Viitorul, martie 1938 (Anul 30, nr. 9043-9068)
1938-03-02 / nr. 9043
ANUL XXX No. 9043 6 pagini 2 lei P. Miercuri 2 Martie 193 1 Director s N. MAXIM ABONAMENTE REDACTIA sl ADMINISTRATIA 1 In TARA ■ Un cm • • t t • 600 Le! In STREINATATE Un am.......... 1400 Le! — BUCURESTI — Strada R. Poincaré 17 1 Şase luni « . . 300 «1 Şase luni • • . 700 ■ TELEFOANE Trai luni • • • . 150 » [ Trei luni • ■ • « 350 . Direcţia 8.79.» — Redacţia «1 Admtals. j fi Institufiuni publice şi particulare Lei 1000 anual Taxa poştala plătită Tn numerar, conform aprobări Dir. G-rale a Poftelor Ho. 137.282/92« Discursul M. S. lepelul Carol al ll-lea $1 all.P.S.S Patriarhul Miron Cristea Membrii guvernului au depus jurământul pe noul pact fundamental Solemnitatea promulgărei Constituţiunei a fixat ei o clipă cu adevărat istorică în viaţa României. Impunătoare, această solemnitate va rămâne în aftinţirea acelora cari au văzut-o şi în a acelora cari au împărtăşit cu emoţie măreţia semnărei actului de bază al vieţei noastre de stat. In sala Tronului, unde Constituţiunea gărei a ost promulgată prin augusta semnătură a M. Saleolegelui Carol al ll-lea, au vibrat cele mai ferbinţi sentimente pentru Ocrotitorul destinelor noastre, pentru Suveranul care a pus temelie nouă şi puternică edificiului măreţ al României viitoare. M. S. Regele Carol al ll-lea s-a identificat cu sufletul popular pentru a-l ridica acolo unde forţele morale şi spirituale ale acestuia îl îndreptăţesc să ajungă. M. S. Regele apare în Sala Tronului înconjurat de dragostea şi devotamentul ţării reprezentată prin capii autorităţilor şi ai oştirei şi prin mulţimea adunată în faţa Palatului regal în aşteptarea promulgărei pactului fundamental. Comisiunea plebiscitului prezidată de I. P. S. S. Patriarhul Miron, prezintă Majestăţei Sale Regelui rezultatul consultării naţionale dela 24 Februarie, iar Majestatea Sa semnează legea legilor noastre. Clipa este înălţătoare. Sufletele sunt în sărbătoare. Membrii guvernului depun apoi jurământul pe noua Constituţiune. Solemnitatea se desfăşoară astfel într’un ritm emoţionant. De afara se aude mulţimea cântând în cor „Trăiesc Regele". Tn-Deum-ul de la Patriarhie nilor din România; Decanul Baroului Garnizoana Bucureşti; Membrii Corni de Ilfov; Preşedintele Uniunii Comesiunii de Plebiscit; Reprezentanţii Pieţelor de Agricultură; Preşedintele Usei Române şi Străine; Corpul Diplomiunii Camerelor de Comerţ şi Indusmatic, trie; Ofiţerii Generali şi Coloneii din La ora 11 dim. s-a oficiat un Te- Deum la paraclisul Patriarchiei. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. Arhimandrit Efrem Enăcescu, împreună cu diaconii Firmilian şi Orghidan. Răspunsurile au fost date de corul Patriarhiei, sub conducerea maestrului Nicolai Oancea. Au fost prezenţi: I. P. S. Patriarh Miron Cristea, preşedintele consiliului de miniştri, general Artur Văitoianu, dr. Al. Vaida Voevod, G. G. Mironescu, prof. N. Iorga, dr. C. Angelescu, ministri de stat, G. Tătărescu, ministru de stat şi interimar la externe, general I. Antonescu, , ministrul apărării naţionale, C. Argetoianu, ministrul industriei şi comerţului, prof. Ionescu Miseşti, ministrul agriculturii, domeniilor şi cooperaţiei; Voicu Niţescu, ministrul muncii; dr. I. Costinescu, ministrul sănătăţii; V. Iamandi, ministrul educaţiei naţionale şi interimar la culte ; Mircea Cancicov, ministrul finanţelor; Armand Călinescu, ministru de interne; C. Angelescu, ministrul comunicaţiilor; general Paul Teodorescu, subsecretar de stat la ministerul apărării naţionale, apoi membrii comisiunii de centralizare a rezultatelor plebiscitului în robe roşii de mare ţinută; d-nii: preşedinte Al. N. Gane, prim preşedintele Consiliului legislativ, N. Bădescu Roşiori, Gh. Drimba şi Corneliu Gheorghian, consilieri la înalta Curte de casaţie. După oficierea serviciului religios membrii guvernului, împreună cu comisiunea de centralizare, au mers la Palatul regal. „ Suntem cu cel mai profund respect, Sire, ai Majestăţii Voastre Prea plecaţi şi supuşi servitori. Preşedintele Consiliului de Miniştri MIRON Patriarhul României (ss) General Artur Văitoianu; Alexandru Vaida Voevod ; Prof. G. G. Mironescu; Prof. Nicolae