Viitorul, martie 1938 (Anul 30, nr. 9043-9068)

1938-03-02 / nr. 9043

ANUL XXX No. 9043 6 pagini 2 lei P. Miercuri 2 Martie 1­93 1 Director s N. MAXIM ABONAMENTE REDACTIA sl ADMINISTRATIA 1 In TARA ■ Un cm • • t t • 600 Le! In STREI­NATATE Un am.......... 1400 Le! — BUCURESTI — Strada R. Poincaré 17 1 Şase luni « . . 300 «1 Şase luni • • . 700 ■ TELEFOANE­­ Trai luni • • • . 150 » [ Trei luni • ■ • « 350 . Direcţia 8.79.» — Redacţia «1 Admtals. j fi Institufiuni publice şi particulare Lei 1000 anual Taxa poştala plătită Tn numerar, conform aprobări Dir. G-rale a Poftelor Ho. 137.282/92« Discursul M. S. lepelul Carol al ll-lea $1 all.P.S.S Patriarhul Miron Cristea Membrii guvernului au depus jurământul pe noul pact fundamental Solemnitatea promulgărei Constituţiunei a fixat e­i o clipă cu adevărat istorică în viaţa României. Impunătoare, această solemnitate va rămâne în a­­­ftinţirea acelora cari au văzut-o şi în a acelora cari au împărtăşit cu emoţie măreţia semnărei actului de bază al vieţei noastre de stat. In sala Tronului, unde Constituţiunea gărei a ost promulgată prin augusta semnătură a M. Sale­olegelui Carol al ll-lea, au vibrat cele mai ferbinţi sentimente pentru Ocrotitorul destinelor noastre, pentru Suveranul care a pus temelie nouă şi puter­nică edificiului măreţ al României viitoare. M. S. Regele Carol al ll-lea s-a identificat cu su­fletul popular pentru a-l ridica acolo unde forţele morale şi spirituale ale acestuia îl îndreptăţesc să ajungă. M. S. Regele apare în Sala Tronului înconjurat de dragostea şi devotamentul ţării reprezentată prin capii autorităţilor şi ai oştirei şi prin mulţimea adunată în faţa Palatului regal în aşteptarea pro­mulgărei pactului fundamental. Comisiunea plebiscitului prezidată de I. P. S. S. Patriarhul Miron, prezintă Majestăţei Sale Regelui rezultatul consultării naţionale dela 24 Februarie, iar Majestatea Sa semnează legea legilor noastre. Clipa este înălţătoare. Sufletele sunt în sărbă­toare. Membrii guvernului depun apoi jurământul pe noua Constituţiune. Solemnitatea se desfăşoară astfel într’un ritm emoţionant. De afara se aude mulţimea cântând în cor „Trăiesc Regele". Tn-Deum-ul de la Patriarhie­ nilor din România; Decanul Baroului Garnizoana Bucureşti; Membrii Corni de Ilfov; Preşedintele Uniunii Come­­siunii de Plebiscit; Repr­ezentanţii Pie­­ţelor de Agricultură; Preşedintele U­­sei Române şi Străine; Corpul Diplo­miunii Camerelor de Comerţ şi Indus­­matic, trie; Ofiţerii Generali şi Coloneii din La ora 11 dim. s-a oficiat un Te- Deum la paraclisul Patriarchiei. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. Arhimandrit Efrem Enăcescu, îm­preună cu diaconii Firmilian şi Or­­ghidan. Răspunsurile au fost date de corul Patriarhiei, sub conducerea maestru­lui Nicolai Oancea. Au fost prezenţi: I. P. S. Patriarh Miron Cristea, preşedintele consiliului de miniştri, general Artur Văitoianu, dr. Al. Vaida Voevod, G. G. Mirones­­cu, prof. N. Iorga, dr. C. Angelescu, ministri de stat, G. Tătărescu, minis­tru de stat şi interimar la externe, ge­neral I. Antonescu, , ministrul apărării naţionale, C. Argetoianu, ministrul in­dustriei şi comerţului, prof. Ionescu Miseşti, ministrul agriculturii, dome­niilor şi cooperaţiei; Voicu Niţescu, ministrul muncii; dr. I. Costinescu, mi­nistrul sănătăţii; V. Iamandi, minis­trul educaţiei naţionale şi interimar la culte ; Mircea Cancicov, ministrul fi­nanţelor; Armand Călinescu, ministru de interne; C. Angelescu, ministrul comunicaţiilor; general Paul Teodores­­cu, subsecretar de stat la ministerul apărării naţionale, apoi membrii co­­misiunii de centralizare a rezultate­lor plebiscitului în robe roşii de ma­re ţinută; d-nii: preşedinte Al. N. Ga­­ne, prim preşedintele Consiliului legis­lativ, N. Bădescu Roşiori, Gh. Drim­­ba şi Corneliu Gheorghian, consilieri la înalta Curte de casaţie. După oficierea serviciului religios membrii guvernului, împreună cu comisiunea de centralizare, au mers la Palatul regal. „ Suntem cu cel mai profund res­pect, Sire, ai Majestăţii Voastre Prea plecaţi şi supuşi servitori. Preşedintele Consiliului de Miniştri MIRON Patriarhul României (ss) General Artur Văitoianu; Ale­xandru Vaida Voevod ; Prof. G. G. Mironescu; Prof. Nicolae Iorga ; Dr. C. Angelescu, miniştri secretari de