d-l ministru dr. Banu, să vă adune aci căci nu voiam să plec de la acest minister, unde am lucrat în frăţietate, fără a-mi lua rămas bun, vă rog deci să daţi acelaş preţios concurs şi noului ministru pentru apărarea sănătăţii publice. Tot timpul având preţiosul dr. sprijin, am realizat multe în domeniul sănătăţii publice. Atenţia noastră a fost în special îndreptată către sate. Am căutat mai întâi să organizăm personalul medical şi ajutător necesar la sate. Spre mâhnirea noastră medicii se feresc de a merge la sate, e un păcat contra căruia trebuie dusă lupta de convingere. Am dublat aproape numărul medicilor de circumscripţie, micşorând astfel numărul de locuitori pe cap de medic. In Basarabia am căutat să remediem cât mai mult răul.. Medicii ce-şi fac stagiul militar in mediul rural ne-au dat un preţios sprijin. In Basarabia mai avem şi azi 200 cazuri de exantematic. De aceia lupta contra acestei epidemii ruşinoase trebuie continuată cu aceiaş intensitate. In privinţa corpului sanitar trebuie să se facă apel la sprijinul sanitar al armatei. In lupta de protecţie a mamei şi a copilului, un sprijin preţios afară de al medicului, niau dat absolventele şcoalelor de infiriere vizitatoare. La sate am căutat să facem maternităţi, unde femeile gravide din mediul rural să găsească asistenţă necesară. Fiecare circumscripţie medicală trebuie să-şi aibă localul unde medicul să poată da efectiv consultaţii. Faţă de insuficienţele de mai înainte, am conceput creiarea spitalului judeţean, tip, înzestrat cu toate serviciile, acesta va avea rolul in medicina curativă. Lupta contra boalelor sociale a fost înteţită. D-l dr. Costinescu a arătat apoi opera ce s’a făcut cu asanarea terenurilor mlăştinoase aducătoare de malarie. Se simte o mare nevoe ca la sate să se facă fântâni publice, cu apă bună de băut. De asemenea trebue dusă lupta contra tuberculozei, de care M. S. Regele se interesează aşa de mult. Liga de luptă contra tuberculozei, care a fost înfiinţată de regretatul prof. Cantacuzino şi care este prezidată efectiv de Suveran duce lupta dârză contra acestui flagel al omenirei. Acum la despărţire, odată cu mulţumirile pentru sprijinul ce mi-aţi dat, vă rog, încă odată, să daţi acelaş sprijin şi d-lui ministru Banu, pentru apărarea sănătăţii publice. D-l prof. dr. BANU, răspunzând d-lui dr. Costinescu a spus : Faţă de frumoasa expunere a d-lui ministru dr. Costinescu, nu voi mai avea de adăogat decât foarte puţin. Ţin să atrag atenţia, în primul rând că nu numai noi medicii ci şi cetăţenii s’au convins că d-tră d-le dr. Costinescu v’aţi dedicat toată activitatea apărării sănătăţii publice. Prin vasta d-tră activitate aţi ridicat nespus prestigiul acestui minister. De aceia vă sunt recunoscător că mi-aţi lăsat o frumoasă moştenire pe care mă voi sili s-o sporesc. Voi sprijini şi eu propăşirea elementului românesc, autohton. Ca prieten bun ce mi-aţi fost, fac apel la preţiosul c-tră sprijin, pentru promovarea sănătăţii publice. D. C. STANESCU în numele funcţionarilor a arătat că acum când avem de faţă pe fostul ministru şi pe actualul conducător al sănătăţii, constitue o mare bucurie pentru noi. Nu ne putem opri să nu aducem omagiul nostru d-lui ministru Costinescu, pentru prestigiu dat acestui departament şi ţinem să asigurăm şi pe noul ministru de tot concursul nostru. )R. D-l dr. COSTINESCU ntrunirea Federaţiei uncii Naţionale O chemare a d-luilie P. Calciu In vederea întrunirei Federaţiei Muncii Naţionale, care va avea loc Duminică 9 ianuarie, d. Ilie P. Calciu, preşedinte al Uniunei Camerilor de muncă şi al Camerei de muncă Bucureşti, preşedinte al Federaţiei, a lansat următoarea chemare: Diferiţi indivizi unii de bună credinţă alţii cărora nu le-am dat ajutoare, sau adversari politici, debitează diferite infamii la adresa