Iorga ; Dr. C. Angelescu, miniştri secretari de Stat. G. Tătărescu, ministru secretar de Stat şi ad-interim la Afacerile Străine. C. Argetoianu, ministru Industriei şi Comerţului. Dr. Voicu Niţescu, ministrul Muncii. G. Ionescu-Siseşti, ministrul Agriculturei, Domeniilor şi Cooperaţiei. Dr. I. Costinescu, ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale. Victor Iamandi, ministrul Educaţiei Naţionale şi ad-interm la Culte. Mircea Cancicov, ministrul Finanţelor şi ad-interim la Justiţie Armand Călinescu, ministru de interne. General de Divizie I. Antonescu, ministrul Apărării Naţionale şi adinterim la Aer şi Marină. Constantin Angelescu, ministrul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor General Paul Teodorescu, Subsecretar de Stat la Apărarea Naţională. Decretul de promulgare CAROL al II-lea, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României La toţi de faţă şi viitor sănătate , Poporul român dându-şi învoirea, Noi decretăm următoarea Constituţiune : (Urmează textul nouei constituţiuni) Promulgăm această Constituţiune şi ordonăm să fie învestită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial. Dată în Bucureşti la 27 Februarie 1938. CAROL Preşedintele Consiliului de Miniştri, MIRON Patriarhul României Ministrul Finanţelor şi ad-interim la Departamentul Justiţiei MIRCEA CANCICOV Miniştri secretari de Stat General Artur Văitoianu Al. Vaida Voevod Prof. G. G. Mironescu Prof. N. Iorga Dr. C. Angelescu G. Tătărescu. M. S. Regele Carol al ll-lea, rostindu-și discursul ASISTENTA Majestatea Sa Regele, Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia, Curtea, Guvernul, Mareşali, Prim Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ; Mitropoliţii; Inspectorii Generali de Armată; Preşedintele Academiei Române; Procuror General al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; Primul Preşedinte al înaltei Curţi de Conturi; Preşedinţii de Secţii ai I. Casaţie; Primul Preşedinte al Cons. Legislativ; Primarul General al Capitalei; Guvernatorul Băncii Naţionale, Episcopii, Preşedinţii de Secţii Cons. Legislativ ; Procuror G-ral al înaltei Curţi de Conturi; Preşed. de Secţii şi înaltei Curţi de Conturi; Primul preşedinte al Curţii de Apel; Rectorul Academiei de Arhitectură; Rectorul Academiei de înalte Studii Agronomice; Rectorul Academiei de înalte Studii Comerţ şi Indust.; Secretarii Generali de Ministere; Procurorul General al Curţii de Apel; Preşedintele Consiliului de Adiţie CFR.; Primul Preşedinte al Curţii Superioare Administrative; Directorul General CFR.; Directorul General P. T. T.; Directorul General al Poliţiilor; Prefectul Poliţiei Capitalei; Prefectul judeţului Ilfov; Primul Preşedinte al Tribunalului Ilfov şi Primul Procuror; Preşedintele Consiliului Superior Technic; Preşedintele Consiliului Superior al Apelor; Primarii de Sectoare ai Municipiului Bucureşti; Preşedintele Uniunii Avoca-Noi subscrişii: Al. N. Gane, Prim prşedinte al Consiliului Legislativ, N Bădescu-Roşiori, consilier la înalta Curte de Casaţie, Eugeniu E. Bănescu, consilier, la înalta Curte de Casaţie, Gh. Drâmbă, consilier la înalta Curte de Casaţie şi Corneliu Gheorghian, consilier la înalta Curte de Casaţie, cari prin Decretul Majestăţii Sale Carol al II-lea Rege al României, — cu No. 202 din 20 Februarie 1938, — suntem numiţi înaltă Comisiune pentru a cerceta votul dat de poporul Român asupra Plebiscitului ce s’a propus de Majestatea Sa prin proclamaţia dată la 20 Februarie 1938, — ne-am adunat la ministeul Justiţiei în zilele de 25 şi 26 Februarie 1938 şi am cercetat listele de votare din întreaga ţară şi din numărul total de 4.303.064 al votanţilor, am constatat că 4.297.581 au primit plebiscitul propus de Majestatea Sa şi numai 5.483 au votat împotrivă. Acestea am găsit şi le mărturisim înainteaNaţiunii. Făcut la Bucureşti, Sâmbătă 26 Februarie, anul 1938. (ss.) Al. N. Gane, N. Bădescu- Roşiori, Eugeniu P. Bănescu, Gh. Drâmbă, Corneliu Gheorghian. Raportul consiliului de mniştri către Majestatea Sa Regele pentru promulgare SIRE. Prin înaltul Decret Regal No. 901 din 20 Februarie 1938, Poporul Român este chemat să se rostească asupra