Viitorul, ianuarie 1938 (Anul 30, nr. 9000-9018)
1938-01-27 / nr. 9014
Pagina III -0. ! Pregătiri pentru campania electorală. Evenimentele ce au dus la reîntregirea partidului naţional-liberal din judeţul nostru s’au desfăşurat într’oînălţătoare atmosferă de înţelegere şi umire. Trenul care a adus în gara locală pe d. Mircea Cancicov a fost întâmpinat de o imensă mulţime de prieteni politici, în seara de 20 ianuarie, însoţit de d. Ata Constantinescu, preşedintele organizaţiei liberale georgiste locale, d. Mircea Cancicov coboară vesel din vagon, oferind prin aceasta cea dintâi surpriză mulţimii ce-l aşteaptă şi un prim indiciu, că întregirea liberală la Bacău avea să se facă în deplină înţelegere. Seara a avut loc la cluburile respective şedinţele preliminare pentru stabilirea formalităţilor de aplicare în fapt a întregirii. D. Mircea Cancicov rosteşte o călduroasă cuvântare prin care urează bun sosit d-lui Ata Constantinescu şi Însoţitorilor săi, mulţumit că semnalul de întregire al partidului naţional-liberal dat de conducerea centrală, a găsit deplină înţelegere şi posibilitate de aplicare în organizaţia judeţului Bacău. „In adevăr, numai partidele tari, cu o deplină coeziune sufletească, spune d-sa, pot servi azi de îndreptar opiniei publice, frământate de curente extremiste. Suntem mulţumiţi că prin această reîntregire revin în casa noastră, care este şi a lor, vechii noştri amici, în frunte cu d-nii Ata Constantinescu şi Grigore Mârza, liberali, cari n’au încetat nici un moment să lupte pentru realizarea aceleiaşi ideologii. „Cu această ocazie, trebue să aduc mulţumirile mele d-Ior vice-preşedinţi Criste Cristoveanu, Leonida Dimitrescu, Eduard Racoviţă şi Mircea Costinescu pentru munca ce au depus şi sprijinul ce mi-au dat, cum şi pentru gestul ce au făcut de a renunţa la aceste demnităţi continuând a rămâne membri ai comitetului de conducere şi membri ai delegaţiei permanente. Prin aceasta, locul de vice-preşedinte al organizaţiei noastre, în urma aprobării unanime a delegaţiei permanente, se oferă d-lui Ata Constantinescu, ca un simbol al reîntregirii.“ „Comitetul consultativ, restrâns, al partidului cu care vom lucra, — continuă d. Mircea Cancicov, — se va compune din foştii vice-preşedinţi cu adăugirea d-lui Grigore Mârza, care a avut deja în organizaţia veche a noastră, calitatea de vice-preşedinte. Restul biroului P. N. L. rămâne neschimbat ca şi în trecut, adică compus din d-nii: Constantin Zlotescu, secretar şi Gh. Herţanu, casier. De asemenea delegaţia permanentă ca şi comitetul judeţean al P. N. L. Bacău rămân neschimbate, urmând ca numai după terminarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare şi administrative să desăvârşim pe teren întregirea partidului, prin cooptările ce se vor impune în delegaţia permanentă, în comitetul judeţean şi în comitetele comunale, pe baza meritelor şi a muncii ce se va depune de fiecare. Sfârşind toate indicaţiunile referitoare la desăvârşirea actului de întregire, asistenţa, cu aplauze şi aclamaţii unanime, aprobă măsurile ce s’au luat. Răspunsul d-lui Ata Constantinescu «a»mi«sa,CTmBi«a mii—wi'T — w „In emoţia cu care voi rosti câteva cuvinte, vă rog să găsiţi adevărata expresie a sufletului meu, care prin vorbe nu ştiu dacă va exterioriza destul de bine ceea ce simt acum. Mulţumesc d-lui preşedinte pentru primirea frumoasă şi caldă ce ne-a făcut. Mulţumesc din toată