mea. Nu mă revoltă, — la ce ar folosi, — dar am conştiinţa împăcată că mi-am făcut complet datoria că am imprimat român; am creiat instituţii pentru sănătatea trupească şi lumnariea minţii şi am ajutat mii şi zeci de mii de fraţi. Nu cer în aceste clipe de desamăgire o cât de mică dovadă de recunoştiinţă omenească. Toţi cei cari mi-au fost prieteni, pe cari i-am ajutat şi cari au lucrat, alăturea de mine pentru realizarea operelor ce vor vorbi generaţiilor viitoare, să vie la Federaţia Uniunii Naţionale. Duminică 9 Ianuarie 1938 ,ora 9 dimineaţa, Str. Dr. Felix No. 80, unde vom discuta trasarea unei noi căi de luptă pentru or-Bătrânul Avram Romstein, din str. Camerelor de muncă, adevărate Popa Nan Nr. 121, pe când traversa parlamente muncitoreşti, naţionalis- t din ei cinste ?i caracter, ce trebue să str J.3 Septembrie, prin dreptulcasei mici constructiv , am creiat luminişuri existe în viaţa muncitorească, noi în viaţa de trudă a muncitorului1 Ce a hotărât Coisiliul de Hlinisiri velercari WMWMESKMIH WlliNHe H Iliit...II..........HMM—«■ — Un comunicat al Presidenţiei — Consiliul de miniştri s’a întrunit Miercuri seara, 5 Ianuarie, la orele 18, sub preşedinţia d-lui Octavian Goga, preşedintele Consiliului. S’au luat în cercetare primele măsuri necesare pentru punerea în executare a programului guvernului. Pentru a aduce la îndeplinire punctul din program, cu privire la îndepărtarea cârciumarilor evrei, socotiţi drept otrăvitori ai sănătăţii populaţiei dela sate, s’a alcătuit o comisiune specială din care fac parte miniştrii de Finanţe, Interne şi Sănătate Publică, care să statornicească în cadrul legilor existente şi cu deosebire in temeiul legii sanitare şi a legii băuturilor spirtoase, dispoziţiunile cuvenite pentru a se ajunge la rezultatul dorit. S’a luat apoi în discuţiune chestiunea revizuirii cetăţeniilor dobândite în mod fraudulos de străinii cari s’au aşezat fără nici-o autorizaţie pe teritoriul ţării, in timpul războiului şi după războiuri cari nu au nici-un temei legal de a rămâne în România. O comisiune din care fac parte miniştrii de Justiţie şi Interne, va cerceta In timpul cel mai scurt această problemă, urmând să dea soluţii S’a luat apoi în cercetare problema eftenirei articolelor de primă necesitate trebuincioase păturii ţărăneşti. S’a hotărât luarea de măsuri pentru scăderea preţurilor la cele dintâi trei articole indispensabile gospodăriilor dela ţară : bumbacul, petrolul şi sarea. Pentru executarea acestei hotărâri s’a alcătuit o comisie din miniştrii de Finanţe, Comunicaţii, Industrie şi Cooperaţie. S’a luat act de expunerea d-lui ministru al Educaţiei Naţionale, care a arătat că prima măsură luată odată cu venirea d-sale în fruntea acestui Departament, pentru opera de naţionalizare a Învăţământului, a fost ca limba română şi istoria naţională să nu se mai predea nici in şcoalele Statului şi nici în şcoalele minoritare decât de profesori români de sânge. Şedinţa Consiliului de miniştri a luat sfârşit la orele 21. Mei o marcă din lume nu se poate compara cu produsul VERMOUTH BRANCA MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară PUBLICAŢIUNE D-1 Gheza C. Teleky, născut la 12 August 1897 în com. Steierdorfanina, jud. Caraș, domiciliat în Caransebeş, cartierul Balta Sărată, jud. Severin, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin., numele său patronimic de Teleky în acela de Andrei, spre a se numi Gheza Andrei. D-l Mihail St. Cononov, născut la 22 Noembrie, 1908 în com. Murighiol jud. Tulcea, domiciliat în Bucureşti, Fundătura Bachus II nr 41 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin. numele său patronimic de Cononov în acela de Ştefănescu, spre a se numi Mihail Ştefănescu. D-l Nicolae I. Craşeninieov, născut la 12 iunie 1892, în Odesa (Rusia), domiciliat în Bucureşti, Str. Blănari Nr. 22, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin., numele său patronimic de Craşeninieov în acela de Cretzianu, spre a se numi Nicolae Cretzianu. D. Ion N. Marin, născut la 12 octombrie 1896, în com. Bircii (Olt), domiciliat în comn. Bircii, jud. Olt, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin. .. numele său patronimic de Marin în acela de Negreanu, spre a se numi Ion Negreanu. Ministerul publică aceasta, conform art. 