Viitorul, ianuarie 1938 (Anul 30, nr. 9000-9018)

1938-01-27 / nr. 9014

Pagina III -0. ! Pregătiri pentru campania electorală. Evenimentele ce­ au dus la reîntre­girea partidului naţional-liberal din judeţul nostru s’au desfăşurat într’o­­înălţătoare atmosferă de înţelegere şi umire. Trenul care a adus în gara locală pe d. Mircea Cancicov a fost întâmpinat de o imensă mulţime de prieteni politici, în seara de 20 ia­nuarie, însoţit de d. Ata Constantinescu, preşedintele organizaţiei liberale geor­giste locale, d. Mircea Cancicov co­boară vesel din vagon, oferind prin aceasta cea dintâi surpriză mulţimii ce-l aşteaptă şi un prim indiciu, că întregirea liberală la Bacău avea să se facă în deplină înţelegere. Seara a avut loc la cluburile res­pective şedinţele preliminare pentru stabilirea formalităţilor de aplicare în fapt a întregirii. D. Mircea Cancicov rosteşte o căl­duroasă cuvântare prin care urează bun sosit d-lui Ata Constantinescu şi Însoţitorilor săi, mulţumit că sem­nalul de întregire al partidului na­ţional-liberal dat de conducerea cen­trală, a găsit deplină înţelegere şi posibilitate de aplicare în organizaţia judeţului Bacău. „In adevăr, numai partidele tari, cu o deplină coeziune sufletească, spune d-sa, pot servi azi de îndreptar opi­niei publice, frământate de curente extremiste. Suntem mulţumiţi că prin această reîntregire revin în casa noa­stră, care este şi a lor, vechii noştri amici, în frunte cu d-nii Ata Con­stantinescu şi Grigore Mârza, liberali, cari n’au încetat nici un moment să lupte pentru realizarea aceleiaşi ideo­logii. „Cu această ocazie, trebue să aduc mulţumirile mele d-Ior vice-preşe­­dinţi Criste Cristoveanu, Leonida Di­­mitrescu, Eduard Racoviţă şi Mircea Costinescu pentru munca ce au de­pus şi sprijinul ce mi-au dat, cum şi pentru gestul ce­ au făcut de a re­nunţa la aceste demnităţi continuând a rămâne membri ai comitetului de conducere şi membri ai delegaţiei permanente. Prin aceasta, locul de vice-preşedinte al organizaţiei noa­stre, în urma aprobării unanime a delegaţiei permanente, se oferă d-lui Ata Constantinescu, ca un simbol al reîntregirii.“ „Comitetul consultativ, restrâns, al partidului cu care vom lucra, — con­tinuă d. Mircea Cancicov, — se va compune din foştii vice-preşedinţi cu adăugirea d-lui Grigore Mârza, care a avut deja în organizaţia veche a noastră, calitatea de vice-preşedinte. Restul biroului P. N. L. rămâne ne­schimbat ca şi în trecut, adică com­pus din d-nii: Constantin Zlotescu, secretar şi Gh. Herţanu, casier. De asemenea delegaţia permanentă ca şi comitetul judeţean al P. N. L. Bacău rămân neschimbate, urmând ca nu­mai după terminarea campaniei elec­torale pentru alegerile parlamentare şi administrative să desăvârşim pe teren întregirea partidului, prin coop­tările ce se vor impune în delegaţia permanentă, în comitetul judeţean şi în comitetele comunale, pe baza me­ritelor şi a muncii ce se va depune de fiecare. Sfârşind toate indicaţiunile referi­toare la desăvârşirea actului de în­tregire, asistenţa, cu aplauze şi acla­maţii unanime, aprobă măsurile ce s’au luat. Răspunsul d-lui Ata Constantinescu «a»mi«sa,CTmBi«a m­ii—wi'T­ — w „In emoţia cu care voi rosti câteva cuvinte, vă rog să găsiţi adevărata ex­presie a sufletului meu, care prin vorbe nu ştiu dacă va exterioriza destul de bine ceea ce simt acum. Mul­ţumesc d-lui preşedinte pentru primi­rea frumoasă şi caldă ce ne-a făcut. Mulţumesc din toată inima d-lor