inima d-lor vicepreşedinţi, care ,atât de spontan, ai renunţat la demnităţile lor; mulţumesc d-lui Mircea Cancicov, preşedintele nostru şi delegaţiunei permanente că mi-au oferit vice-preşedinţia organizaţiei. Vă rog să credeţi că nu consider aceste renunţări şi această demnitate ce nu se acordă ca o perdere de Sosirea cadrelor liberale georgiste In ziua de 21 Ianuarie, la orele 11 dimineaţa, d. Mircea Cancicov, înconjurat de membrii biroului partidului şi ai delegaţiei permanente, se afla în sala de şedinţe a Casei P. N. L. Peste câteva, clipe sosesc toţi cei aşteptaţi, în frunte cu d. Ata Constantinescu, însoţit de d. Grigore Mârza, vice-preşedintele organizaţiei georgiste. O clipă de tăcere şi unanimă emoţie , d. Mircea Cancicov întinde mâinile nouilor veniţi şi salută cordial pe d. Ata Constantinescu. Mulţimea luptătorilor liberali izbucneşte în aplauze îndelungate, atribuţii pentru unii şi un câştig de favoruri pentru alţii, ci numai ca un simbol ce aţi binevoit a da acestei întregiri. Pentru realizarea acestui act al reîntregirii, modesta mea persoană a contribuit şi ea cu ceva, de aceea intru cu bucurie şi cu conştiinţa împăcată în această casă a partidului naţional-liberal întregit. Ne aşteaptă o luptă grea. In calitate de fost conducător al organizaţiei d-lui Gh. Brătianu în Bacău şi în calitate de vicepreşedinte, azi, al organizaţiei P.N.L., din acest judeţ vă cer ca entusiasmul ce l-aţi arătat în trecut să-l arătaţi şi în viitor pentru a fi la înălţimea tuturor aşteptărilor şi a contribui astfel şi noi la succesul alegerii şefului nostru d. Mircea Cancicov şi biruinţa partidului făcând din aceasta un punct de onoare pentru viaţa mea politică. Osârdia dvs., să arate că ostenelile şi munca noastră au fost răsplătite. Pornind la luptă comună mai mulţi se cuvine să fim şi mai tari”. Cuvântarea d-lui Eduard Racoviţă întregirea partidului liberal s’a făcut în interesul superior al ţării şi pentru a controla toate actele guvernului. Vom susţine cu tărie revendicările de ordin general şi naţional şi vom veghia să se asigure ţării ordinea şi legalitatea neştirbite. Trebue să dăm cetăţenilor impresia că stăm de veghe ca să nu fie nimeni violentat şi că drepturile legitime sunt respectate. Membrii partidului liberal întregit sunt prezenţi la datorie, domnule preşedinte. Prin munca, înţelepciunea şi sufletul fiecăruia, partidul va şti, ca şi în trecut, să fie în acest judeţ o falangă biruitoare.“ Expunerea d-lui Grigore Mârza D. Grigore Mârza arată că fiecare din membrii partidului trebue să treacă de îndată la acţiune pe teren, adoptând şi întărind metodele de luptă. Face judicioase observaţii cu privire la psihologia alegătorilor, arătând că propagandiştii partidului liberal trebue să lumineze cetăţenii asupra nouilor curente, denunţând totodată şi înfierând actele abuzive ale autorităţilor sau partizanilor guvernului actual pentru a nu da impresiunea de laşitate şi de lipsă de curaj civic. După ce arată şi d-sa satisfacţia de felul cum s’a produs actul întregirii în organizaţia liberală de Bacău sub şefia d-lui Mircea Canedeov, încheie asfel: „Porniţi la luptă cu curajul sporit, căci în faţa noastră stă lumea celor mulţi care aşteaptă de la partidul naţional-liberal o îndrumare cu convingerea că este necesară munca şi priceperea în cârmuirea treburilor obşteşti, de care numai partidul liberal este capabil. Precizările d-lui Mircea