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. Comitetul executiv al colegiilor medicilor şi colegiul medicilor Ilfov, şi-a mutat sediul în noul local al asociaţiei generale a medicilor din B-dulBrătianu 11, telefon 5.52.61. Direcţiunea generală a căilor ferate a hotărât prelungirea tarifului redus pentru transportul lemnelor de foc în Capitală până la 31 Ianuarie 1938. A apărut „Fierul“ anul I nr. I. Este o foaie informativă şi vie ce interesează acest articol de mare necesitate. A apărut No. 50 anul V din „Finanţe şi Industrie“ revistă săptămânală de studii şi actualităţi economice redactată în limba română şi franceză cu un conţinut variat şi bogat practice stente. in cadrul legiuirilor exi- ŞTIRI şi FAPTE De la Palat COMUNICAT No. 3. Mareşalatul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de 5 ianuarie 1938 MAJESTATE A SA REGELE a primit în audienţă de lucru pe : D-l Virgil Potârcă, ministru al lucrărilor publice şi comunicaţiilor şi ad-interim la agricultură şi domenii. La ora 12:30 a avut loc la Palatul Regal în prezenţa MAJESTAŢII SALE REGELUI tradiţionala ceremonie religioasă a prezentării Sfintelor Icoane. COMUNICAT Nr. 4 Mareşalatul Curţii Regale face cunoscut următoarele : 1. Măria Sa Mihai, Mare Voevod de Alba Iulia, întâmpinând în noaptea de 5 spre 6 ianuarie o furtună extrem de violentă pe mare şi nava M. S. R. „Regina Maria“ neputând avansa din cauza valurilor prea mari şi prea puternice, Măria Sa a fost nevoit să se întoarcă la Constanţa sosind azi la orele 13 la Bucureşti. Măria Sa Marele Voevod, după ce a luat dejunul cu Maiestatea Sa Regele, a plecat la orele 14,20 din gara Mogososia via Belgrad, Nis spre Atena, pentru a asista la căsătoria A. S. R. Principelui Moștenitor al Greciei. II. In ziua de 6 Ianuarie 1938, la orele 10,55, Maiestatea Sa Regele a plecat la biserica Zlătari în trăsură de gală , la Daumont, pentru a asista la serbarea zilei „Botezului Mântuitorului“. La plecarea din curtea Palatului Regal o companie din regimentul 1 transmisiuni cu muzică și drapel a dat onorul, iar muzica a intonat Imnul Regal. Cortegiul a fost format astfel: Trăsura cu prefectul poliţiei; un escadron din regimentul de gardă călare; trăsura cu mareşalul Curţii Regale, după care a urmat trăsura la Daumont in care se afla Maiestatea Sa Regele având in stânga Pe şeful Casei Militare. Cortegiul a fost încheiat de un escadron din reg. de gardă călare şi trăsura cu prefectul Palatului. La orele 11, Majestatea Sa Regele a sosit la biserica Zlătari. La intrarea în biserică a fost întâmpinat de înaltul Cler, după care a început oficierea slujbei religioase la care au luat parte. De la Soc.,„Tinerimea Română“ Cu ocazia jubileului de 60 ani, Societatea Tinerimea Română dorind să publice un Anuar al premianţilor la concursurile ei din decurs de jumătate veac, roagă pe foştii premianţi în viaţă şi pe familiile celor morţi, să comunice Societăţii printr’o carte poştală, date în legătură cu şcoala la care au învăţat, anul în care au luat premiul, materia la care au concurat, domiciliul şi situaţia în viaţa noastră socială. Petroliferele române au cotat la Paris : Astra Română 124 ; Steaua Română 54.50 ; Concordia 72.25 ; Petrol-Block 14 ; Redevenţa necotat. Adunarea cultivatorilor de sfeclă Drapelele regimentelor din garnizoană. Ataşaţii militari