primirii Constituţiunii, menită să aşeze temelii mai solide şi mai drepte Statului nostru şi să îndrumeze viaţa obştească pe o cale mai sigură, mai liberă şi mai sănătoasă. Urmându-se procedura prevăzută pentru plebiscit, poporul Român în ziua de 24 Februarie 1938 a dat învoirea sa noului aşezământ, pe care Majestatea Voastră in nesfârşita Sa dragoste de ţară l-a dat României pe veci întregite. Comisia instituită prin înaltul Decret Regal pentru totalizarea plebiscitului, depunându- ne procesul-verbal, ce a încheiat din cate reesă că 4.297.581 glasuri au fost pentru primirea Constituţiunei şi numai 5.483 au fost împotrivă, în calitate de Preşedinte al Consiliului de Miniştri, în numele întregului Guvern supun promulgării Majestăţii Voastre noua Constituţiune. Act de constatarea votur lor date de poporul român asupra plebiscitului propus la 20 februarie 1938 Declaraţia Majestăţii .. ' • mmmmmammu*MMvr ——«■ m Sale Regelui noua Constituţiune este isvorâtă dintr'o nevoe sănătoasă a cerinţelor naţionale şi a fost frământată în conştiinţa Mea şi a sfetnicilor Mei cari, alături de neuitatul Meu părinte, au fost creatorii României de astăzi. Ţara căreia i-am încredinţat spre învoire această nouă Constituţie a primit-o cu un entusiasm care mi-a bucurat inima. Sunt cel dintâi legat de ea şi voi fi cel dintâi păzitor al ei pentru binele poiporului Român. Ceremonia promulgării de la Palatul Regal . »,zxsatnamir. Cuvântarea I. P. S. S. Dr. Iirron Cristea, Patriarhul României, preşedintele Consiliului de miniştri MAJESTATE, In lumea creştinătăţii de pretutindenea, cea mai mare sărbătoare, praznicul praznicelor, este ziua învierii Domnului, care a prăbuşit o lume veche — plină de patimi — şi a scos omenirea la limanul de mântuire a unei lumi noui, lumea iertării şi a iubirii, adică a celor mai sublime virtuţi creştine şi cetăţeneşti. In ziua învierii pretutindenea răsună armonia melodică a neîntrecutei când Continuare în pag. II-a) tări din Sf. Scripturi ale Bisericii ortodoxe. „Să iertăm toate pentru înviere... şi unii pe alţii să îmbrăţişăm,... să zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pra noi"... Când d-l ministru de interne A. Călinescu mi-a anunţat rezultatul plebiscitului, — între altele — mi-a spus : cum — în multe părţi şi mai ales în Ardeal — alegătorii au mers la plebiscit în chipul cel mai sărătbătoresc — cu cântări, cu muzici şi fanfare ; mulţi au lăcrămat de bucurie, iar alţii — în semn de obştească înfrăţire — s'au îmbrăţişat unii pe alţii. Am văzut şi eu însumi aici, în Bucureşti, lacrimi ieşite din izvorul unui adânc patriotism, când a aflat rezultatul plebiscitului. Aceasta este cea mai puternică dovadă, cum instinctul sănătos şi o matură judecată politică a nobil-cugetătorului nostru popor priveşte în Noua Constituţie şi în nouile orânduiri ce am făgăduit a le îndeplini, o stârpire a relelor, o îndreptare a greşelilor din trecut, o eră de mântuire a ţării, de salvare a adevăratelor ei interese, o onoare a întregii noastre vieţi de Stat, cu un cuvânt o înviere spre o epocă de mai multă ordine, de mai liniştită muncă şi deci de propăşire cu paşi mai repezi. SIRE: Cu simţăminte de adâncă supunere şi loialitate, dar şi cu bucuria unui tineresc entuziasm, am istorica mândrie a Vă raporta, în numele întregului guvern, că cetăţenii României şi naţiunea română au înţeles peste orice aşteptare eroica hotărâre a Majestăţii Tale, că ceea ce se plănueşte este spre binele tuturor. Şi cu glasul aproape a unei unanimităţi de 4.297.581, sau de 99,87 la sută din numărul voturilor date, „a acceptat şi aprobat" noua Constituţie a Majestăţii Tale, dată ţării cu conlucrarea guvernului de sub preşedinţia patriarhului şi părintelui sufletesc al ţării, iar în „contra" au votat 5.483, sau 0,13 la sută. In faţa acestui rezultat mai presus de orice aşteptare, naţiunea română a arătat lumii întregi, că din sufletul ei curat au izvorât principiile Constituţiei celei noui. Şi aceasta a documentat-o — nu ca mai înainte — prin votul reprezentanţilor ei din un simplu parlament în camere unite, şi nici chiar prin votul unei „adunări naţionale", ci prin glasul aproape unanim al celei mai democraţi