Cancicov Faţă cu procedura întregirii partidului liberal la Bacău, încheie d. preşedinte Mircea Cancicov, faţă de aprobările şi aclamaţiile dvs., mă conving încă odată că operaţiile cele mai reuşite sunt cele care durează scurt. Cum ne găsim în plină campanie electorală, trebue să păşim chiar de azi, pe teren pentru desfăşurarea propagandei noastre. După ce d. preşedinte dă diferite instrucţiuni privitoare la metodele de luptă electorală, cere şefilor de sectoare să ia contact cu reprezentanţii din sectoarele respective ai organizaţiilor georgiste, precizând că pentru arbitrarea neînţelegerilor ce s’ar putea ivi cu ocazia întocmirii listelor de consilii comunale, în judeţ, se instituie o comisiune compusă din d-nii Leonida Dimitrescu, Mircea Costinescu şi Constantin Zlotescu, din partea partidului liberal, iar din partea liberalilor georgişti, d. Ala. Constantinescu propune pe d-nii Grigore Mârza, Anton Stoicovici şi Ştefan Paraschivescu care va îndeplini şi funcţia de secretar al comisiunei. „ Astfel s’a desăvârşit formalitatea întregirii partidului naţional liberal la Bacău în şedinţa dela 21 Ianuarie, care, începută la ora 11 s’a terminat la ora 15.30, când d. preşedinte Mircea Cancicov, în aclamaţii unanime şi îndelungate aplauze, a declarat desba-terile încheiate. Cuvântarea d-lui BVircea Cancicov D-l MIRCEA CANCICOV La Solemnitatea reîntregirii mm national - Lineral la Bacii — Primirea în casa Partidului a cadrelor liberale georgiste.— Cuvântarea d-lui Mircea Cancicov, preşedintele organizaţ ei. — Răspunsul d-lui Ata Constantinescu. — Instalarea comisiunei INTERIMARE A CAMEREI DE COMERŢ şi INDUSTRIE dîn BUCUREŞTI dri dimineaţă, s’a făcut instalarea comisiunei interimare a Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti. Au depus jurământ membrii prezenţi ai comisiunei şi anume: D. P. Niculescu-Ritz, Jean Niculescu-Bufet, C. Postelnicu, C. Zamfirescu, Mişu Teodorescu, G. Firănescu şi N. Bogdan. Au lipsit d-nii I. Marinescu şi P. Porupţiu. D. prim-preşedinte I. PETRESCU, declarând constituită comisiunea interimară a Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti, îi urează spor la muncă. D-l D. P. NICULESCU RIETZ, preşedintele comisiei interimare spune următoarele : Tendinţa fermă a nouei comisiuni interimare, este de a se face un apel sincer şi cinstit la toate forţele constructive şi reale ale comerţului şi industriei româneşti, pentru ca sub înalta ocrotire a iubitului nostru Suveran, să ne îndeplinim misiunea noastră de colaboratori activi la opera de prosperitate economică a scumpei noastre Patrii. Cu credinţa că pornim cu hotărîre la o acţiune folositoare comerţului, industriei şi ţării, pătrând tot devotamentul nostru faţă de Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, noi ne legăm să ne facem datoria pe deplin, fără şovăire şi cu un simţământ de sinceritate, cinste şi omenie, pe care se sprijină însăşi aşezământul unui stat burghez. D. CHRIPENESCU-KERTSCH, fostul preşedinte al Camerei de comerţ, declară că asistă la instalarea nouei conduceri a instituţiei cu o deferenţă faţă de colegii care-i urmează în fruntea Camerei de comerţ şi industrie. Mulţumeşte funcţionarilor cu care a colaborat şi urează comisiunei spor la muncă şi succesul pe care-l doreşte un bun român. D. N. PAICU, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ, arată sarcina plină de răspundere care incumbă nouei conduceri a