vice­preşedinţi, care ,atât de spontan, ai renunţat la demnităţile lor; mulţu­mesc d-lui Mircea Cancicov, preşedin­tele nostru şi delegaţiunei permanente că mi-au oferit vice-preşedinţia orga­nizaţiei. Vă rog să credeţi că nu con­sider aceste renunţări şi această dem­nitate ce nu se acordă ca o perdere de Sosirea cadrelor li­berale georgiste In ziua de 21 Ianuarie, la orele 11 dimineaţa, d. Mircea Cancicov, încon­jurat de membrii biroului partidului şi ai delegaţiei permanente, se afla în sala de şedinţe a Casei P. N. L. Peste câteva, clipe sosesc toţi cei aş­teptaţi, în frunte cu d. Ata Constan­tinescu, însoţit de d. Grigore Mârza, vice-preşedintele organizaţiei geor­­giste. O clipă de tăcere şi unanimă emo­ţie , d. Mircea Cancicov întinde mâi­nile nouilor veniţi şi salută cordial pe d. Ata Constantinescu. Mulţimea lup­tătorilor liberali izbucneşte în aplau­ze îndelungate, atribuţii pentru unii şi un câştig de favoruri pentru alţii, ci numai ca un simbol ce aţi binevoit a da acestei în­tregiri. Pentru realizarea acestui act al reîntregirii, modesta mea persoană a contribuit şi ea cu ceva, de aceea intru cu bucurie şi cu conştiinţa îm­păcată în această casă a partidului naţional-liberal întregit. Ne aşteaptă o luptă grea. In calitate de fost con­ducător al organizaţiei d-lui Gh. Bră­­tianu în­ Bacău şi în calitate de vice­preşedinte, azi, al organizaţiei P.N.L., din acest judeţ vă cer ca entusiasmul ce l-aţi arătat în trecut să-l arătaţi şi în viitor pentru a fi la înălţimea tu­turor aşteptărilor şi a contribui astfel şi noi la succesul alegerii şefului nos­tru d. Mircea Cancicov şi biruinţa partidului făcând din aceasta un punct de onoare pentru viaţa mea po­litică. Osârdia dvs., să arate că oste­nelile şi munca noastră au fost răs­plătite. Pornind la luptă comună mai mulţi se cuvine să fim şi mai tari”. Cuvântarea d-lui E­­duard Racoviţă întregirea partidului liberal s’a fă­cut în interesul superior al ţării şi pentru a controla toate actele guver­nului. Vom susţine cu tărie revendi­cările de ordin general şi naţional şi vom veghia să se asigure ţării ordi­nea şi legalitatea neştirbite. Trebue să dăm cetăţenilor impresia că stăm de veghe ca să nu fie nimeni violen­tat şi că drepturile legitime sunt res­pectate. Membrii partidului liberal întregit sunt prezenţi la datorie, dom­nule preşedinte. Prin munca, înţelep­ciunea şi sufletul fiecăruia, partidul va şti, ca şi în trecut, să fie în acest judeţ o falangă biruitoare.“ Expunerea d-lui Gri­gore Mârza D. Grigore Mârza arată că fiecare din membrii partidului trebue să trea­că de îndată la acţiune pe teren, a­­doptând şi întărind metodele de lup­tă. Face judicioase observaţii cu pri­vire la psihologia alegătorilor, ară­tând că propagandiştii partidului li­beral trebue să lumineze cetăţenii a­­supra nouilor curente, denunţând tot­odată şi înfierând actele abuzive ale autorităţilor sau partizanilor guver­nului actual pentru a nu da impre­­siunea de laşitate şi de lipsă de cu­raj civic. După ce arată şi d-sa sa­tisfacţia de felul cum s’a produs ac­tul întregirii în organizaţia liberală de Bacău sub şefia d-lui Mircea Can­edeov, încheie asfel: „Porniţi la luptă cu curajul sporit, căci în faţa noastră stă lumea celor mulţi care aşteaptă de la partidul naţional-liberal o îndru­mare cu convingerea că este necesară munca şi priceperea în cârmuirea tre­burilor obşteşti, de care numai parti­dul liberal este capabil. Precizările d-lui Mir­cea Cancicov