străini. Casa Civilă şi Militară a M. S. Regelui. D-l preşedinte al consiliului de miniştri cu întreg guvernul. Şefii Înaltelor autorităţi civile, ofiţerii generali şi superiori din garnizoana Bucureşti. La orele 11.30 s’a format cortegiul pentru procesiunea spre cheiul Dâmboviţei, pentru oficierea sfinţirii apelor, in felul următor: In frunte, doi adjutanţi regali, după care urmau diaconii cu Sfânta Cruce a Patriarhiei, preoţii cu icoanele, înaltul cler, Majestatea Sa Regele. La sediul din Bucureşti, B-dul I. C. Brătianu 5, s-a ţinut sub preşedinţia d-lui ing. N. Greceanu, adunarea generală a sindicatului cultivatorilor de sfeclă de zahăr din Muntenia şi Oltenia. D. Greceanu a făcut o dare de seamă asupra activităţii sindicatului, care alături de centrala sindicatelor cultivatorilor de sfeclă, a izbutit să determine majorarea preţului sfeclei de la 5700 la 7700 lei vagonul. D-sa crede că prin solidaritatea cultivatorilor de sfeclă şi sprijinul guvernului, drepturile cultivatorilor de sfeclă vor fi apărate şi revendicările lor satisfăcute. Luându-se în discuţie neliberarea borhotului de către fabrici precum şi neplata diferenţei de 2000 lei la vagon, adunarea generală a hotărît să se facă intervenţiile necesare. Deasemenea s-a dat împuternicirea .... . . . . . consiliului să stabilească modalitatea preşedintele consiliului de miniştri, de contractare pentru anul 1938, capii autorităţilor civile şi militare. Solemnitatea sfinţirii apelor a fost vestită prin lovituri de tun. Majestatea Sa Regele a aruncat crucea in apă, in timp ce muzicile militare intonau „spre rugăciune“. Sfânta cruce a fost apoi scoasă din apă şi prezentată Maiestăţii Sale Regelui. După solemnitate înaltul cler s-a inapoiat la biserica Zlătari, iar Majestatea Sa Regele trecând pe estrada din faţa Palatului de Justiţie, a primit defilarea trupelor din garnizoana București. La orele 12,30 defilarea terminându-se, M. S. Regele s-a înapoiat la Palatul Regal cu acelaș ceremonial. III. La orele 16 Majestatea, Sa Regele a mers la regimentul de gardă călare unde a avut loc serbarea pomului de Crăciun a regimentelor : de gardă călare, de gardă „Mihai Viteazul“ şi regimentul pioneri de gardă. Au mai luat cuvântul d-nii general I. Popescu, N. Zenide, S. Hagigogu Alexe, cari au făcut propuneri pentru buna funcţionare a sindicatului. D-l I. G. Vântu, preşedintele organizaţiei naţional-liberale din judeţul Fălciu a plecat astăzi dimineaţă în străinătate, pentru îngrijirea sănătăţii. Intre 15—30 Ianuarie 1938 se va ţine la Spitalul Militar „R. E.“ din Bucureşti, un concurs pentru ocuparea a 18 locuri de medici în specialităţile: radiologie, bacteriologie, boale de ochi, nas, gât şi urechi, boale venerice şi dermato-sifiligrafie la care vor candida medici ajutori sau medici cu maximum 2 ani vechime. Candidaţii reuşiţi vor fi detaşaţi pe timp de un an, cu începere de la 1 Martie 1938, pe lângă serviciile de specialitate din militar „R. E“. Absolviţii acestui curs de specializare vor fi repartizaţi pe lângă spitalele militare din ţară unde va fi nevoe de asemenea specialişti. Stagiul de specializare li se va considera ca stagiu de spital. D-l Istrate Micescu, ministrul afacerilor străine, a primit ori în cursul zilei pe d-nii Ferdinand Veverka, ministrul Cehoslovaciei, Michail Ostrovski, ministrul U. R. S. S. care a prezentat pe noul consilier al legaţiei d. Theodor Boutenko, pe d-nii Radovan Petrovitch, Karel Dittrich şi T. Scorţescu, consilieri de legaţie, membri ai secretariatului consiliului permanent al Micei înţelegeri şi pe d. Ugo Sola, ministrul Italiei. Monitorul Oficial de azi publică decretele regale cu numirea nouilor prefecţi de judeţ. 1 Tipărit în atelierele „IMPRIMERIILE INDEPENDENTA“, str. R. Poincaré ap. 17 (fostă Academiei), ii i nim aaarco. avov.