Camerei de comerţ. îndemnul dv. să fie: Credinţă în Dumnezeu, iubire şi devotament nestrămutat pentru marele nostru Rege spirit de sacrificiu pentru neam, toate actea vă vor duce la izbândă. D. JEAN NICULESCU-BUFET, consilier, în numele sindicatului alimentar din România, asigură pe d. ministru al industriei şi comerţului că cei instalaţi îşi vor da toată strădania ca să-şi poată îndeplini misiunea. D. C. POSTELNICU, consilier, în numele negustorilor declară că vor şti să nu precupeţească nici o jertfă pentru marea cauză a românismului. D. prof. STOICOVICI, secretarul Camerei, după ce elogiază activitatea fostului preşedinte Chr. Penescu-Kertsch, relevă că în comisia interimară sunt mulţi membri cari au mai fost la conducerea Camerei de comerţ. Ultimul ia cuvântul d. preşedinte D. P. Niculescu-Ritz, care dă citire telegramelor expediate M. S. Regelui Carol al II-lea, d-lui prim ministru Octavian Goga şi miniştrilor din capul departamentelor economice. Alegerea biroului Comisiunea interimară retrăgându-se în şedinţa de constituire, a proclamat ca preşedinte pe d. D. P. Niculescu-Ritz iar ca vice-preşedinte pe d. C. Zamfirescu. Solemnitatea a luat sfârşit la orele 13. , Norvegia cere reforma pactului Societăţii Naţiunilor OSLO, 25 (Rador).—D. Kohl, ministrul Afacerilor Străine al Norvegiei, a făcut următoarele declaraţii unui corespondent al ziarului „Arbeiderbladet”: Norvegia a transmis acum câtva timp multe propuneri secretarului Societăţii Naţiunilor cu privire la proectul de reformă a pactului Societăţii Naţiunilor. Norvegia este de părere că unanimitatea nu ar trebui să fie necesară atunci când este vorba de o mediaţie obişnuită sau de conflicte între două sau mai multe ţări şi nici când este vorba de reprezentări amicale având drept scop prevenirea unor conflicte internaţionale. Chestiunile economice ar trebui să fie discutate de instituţia din Geneva şi Norvegia propune conferinţe economice internaţionale, în special cu privire la stabilizarea monetară. Norvegia subliniază necesitatea de a se întări caracterul universal al Societăţii Naţiunilor şi Adunarea ar trebui să examineze imediat cam sunt cele mai bune metode pentru a se ajunge la această universalitate. „VIITORUL” RECEPŢIA MEMBRILOR ordinului JFerilinami II IMII.......Ill li Uli I ....... ~ ...Ill Mill lull IIMiMI HIWTMHIIMIBÍIIH 11 l—ii HMIIUIi IW întrunirea organizaţiei LIBERALE lin IAŞI Declaraţiile d-lui Victor taman din preşedintele organizaţiei Eri a avut loc la Palatul Regal, recepţia membrilor ordinului „Ferdinand I“. Au luat parte : Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia. A. S. R. Principesa Elisabeta. Colan: D-nii Nicolae Iorga, dr. Al. Vaida-Voevod. Mare Cruce. D-nii: general Gh. Mărdărescu, I. P. S. S. dr. Miron Crîstea, Octavian Goga, Ion Inculeţ, Ion I. Nistor, dr. C. Angelescu, Victor Antonescu, P. S. S. Episcopul Iuliu Hossu, general Artur Văitoianu, general adjutant Paul Angelescu, general I. Istrati, general Clancovescu. Mare ofiţer: D-nii: Vlad Aurel, Em Haţieganu, dr. D. Ciugureanu, Ion Pelivan, dr. Voicu Niţescu, I. T. Florescu, Al. Lapedatu, Pan Halipa, dr. N. Lupu, Vaier Pop, Sextil Puşcariu, I. P. S. S. Mitropolit Nicodim, dr. Eusebie Popovici, general Iacob Zadic, general St. Heiban, general Marcel Olteanu, dr. Al Hurmuzahe, St. Ciobanu, P. S. S Episcop Dionisie, general N. Rujinski, general Al. Hanzu, general Papp