Faţă cu procedura întregirii parti­dului liberal la Bacău, încheie d. pre­şedinte Mircea Cancicov, faţă de a­­probările şi aclamaţiile dvs., mă con­ving încă odată că operaţiile cele mai reuşite sunt cele care durează scurt. Cum ne găsim în plină campanie e­­lectorală, trebue să păşim chiar de azi, pe teren pentru desfăşurarea pro­pagandei noastre. După ce d. preşedinte dă diferite in­strucţiuni privitoare la metodele de luptă electorală, cere şefilor de sec­toare să ia contact cu reprezentanţii din sectoarele respective ai organiza­ţiilor georgiste, precizând că pentru arbitrarea neînţelegerilor ce s’ar pu­tea ivi cu ocazia întocmirii listelor de consilii comunale, în­ judeţ, se insti­tuie o comisiune compusă din d-nii Leonida Dimitrescu, Mircea Costines­cu şi Constantin Zlotescu, din partea partidului liberal, iar din partea libe­ralilor georgişti, d. Ala. Constanti­nescu propune pe d-nii Grigore Mârza, Anton Stoicovici şi Ştefan Pa­­raschivescu care va îndeplini şi func­ţia de secretar al comisiunei. „ Astfel s’a desăvârşit formalitatea în­­tregirii partidului naţional liberal la Bacău în şedinţa dela 21 Ianuarie, care, începută la ora 11 s’a terminat la ora 15.30, când d. preşedinte Mircea Cancicov, în aclamaţii unanime şi în­delungate aplauze, a declarat desba-­­terile încheiate. Cuvântarea d-lui BV­ircea Cancicov D-l MIRCEA CANCICOV La Solemnitatea reîntregirii mm national - Lineral la Bacii — Primirea în casa Partidului a cadrelor liberale geor­­giste.— Cuvântarea d-lui Mircea Cancicov, preşedintele organizaţ ei. — Răspunsul d-lui Ata Constantinescu. — Instalarea comisiunei INTERIMARE A CAMEREI DE CO­MERŢ şi INDUSTRIE dîn BUCUREŞTI dri dimineaţă, s’a făcut instalarea comisiunei interimare a Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti. Au depus jurământ membrii pre­zenţi ai comisiunei şi anume: D. P. Niculescu-Ritz, Jean Nicu­­lescu-Bufet, C. Postelnicu, C. Zamfi­­rescu, Mişu Teodorescu, G. Firănescu şi N. Bogdan. Au lipsit d-nii I. Ma­­rinescu şi P. Porupţiu. D. prim-preşedinte I. PETRESCU, declarând constituită comisiunea in­terimară a Camerei de comerţ şi in­dustrie din Bucureşti, îi urează spor la muncă. D-l D. P. NICULESCU RIETZ, preşedintele comisiei interimare spune următoarele : Tendinţa fermă a nouei comisiuni interimare, este de a se face un apel sincer şi cinstit la toate forţele constructive şi reale ale co­merţului şi industriei româneşti, pen­tru ca sub înalta ocrotire a iubitului nostru Suveran, să ne îndeplinim mi­siunea noastră de colaboratori activi la opera de prosperitate economică a scumpei noastre Patrii. Cu credinţa că pornim cu hotărîre la o acţiune folositoare comerţului, industriei şi ţării, pătrând tot devo­tamentul nostru faţă de Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, noi ne le­găm să ne facem datoria pe deplin, fără şovăire şi cu un simţământ de sinceritate, cinste şi omenie, pe care se sprijină însăşi aşezământul unui stat burghez. D. CHRI­PENESCU-KERTSCH, fo­stul preşedinte al Camerei de comerţ, declară că asistă la instalarea nouei conduceri a instituţiei cu o deferenţă faţă de colegii care-i urmează în frun­tea Camerei de comerţ şi industrie. Mulţumeşte funcţionarilor cu care a colaborat şi urează comisiunei spor la muncă şi succesul pe care-l doreşte un bun român. D. N. PAICU, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ, arată sarcina plină de răspundere care incumbă nouei conduceri a Ca­­merei de comerţ. îndemnul