Dănilă, I. P. S. S. Al. Niculescu. Comandor: I. S. Stârcea, Anton Mocsonyi, dr. Oct. Russu, Sever Dan, George Moroianu, dr. Z. Munteanu, dr. Nicolae Comșa, Vasile Stoica, Gh. Pop, Victor Cădere, Florian Medrea, colonel Traian Popa, general Gh. Rusescu, Cristi Vladimir, Nicolae Bosie Codreanu, Ionel Teofil, Erhan Pantelimon, N. Tabacovici, Simion Mândrescu, D. Drăghicescu, I. Lupaş, I. Moţa, Onisifor Ghibu, Ion Buzdugan, Gh. Grigorovici, Vasile Barcă, dr. Petre Cazacu, dr. D. Lascu, g-1 Gh. Moruzi, g-1 N. Samsonovici, Leon Mrejeru, g-1 I. Manolescu, Sergiu Niţă, Maximilian Hacman, I. Lapedatu, general Ion Anastasiu, Tiberiu Brediceanu, Ioan Flueraş, Toni V. Dumitru. Ofiţer: Th. Păcăteanu, Andrei Doboşi, Pantelimon Sinadino, Dumitru Bogos, Dori Popovici, dr. Valentin Poruţiu, Marţian Căluţiu, dr. Liviu Micşa, dr. Gavril Juga, dr. Lucian Borcea, preot D. Manu, Adrian Oţoiu, Romul Popescu, Victor Pop, general Ion Ilcuş, Ionel Comşa, general Amza Ştefănescu, general Vasile Henţescu, general Ioan Bădescu, dr. Justin Pop, Gh. Murnu, Vaier Roman, dr. Silviu Dragomir, dr. Eugen Bianu, Petre Nemoianu, Ion Agârbiceanu, dr. Dimitrie Marmeliuc, Anton Crihan, preot Coriolan Buracu, lt.col. rez. Emilian Pizo, lt. colonel Zaharia Babeu, dr. N. Drăgan, dr. Vasile Green, dr. N. Vasileschi, Filaret Doboş, dr. Vasile Marcu, Ion Costin, Ion Văluţă, Silviu Moldovanu, Zenobie Pâclişanu, general Lazăr Rădu Iescu, German Pântea, Gheorghe Rotică, dr. Pavel Roşea, dr. Avram Ibroane, Em. Catelli, Aurel Morariu, col. Andrei Popovici, comandor Aurel Negulescu, comandor Fundăţeanu Preda, comandor Enescu Atanasie, Martha Alex., general Şerb. Teodor, Bodea Izidor. Cavaler: Dr. L. Oanea, dr. Ionel Pop, dr. Aristotel Banciu, dr. Spiridon Boita, preot Gh. Negeescu, pr. Ion Mudroiu, dr. Gh. Stoika, Victor Branisce, Ionel Clopoţei, dr. Sampeleanu Ion, Negruţiu Linu, Birtolon A., maior rez. C. I. Băleanu, maior Colbazi, colonel Serafim Iosif preot, dr. Emil Colbazi, Gritta Ovidiu, dr. Bianu loan, loan Pangal, Sipsom C. M., Gocan Simion, Boerin Ştefan, Bufnea Elie, dr. Jileriu, Borza Alexandru, dr. Leucuţia Traian, Tilea Viorel, general Ion Popescu, căpitan Niculescu Vasile, maior adj. Sidorovici Teofil, Emanoil Isopescu, Aurel P. Bănuţiu, Ariton Popa, dr. Sevastian Stanca, Zaharia Bârsan, Eugen Savu, Laurenţiu Gabor, C. Năstase, Victor Bodnărescu, Sebastian Bornemisa, Moise Baltă, Porfiriu Fală, Al. Văleanu, Vlad Cazacliu, Teodor Inculeţ, dr. Constantin Stanca, Emil Căluţ, Iosef Albon, preot Seghie Bejan, Al. Baltaga, Dumitru Cojocar, Simion Hâj, Ino Axanie, Constantin Ardeleanu, Anastasie Mârza, dr. Ion Colbazi, lt. col. Loichiţă Octav, dr. Ion V. Vancea, dr. Eugeniu Dunca, Ion N. Soricu, Grigore Cazacliu, Dumitru Nacu, Elefterie Siridiu, dr. Mioc Romulus, căpitan Cotuţiu Emil, Culea V. Apostol, Iacobescu D. Teodor Zilele acestea a avut loc în saloanele clubului din Iaşi, o mare întrunire a organizaţiei liberale, la care a participat d. Victor Iamandi, fost ministru, însoţit de toţi fruntaşii partidului. Cu acest prilej d. V. Iamandi a făcut o amplă expunere asupra situaţiei politice prezente. uLTIMILE ALEGERI. Domnia Sa a început prin a explica rezultatul scrutinului de la 20 Decembrie 1937. Ne-am fi aşteptat ca după rezultatele strălucite ale celor patru ani de rodnică guvernare, ţara să fi devenit mai înţelegătoare şi să fi confirmat prin votul ei încrederea în partidul naţional-liberal. Dar n’a fost aşa. Vina o poartă în mare parte organizaţiile noastre care nu şi-au făcut pe deaîntregul datoria. Realizările noastre în toate domeniile n’au fost utilizate şi printr’o propagandă intensă spre a îndruma masele către partidul liberal. Ca dovadă stau rezultatele bune culese acolo unde a fost activitate pe teren faţă de organizaţiile care au recoltat insuccese numai datorită inactivităţii lor. La Iaşi rezultatul de la 20 Decembrie a fost strălucit, impunător, ne-am situat printre primele organizaţiuni liberale din ţară. Noi, însă, am activat şi astfel am cules aceste frumoase succese. Asta şi datorită perfectei noastre omogenităţi şi solidarităţii dintre noi. Intre noi există o adevărată frăţietate şi lupta noastră este dusă cu entuziasm şi avânt de la primul până la ultimul prieten. Noi nu cunoaştem« fricţiuni, formăm cu toţii un bloc şi printr’asta ne afirmăm tăria noastră. Astfel am reuşit să ne impunem — prin acţiunea noastră — şi în ochii conducerii centrale şi în faţa ţării. Reprezentăm în vieaţa publică o forţă imbatabilă, care se sprijină pe autoritatea noastră morală. N'ana traficat nici cu conştiinţa noastră, nici cu interesele ţârii. Oricine ar fi încercat să iasă din această linie de conduită, s-ar fi eliminat singur din rândurile noastre. Partidul naţional-liberal necesită o retragere în opoziţie. A guverna ca vremurile actuale, chiar pentru un partid ca al nostru, cu cadre puternice şi cu rădăcini temeinice în rândurile tuturor categoriilor sociale de la noi, înseamnă uzură, uzură care are nevoie de refacere. In opoziţie ne putem reorganiza spre a găsi noi posibilităţi de guvernare şi mai ales forţa necesară spre a putea domina situaţia în ţară, adaptându-ne apoi şi programul la noile curente. ATITUDINEA FAŢĂ DE NOUL GUVERN. Faţă de noul guvern nu putem avea, pentru moment, decât o atitudine de expectativă. De altfel, aceasta este atitudinea noastră de totdeauna şi faţă de alte guvernări. Le lăsăm actualilor cârmuitori posibilitatea realizărilor în cadrul programului lor , dar vom interveni cu energia pe care ţara o cunoaşte, în clipa când vom crede că interesele superioare ale statului nostru sunt nesocotite. Pentru moment aşteptăm ca guvernul să-şi dea măsura posibilităţilor sale de creaţiune. Cerem, însă, înainte de toate, o guvernare în legalitate pentru toţi şi în ordine şi linişte pentru toată ţara. Când guvernul se va abate de la aceste comandamente atunci şi expectativa noastră va fi părăsită şi ne vom afirma voinţa cu toată hotărîrea. Pentru moment datoria noastră ne impune aceeaşi acţiune pe teren, ca t totdeauna. Prin urmare contact cu judeţul, menţinerea cadrelor, neorganizarea lor şi hotărîre în luptă. Să nu cunoaştem intimidare şi la ameninţări să răspundem cu hotărîre în numele unui partid care ştie ce vrea, oţelit în lupte şi mai grele ca cele de azi. Organizaţia noastră trebuie să se prezinte ca totdeauna omogenă, solidară, triumfătoare. Drumul pentru victoria de mâine ne este deschis. REÎNTREGIREA forţelor liberale. In ultimile zile s-a realizat un mare act politic, cu un viu răsunet în ţară: este reîntregirea forţelor liberale. Regruparea forţelor politice, mai ales în vremurile actuale, este o mare necesitate de stat. Luptele prea înverşunate între grupările politice s-au dovedit în toate timpurile a nu fi în interesul superior al ţării. Mai mult ca oricând avem nevoie azi de