dv. să fie: Credinţă în Dumnezeu, iubire şi devotament ne­strămutat pentru marele nostru Rege spirit de sacrificiu pentr­u neam, toate ac­tea vă vor duce la izbândă. D. JEAN NICULESCU-BUFET, con­silier, în numele sindicatului alimen­tar din România, asigură pe d. mi­nistru al industriei şi comerţului că cei instalaţi îşi vor da toată străda­nia ca să-şi poată îndeplini misiunea. D. C. POSTELNICU, consilier, în numele negustorilor declară că vor şti să nu precupeţească nici o jertfă pentru marea cauză a românismului. D. prof. STOICOVICI, secretarul Camerei, după ce elogiază activitatea fostului preşedinte Chr. Penescu-Ker­tsch, relevă că în comisia interimară sunt mulţi membri cari au mai fost la conducerea Camerei de comerţ. Ultimul ia cuvântul d. preşedinte D. P. Niculescu-Ritz, care dă citire telegramelor expediate M. S. Rege­lui Carol al II-lea, d-lui prim mini­stru Octavian Goga şi miniştrilor din capul departamentelor economice. Alegerea biroului Comisiunea interimară retrăgân­­du-se în şedinţa de constituire, a proclamat ca preşedinte pe d. D. P. Niculescu-Ritz iar ca vice-preşedinte pe d. C. Zamfirescu. Solemnitatea a luat sfârşit la ore­le 13. , Norvegia cere reforma pactului Societăţii Naţiunilor OSLO, 25 (Rador).—D. Kohl, ministrul Afacerilor Străine al Norvegiei, a făcut următoarele declaraţii unui corespondent al ziarului „Arbeiderbladet”: Norvegia a transmis acum câtva timp multe propuneri se­cretarului Societăţii Naţiunilor cu privire la proectul de reformă a pactului Societăţii Naţiunilor. Norvegia este de părere că una­nimitatea nu ar trebui să fie necesară atunci când este vorba de o mediaţie obişnuită sau de conflicte între două sau mai mul­te ţări şi nici când este vorba de reprezentări amicale având drept scop prevenirea unor conflicte internaţionale. Chestiunile economice ar tre­bui să fie discutate de institu­ţia din Geneva şi Norvegia pro­pune conferinţe economice in­ternaţionale, în special cu privi­re la stabilizarea monetară. Norvegia subliniază necesita­tea de a se întări caracterul uni­versal al Societăţii Naţiunilor şi Adunarea ar trebui să exami­neze imediat cam­ sunt cele mai bune metode pentr­u a se ajunge la această universalitate. „VIITORUL” RECEPŢIA MEMBRILOR ordinului JFerilinami II­ IMII.......Ill li Uli I ....... ~ ...Ill Mill lull IIMiMI HIWTMHIIMIBÍIIH 11 l—ii HMIIUIi IW întrunirea organizaţiei LIBERALE lin IAŞI Declaraţiile d-lui Victor ta­man din preşedintele organizaţiei Eri a avut loc la Palatul Regal, re­cepţia membrilor ordinului „Ferdi­nand I“. Au luat parte : Majestatea Sa Re­gele Carol al II-lea, Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia. A. S. R. Principesa Elisabeta. Colan: D-nii Nicolae Iorga, dr. Al. Vaida-Voevod. Mare Cruce. D-nii: general Gh. Mărdărescu, I. P. S. S. dr. Miron Crîstea, Octavian Goga, Ion Inculeţ, Ion I. Nistor, dr. C. Ange­­lescu, Victor Antonescu, P. S. S. Epi­scopul Iuliu Hossu, general Artur Văitoianu, general adjutant Paul An­­gelescu, general I. Istrati, general C­lancovescu. Mare ofiţer: D-nii: Vlad Au­rel, Em Haţieganu, dr. D. Ciugurea­­nu, Ion Pelivan, dr. Voicu Niţescu, I. T. Florescu, Al. Lapedatu, Pan Halipa, dr. N. Lupu, Vaier Pop, Sex­­til Puşcariu, I. P. S. S. Mitropolit Ni­­codim, dr. Eusebie Popovici, general Iacob Zadic, general St. Heiban, ge­neral Marcel Olteanu, dr. Al Hurmu­zahe, St. Ciobanu, P. S. S Episcop Dionisie, general N. Rujinski, general Al. Hanzu, general Papp