partide, politice omogene, solidare şi puternice, care să fie instrumente de guvernare spre a ni se asigura libertăţile cetăţeneşti şi progresul statului. Partidul naţional-liberal a dat, încă odată, dovada vitalităţii sale prin reîntregire. Reîntregirea d-lui George Brătianu s’a făcut fără condiţii. Această reîntregire atât din punct de vedere programatic, doctrinar, cât şi în ce priveşte ierarhia şi structura partidului nu va aduce nici fricţiuni, nici convulsiuni. Luptătorii capabili, reali, plini de avânt şi desinteresaţi işi vor avea locul lor în partidul nostru. Am realizat această reîntregire spre a da ţării un organism politic puternic, care să poată face faţă situaţiei, oricând. La Iaşi situaţia organizaţiei rămâne neschimbată, datorită Încrederii de care ne bucurăm atât in faţa d-lui Const. I. C. Brătianu şeful partidului nostru, cât şi a d-lui Gh. Tătărescu, secretarul general şi al doilea conducător cu răspunderea partidului liberal. Rămâne să continuăm acţiunea noastră triumfătoare cu încredere în destinul istoric al partidului în care cu toţii suntem încadraţi. La luptă dar cu tot entuziasmul şi fără intimidare. Deşi era vorba de o cosfatuire numai, această întrunire s'a transformat într’o entuziastă manifestaţie politică prin marele număr de partizani, care D-l VICTOR IAMANDI au fost prezenţi. In tot timpul cuvântării d-lui V. Iamandi s’a manifestat pentru partid şi pentru conducători, fiind aclamat în deosebi, şeful organizaţiei noastre. Cu acest prilej s-au primit numeroase cereri de înscriere în partid, între care d-nii: dr. V. Dobrescu, dr. Al. Lambrescu, M. Serion avocat, Lorentz Al. asistent universitar, Corlâţeanu Damian profesor, Ionescu H. maior în rezervă, Ianculescu Vasile, locot. rez., Argint D, preot, Boteanu Romulus, Alexandrescu I, pensionar, învăţătorii Anghel Petru, Borş Gh., Gavrilâ Const., Cătuneanu Silvestru, Gavrilă Const., Arnăutu D-tru, Vieru Toader, Zamfir I., Cantemir Alexandru, preot Drăgan Leandru, pr. Sorin Pavel etc, etc. Cu entuziasm şi încredere în biruinţa partidului liberal, membrii organizaţiei ieşene merg pe teren la lupta electorală deschisă. CORESPONDENT M. S. Regele Carol al II-lea, Marele Voevod Mihai şi Principesa Eusarobia în timpul recepţiei Deriziunea Centrale Comisiunea Centrală Electorală întrunită aseară sub preşedinţia d-lui D. Lupu, având să se pronunţe asupra contestaţiei d-lui Iului Maniu, la care s’au alăturat şi celelalte partide de opoziţie afară de partidul naţional-liberal contestaţi© făcută în contra propunerei listelor după ora 19, în contra constituţionalităţii decretului lege modificator al legii electorale şi a apariţiei Monitorului Oficial care a publicat această modificare, a hotărât următoarele: „Admite în parte contestaţia d-lui Iuliu Maniu, preşedintele partidului naţional-ţărănesc şi declară nule primirile de liste făcute de secretarul acestei comisiuni în ziua de 18 Ianuarie 1938, după orele 19, urmând, ca pentruacele liste, numărul de ordine şi semnul să li se constate după ordinea primirei listelor din ziua următoare (19 Ianuarie 1938). In urma acestei deciziunii locurile pe liste s’au schimbat astfel : 1. Uniunea naţional-creştină şi ţărănească. 2. Partidul liberal. 3. Partidul naţional-ţărănesc. Frontul Românesc. 5. „Totul pentru Ţară“. 6. Frontul Ostăşesc. 