Dănilă, I. P. S. S. Al. Niculescu. Comandor: I. S. Stârcea, Anton Mocsonyi, dr. Oct. Rus­su, Sever Dan, George Moroianu, dr. Z. Munteanu, dr. Nicolae Comșa, Va­­sile Stoica, Gh. Pop, Victor Cădere, Florian Medrea, colonel Traian Popa, general Gh. Rusescu, Cristi Vladimir, Nicolae Bosie Codreanu, Ionel Teofil, Erhan Pantelimon, N. Tabacovici, Si­­mion Mândrescu, D. Drăghicescu, I. Lupaş, I. Moţa, Onisifor Ghibu, Ion Buzdugan, Gh. Grigorovici, Vasile Barcă, dr. Petre Cazacu, dr. D. Las­cu, g-1 Gh. Moruzi, g-1 N. Samsono­­vici, Leon Mrejeru, g-1 I. Manolescu, Sergiu Niţă, Maximilian Hacman, I. Lapedatu, general Ion Anastasiu, Ti­­beriu Brediceanu, Ioan Flueraş, Toni V. Dumitru. Ofiţer: Th. Păcăteanu, Andrei Do­boşi, Pantelimon Sinadino, Dumitru Bogos, Dori Popovici, dr. Valentin Poruţiu, Marţian Căluţiu, dr. Liviu Micşa, dr. Gavril Juga, dr. Lucian Borcea, preot D. Manu, Adrian Oţoiu, Romul Popescu, Victor Pop, general Ion Ilcuş, Ionel Comşa, general Am­­za Ştefănescu, general Vasile Hen­­ţescu, general Ioan Bădescu, dr. Ju­stin Pop, Gh. Murnu, Vaier Roman, dr. Silviu Dragomir, dr. Eugen Bia­­nu, Petre Nemoianu, Ion Agârbicea­­nu, dr. Dimitrie Marmeliuc, Anton Crihan, preot Coriolan Buracu, lt.­­col. rez. Emilian Pizo, lt. colonel Za­­haria Babeu, dr. N. Drăgan, dr. Va­­sile Green, dr. N. Vasileschi, Filaret Doboş, dr. Vasile Marcu, Ion Costin, Ion Văluţă, Silviu Moldovanu, Ze­­nobie Pâclişanu, general Lazăr Rădu­ Iescu, German Pântea, Gheorghe Ro­­tică, dr. Pavel Roşea, dr. Avram Ibroane, Em. Catelli, Aurel Morariu, col. Andrei Popovici, comandor Aurel Negul­escu, comandor Fundăţeanu Pre­da, comandor Enescu Atanasie, Mar­tha Alex., general Şerb. Teodor, Bo­­dea Izidor. Cavaler: Dr. L. Oanea, dr. Ionel Pop, dr. Aristotel Banciu, dr. Spiri­don Boita, preot Gh. Negeescu, pr. Ion Mudroiu, dr. Gh. Stoika, Victor Branisce, Ionel Clopoţei, dr. Sampe­­leanu Ion, Negruţiu Linu­, Birtolon A., maior rez. C. I. Băleanu, maior Col­­bazi, colonel Serafim Iosif preot, dr. Emil Colbazi, Gritta Ovidiu, dr. Bia­­nu loan, loan Pangal, Sipsom C. M., Gocan Simion, Boerin Ştefan, Bufnea Elie, dr. Jileriu, Borza Alexandru, dr. Leucuţia Traian, Tilea Viorel, gene­ral Ion Popescu, căpitan Niculescu Va­sile, maior adj. Sidorovici Teofil, Emanoil Isopescu, Aurel P. Bănuţiu, Ariton Popa, dr. Sevastian Stanca, Zaharia Bârsan, Eugen Savu, Lauren­­ţiu Gabor, C. Năstase, Victor Bodnă­­rescu, Sebastian Bornemisa, Moise Baltă, Porfiriu Fală, Al. Văleanu, Vlad Cazacliu, Teodor Inculeţ, dr. Constantin Stanca, Emil Căluţ, Iosef Albon, preot Seghie Bejan, Al. Bal­­taga, Dumitru Cojocar, Simion Hâj, Ino Axanie, Constantin Ardeleanu, Anastasie Mârza, dr. Ion Colbazi, lt. col. Loichiţă Octav, dr. Ion V. Van­­cea, dr. Eugeniu Dunca, Ion N. So­­ricu­, Grigore Cazacliu, Dumitru Na­­cu, Elefterie Sirid­iu, dr. Mioc Romu­lus, căpitan Cotuţiu Emil, Culea V. Apostol, Iacobescu D. Teodor Zilele acestea a avut loc în saloa­nele clubului din Iaşi, o mare întru­nire a organizaţiei liberale, la care a participat d. Victor Iamandi, fost ministru, însoţit de toţi fruntaşii partidului. Cu acest prilej d. V. Iamandi a făcut o amplă expunere asupra si­tuaţiei politice prezente. u­LTIMILE ALEGERI. Domnia Sa a început prin a explica rezultatul scrutinului de la 20 Decembrie 1937. Ne-am fi aşteptat ca după rezulta­tele strălucite ale celor patru ani de rodnică guvernare, ţara să fi deve­nit mai înţelegătoare şi să fi con­firmat prin votul ei încrederea