7. Radical-Ţărăniştii, etc. Asupra celorlalte puncte cuprinse în contestaţiunile partidului naţional-ţărănesc, comisiunea n’a Comisiei Electorale dat niciun răspuns, înţelegându-se deci că le-a respins. ALTE DECIZIUNI Comisiunea Centrală Electorală a stabilit că preşedinţii comisiu- nilor interimare urmează să fie socotiţi ca funcţionari şi că prin urmare nu au dreptul de a candida în alegerile pentru Cameră şi Senat — măsură care desigur nu priveşte pe primarul general al Capitalei singurul pentru care legea electorală nu face excepţie. Art. 36 din legea electorală prevede că pentru înlesnirea operaţiunilor de votare la alegerile legislative, fiecare circumscripţie electorală se împarte în secţiuni corespunzătoare circumscripţiilor judecătoreşti. Ministerul justiţiei examinând cazul când unele secţiuni de votare ar fi prea aglomerate, a hotărât ca birourile electorale judeţene să poată înfiinţa noul secţiuni de votare sau constitui grupări de comune cât mai lesniciose operaţiilor de votare, în aşa fel ca alegătorii să nu fie nevoiţi să-şi exercite dreptul de vot la depărtări prea mari de comunele lor iar secţiile să nu fie încărcate peste numărul, de alegători prevăzut de lege. Anul XXX No. 93 14 Doi grăniceri sovietici împuşcaţi de grănicerii estonieni MOSCOVA, 25 (Rador). — Agenţia Tass transmite : Doi grăniceri sovietici au descoperit pe lacul Ciudkove (Pelpus) mai mulţi violatori ai frontierii, sosiţi din Estonia cu două sănii ce au păstruns pe teritoriul sovietic pe o distanţă de aproximativ 750 metri. Pe când urmăreau pe violatori, grănicerii sovietici au fost atacaţi de grăniceri estonieni, cari trăgeau focuri de armă de pe teritoriul estonian. Doi din grănicerii sovietici au fost omorâţi. Autorităţile sovietice au întreprins imediat o anchetă. Agenţia Tass află din sursă demnă de toată încrederea că în urma instrucţiilor primite de la comisarul poporului pentru Afacerile Străine, ministrul Uniunii Sovietice în Estonia a remis ministrului Afacerilor Străine al Estoniei o notă de prostejare contra asasinării grănicerilor sovietici. In notă se cere pedepsirea pilduitoare a vinovaţilor şi acordarea de compensaţii potrivite familiilor celor ucişi, din partea guvernului estonian. ---------------—---------------— ..4 Un torpilor francez atacat de vase naţionaliste PERPIGNAN, 25 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas transmite. Crucişătoarele naţionaliste „Canarias” şi „Almirante Cervera” au apărut pe neaşteptate ori după amiază în largul coastei, însoţite de două distrugătoare naţionaliste. Postul de observaţie din Cerbere semnalase pe de altă parte prezenţa a opt avioane cari sburau foarte sus. Către seară torpilorul francez „132 La Poursuivante”, evolua la un kilometru de coastă, în apele franceze, când cele patru vase naţionaliste au reapărut îndreptându-se spre coasta spaniolă. Un avion argintiu a apărut în acest moment pe deasupra vaselor naţionaliste. Din avion au fost aruncate asupra torpilorului francez, care a fost luat fără îndoială drept vas spaniol, două bombe dintre care una a căzut la 200 metri de „La Poursuivante” iar a doua la 300 de metri de postul de observaţie de la Cerbere. Vasele naţionaliste s’au apărat imediat printr’un nor de fum, au mărit viteza, şi păzite de trei avioane cari trăgeau focuri de mitralieră şi aruncau bombe, s’au îndreptat spre coasta spaniolă. Lupta a durat 30 de minute fără a se putea distinge prea bine desfășurarea ei din cauza norului de fum. ......... .fgfr.......