în partidul naţional-liberal. Dar n’a fost aşa. Vina o poartă în mare parte organizaţiile noastre care nu şi-au făcut pe deaîntregul datoria. Realizările noastre în toate dome­niile n’au fost utilizate şi printr’o propagandă intensă spre a îndruma masele către partidul liberal. Ca do­vadă stau rezultatele bune culese acolo unde a fost activitate pe teren faţă de organizaţiile care au recol­tat insuccese numai datorită inacti­vităţii lor. La Iaşi rezultatul de la 20 Decem­brie a fost strălucit, impunător, ne-am situat printre primele orga­­nizaţiuni liberale din ţară. Noi, însă, am activat şi astfel am cules aceste frumoase succese. Asta şi datorită perfectei noastre omogenităţi şi soli­darităţii dintre noi. Intre noi există o adevărată frăţietate şi lupta noa­stră este dusă cu entuziasm şi avânt de la primul până la ultimul prie­ten. Noi nu cunoaştem« fricţiuni, formăm cu toţii un bloc şi printr’a­­sta ne afirmăm tăria noastră. Astfel am reuşit să ne impunem — prin acţiunea noastră — şi în ochii con­ducerii centrale şi în faţa ţării. Re­prezentăm în vieaţa publică o forţă imbatabilă, care se sprijină pe au­toritatea noastră morală. N'ana tra­ficat nici cu conştiinţa noastră, nici cu interesele ţârii. Oricine ar fi în­cercat să iasă din această linie de conduită, s-ar fi eliminat singur din rândurile noastre. Partidul naţional-liberal necesită o retragere în opoziţie. A guverna ca vremurile actuale, chiar pentru un partid ca al nostru, cu cadre puter­nice şi cu rădăcini temeinice în rândurile tuturor categoriilor sociale de la noi, înseamnă uzură, uzură care are nevoie de refacere. In opoziţie ne putem reorganiza spre a găsi noi posibilităţi de guvernare şi mai ales forţa necesară spre a putea domina situaţia în ţară, adaptându-ne apoi şi programul la noile curente. ATITUDINEA FAŢĂ DE NOUL GUVERN. Faţă de noul guvern nu putem avea, pentru moment, de­cât o atitudine de expectativă. De altfel, aceasta este atitudinea noastră de totdeauna şi faţă de alte guvernări. Le lăsăm actualilor cârmuitori posi­bilitatea realizărilor în cadrul pro­gramului lor , dar vom interveni cu energia pe care ţara o cunoaşte, în clipa când vom crede că interesele superioare ale statului nostru sunt nesocotite. Pentru moment aşteptăm ca guvernul să-şi dea măsura posi­bilităţilor sale de creaţiune. Cerem, însă, înainte de toate, o guvernare în legalitate pentru toţi şi în ordine şi linişte pentru toată ţara. Când guvernul se va abate de la aceste comandamente atunci şi expectativa noastră va fi părăsită şi ne vom afirma voinţa cu toată hotă­­rîrea. Pentru moment datoria noastră ne impune aceeaşi acţiune pe teren, ca t totdeauna. Prin urmare contact cu judeţul, menţinerea cadrelor, neor­­ganizarea lor şi hotărîre în luptă. Să nu cunoaştem intimidare şi la ameninţări să răspundem cu hotărîre în numele unui partid care ştie ce vrea, oţelit în lupte şi mai grele ca cele de azi. Organizaţia noastră trebuie să se prezinte ca totdeauna omogenă, so­lidară, triumfătoare. Drumul pentru victoria de mâine ne este deschis. REÎNTREGIREA forţelor libe­rale. In ultimile zile s-a realizat un mare act politic, cu un viu ră­sunet în ţară: este reîntregirea for­ţelor liberale. Regruparea forţelor politice, mai ales în vremurile ac­tuale, este o mare necesitate de stat. Luptele prea înverşunate între gru­pările politice s-au dovedit în toate timpurile a nu fi în interesul supe­rior al ţării. Mai mult ca oricând a­­vem nevoie azi de partide, politice omogene, solidare şi puternice, care să fie instrumente de guvernare spre a ni se asigura libertăţile cetă­ţeneşti şi progresul statului. Parti­dul naţional-liberal a dat, încă o­­dată, dovada vitalităţii sale prin reîntregire. Reîntregirea d-lui Geor­ge Brătianu s’a făcut fără condiţii. Această reîntregire atât din punct de vedere programatic, doctrinar, cât şi în ce priveşte ierarhia şi structura partidului nu va aduce nici fricţiuni, nici convulsiuni. Luptătorii capabili, reali, plini de avânt şi desinteresaţi işi vor avea locul lor în partidul nostru. Am realizat această reîntregire spre a da ţării un organism politic puternic, care să poată face faţă situaţiei, oricând. La Iaşi situaţia organizaţiei ră­mâne neschimbată, datorită Încre­derii de care ne bucurăm atât in faţa d-lui Const. I. C. Brătianu şe­ful partidului nostru, cât şi a d-lui Gh. Tătărescu, secretarul general şi al doilea conducător cu răspundere­a partidului liberal. Rămâne să continuăm acţiunea noa­stră triumfătoare cu încredere în destinul istoric al partidului în care cu toţii suntem încadraţi. La luptă dar cu tot entuziasmul şi fără in­timidare. Deşi era vorba de o cosfatuire nu­mai, această întrunire s'a transformat într’o entuziastă manifestaţie politică prin marele număr de partizani, care D-l VICTOR IAMANDI au fost prezenţi. In tot timpul cu­vântării d-lui V. Iamandi s’a mani­festat pentru partid şi pentru condu­cători, fiind aclamat în deosebi, şe­ful organizaţiei noastre. Cu acest prilej s-au primit numeroase cereri de înscriere în partid, între care d-nii: dr. V. Dobrescu, dr. Al. Lambrescu, M. Serion avocat, Lorentz Al. asistent universitar, Corlâţeanu Damian profesor, Ionescu H. maior în rezervă, Ianculescu Vasile, locot. rez., Argint D, preot, Boteanu Romulus, Ale­­xandrescu I, pensionar, învă­ţătorii Anghel Petru, Borş Gh., Gavrilâ Const., Cătuneanu Sil­vestru, Gavrilă Const., Arnăutu D-tru, Vieru Toader, Zamfir I., Cantemir Alexandru, preot Dră­gan Leandru, pr. Sorin Pavel etc­, etc. Cu entuziasm şi încredere în biruinţa partidului liberal, membrii organizaţiei ieşene merg pe teren la lupta electo­rală deschisă. CORESPONDENT M. S. Regele Carol al II-lea, Marele Voevod Mihai şi Principesa Eu­sarobia în timpul recepţiei Deriziunea Centrale Comisiunea Centrală Electorală întrunită aseară sub preşedinţia d-lui D. Lupu, având să se pronunţe asupra contestaţiei d-lui Iului Maniu, la care s’au alăturat şi celelalte partide de opoziţie a­­fară de partidul naţional-liberal contestaţi© făcută în contra pro­­punerei listelor după ora 19, în contra constituţionalităţii decretu­lui lege modificator al legii elec­torale şi a apariţiei Monitorului Oficial care a publicat această modificare, a hotărât următoarele: „Admite în parte contestaţia d-lui Iuliu­­ Maniu, preşedintele partidului naţional-ţărănesc şi declară nule primirile de liste fă­cute de secretarul acestei comi­siuni în ziua de 18 Ianuarie 1938, după orele 19, urmând, ca pentru­­acele liste, numărul de ordine şi semnul să li se constate după or­dinea primirei listelor din ziua următoare (19 Ianuarie 1938). In urma acestei deciziunii locu­rile pe liste s’au schimbat astfel : 1. Uniunea naţional-creştină şi ţărănească. 2. Partidul liberal. 3. Partidul naţional-ţărănesc­­. Frontul Românesc. 5. „Totul pentru Ţară“. 6. Frontul Ostăşesc. 7. Radical-Ţ­ărăniştii, etc. Asupra celorlalte puncte cuprin­se în contestaţiunile partidului na­­ţional-ţărănesc, comisiunea n’a Comisiei Electorale dat niciun răspuns, înţelegându-se deci că le-a respins. ALTE DECIZIUNI Comisiunea Centrală Electorală a stabilit că preşedinţii comisiu-­­ nilor interimare urmează să fie socotiţi ca funcţionari şi că prin urmare nu au dreptul de a can­dida în alegerile pentru Cameră şi Senat — măsură care de­sigur nu priveşte pe primarul general al Capitalei singurul pentru care legea electorală nu face excepţie. Art. 36 din legea electorală pre­vede că pentru înlesnirea opera­ţiunilor de votare la alegerile le­gislative, fiecare circumscripţie electorală se împarte în secţiuni coresp­unzătoare circumscripţiilor judecătoreşti. Ministerul justiţiei examinând cazul când unele secţiuni de vo­tare ar fi prea aglomerate, a ho­tărât ca birourile electorale jude­ţene să poată înfiinţa noul sec­ţiuni de votare sau constitui gru­pări de comune cât mai lesnicio­­se operaţiilor de votare, în aşa fel ca alegătorii să nu fie nevoiţi să-şi exercite dreptul de vot la depărtări prea mari de comunele lor iar secţiile să nu fie încărcate peste numărul, de alegători pre­văzut de lege. Anul XXX No. 93 14 Doi grăniceri sovietici împuşcaţi de grănicerii estonieni MOSCOVA, 25 (Rador). — Agenţia Tass transmite : Doi grăniceri sovietici au descoperit pe lacul Ciudkove (Pelpus) mai mulţi violatori ai frontierii, sosiţi din Es­tonia cu două sănii ce au păstruns pe teritoriul sovietic pe o distanţă de a­­proximativ 750 metri. Pe când urmăreau pe violatori, gră­nicerii sovietici au fost atacaţi de gră­niceri estonieni, cari trăgeau focuri de armă de pe teritoriul estonian. Doi din grănicerii sovietici au fost omorâţi. Autorităţile sovietice au în­treprins imediat o anchetă. Agenţia Tass află din sursă demnă de toată încrederea că în urma in­­strucţiilor primite de la comisarul po­porului pentru Afacerile Străine, mi­nistrul Uniunii Sovietice în Estonia a remis ministrului Afacerilor Străine al Estoniei o notă de prostejare con­tra asasinării grănicerilor sovietici. In notă se cere pedepsirea pilduitoare a vinovaţilor şi acordarea de compensa­­ţii potrivite familiilor celor ucişi, din partea guvernului estonian. ---------------—---------------— ..4 Un torpilor francez atacat de vase naţionaliste PERPIGNAN, 25 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei Havas transmite. Crucişătoarele naţionaliste „Cana­­rias” şi „Almirante Cervera” au apă­rut pe neaşteptate ori după amiază în largul coastei, însoţite de două dis­trugătoare naţionaliste. Postul de observaţie din Cerbere semnalase pe de altă parte prezenţa a opt avioane cari sburau foarte sus. Către seară torpilorul francez „132 La Poursuivante”, evolua la un kilo­metru de coastă, în apele franceze, când cele patru vase naţionaliste au reapărut îndreptându-se spre coasta spaniolă. Un avion argintiu a apărut în acest moment pe deasupra vaselor naţionaliste. Din avion au fost arun­cate asupra torpilorului francez, care a fost luat fără îndoială drept vas spaniol, două bombe dintre care una a căzut la 200 metri de „La Poursui­vante” iar a doua la 300 de metri de postul de observaţie de la Cerbere. Vasele naţionaliste s’au apărat ime­diat printr’un nor de fum, au mărit viteza, şi păzite de trei avioane cari trăgeau focuri de mitralieră şi arun­cau bombe, s’au îndreptat spre coasta spaniolă. Lupta a durat 30 de minute fără a se putea distinge prea bine desfășura­rea ei din cauza norului de fum. ......­... .fgfr.......

Next