Stat. G. Tătărescu, ministru secretar de Stat şi ad-interim la Afacerile Străine. C. Argetoianu, ministru Industriei şi Comerţului. Dr. Voicu Niţescu, ministrul Muncii. G. Ionescu-Siseşti, ministrul Agri­­culturei, Domeniilor şi Cooperaţiei. Dr. I. Costinescu, ministrul Sănă­tăţii şi Ocrotirilor Sociale. Victor Iamandi, ministrul Educa­ţiei Naţionale şi ad-interm la Culte. Mircea Cancicov, ministrul Finan­ţelor şi ad-interim la Justiţie Armand Călinescu, ministru de interne. General de Divizie I. Antonescu, ministrul Apărării Naţionale şi ad­­interim la Aer şi Marină. Constantin Angelescu, ministrul Lucrărilor Publice şi Comuni­caţiilor General Paul Teodorescu, Subse­cretar de Stat la Apărarea Naţională. Decretul de promulgare CAROL al II-lea, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României La toţi de faţă şi viitor sănă­tate , Poporul român dându-şi în­voirea, Noi decretăm următoa­rea Constituţiune : (Urmează textul nouei con­­stituţiuni) Promulgăm această Constitu­ţiune şi ordonăm să fie învestită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial. Dată în Bucureşti la 27 Fe­bruarie 1938. CAROL Preşedintele Consiliului de Miniştri, MIRON Patriarhul României Ministrul Finanţelor şi ad-interim la Departa­mentul Justiţiei MIRCEA CANCICOV Miniştri secretari de Stat General Artur Văitoianu Al. Vaida Voevod Prof. G. G. Mironescu Prof. N. Iorga Dr. C. Angelescu G. Tătărescu. M. S. Regele Carol al ll-lea, rostindu-și discursul ASISTENTA Majestatea Sa Regele, Măria Sa Ma­rele Voevod de Alba Iulia, Curtea, Guvernul, Mareşali, Prim Preşedin­tele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justi­ţie ; Mitropoliţii; Inspectorii Gene­rali de Armată; Preşedintele Acade­miei Române; Procuror General al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; Primul Preşedinte al înaltei Curţi de Conturi; Preşedinţii de Secţii ai I. C­­asaţie; Primul Preşedinte al Cons. Legislativ; Primarul General al Capi­talei; Guvernatorul Băncii Naţionale, Episcopii, Preşedinţii de Secţii Cons. Legislativ ; Procuror G-ral al înaltei Curţi de Conturi; Preşed. de Secţii şi înaltei Curţi de Conturi; Primul pre­şedinte al Curţii de Apel; Rectorul A­cademiei de Arhitectură; Rectorul A­­cademiei de înalte Studii Agronomice; Rectorul Academiei de înalte Studii Comerţ şi Indust.; Secretarii Generali de Ministere; Procurorul General al Curţii de Apel; Preşedintele Consiliu­lui de Adiţie CFR.; Primul Preşedinte al Curţii Superioare Administrative; Directorul General CFR.; Directorul General P. T. T.; Directorul General al Poliţiilor; Prefectul Poliţiei Capi­talei; Prefectul judeţului Ilfov; Pri­mul Preşedinte al Tribunalului Ilfov şi Primul Procuror; Preşedintele Con­siliului Superior Technic; Preşedintele Consiliului Superior al Apelor; Pri­marii de Sectoare ai Municipiului Bu­cureşti; Preşedintele Uniunii Avoca-Noi subscrişii: Al. N. Gane, Prim p­rşedinte al Consiliului Legislativ, N Bădescu-Roşiori, consilier la înal­ta Curte de Casaţie, Eugeniu E. Bă­­nescu, consilier, la înalta Curte de Casaţie, Gh. Drâmbă, consilier la înalta Curte de Casaţie şi Corneliu Gheorghian, consilier la înalta Curte de Casaţie, cari prin Decretul Majes­tăţii Sale Carol al II-lea Rege al României, — cu No. 202 din 20 Fe­bruarie 1938, — suntem numiţi înal­tă Comisiune pentru a cerceta votul dat de poporul Român asupra Plebis­citului ce s’a propus de Majestatea Sa prin proclamaţia dată la 20 Fe­bruarie 1938, — ne-am adunat la mi­nisteul Justiţiei în zilele de 25 şi 26 Februarie 1938 şi am cercetat listele de votare din întreaga ţară şi din numărul total de 4.303.064 al votan­ţilor, am constatat că 4.297.581 au primit plebiscitul propus de Majes­tatea Sa şi numai 5.483 au votat îm­potrivă. Acestea am găsit şi le mărturisim înaintea­­Naţiunii. Făcut la Bucureşti, Sâmbătă 26 Fe­bruarie, anul 1938. (ss.) Al. N. Gane, N. Bădescu- Ro­şiori, Eugeniu P. Bănescu, Gh. Drâm­bă, Corneliu Gheorghian. Raportul consiliului de m­niştri către Majestatea Sa Regele pentru promulgare SIRE. Prin înaltul Decret Regal No. 901 din 20 Februarie 1938, Poporul Ro­mân este chemat să se rostească asupra primirii Constituţiunii, menită să aşeze temelii mai solide şi mai drepte Statului nostru şi să îndru­­meze viaţa obştească pe o cale mai sigură, mai liberă şi mai sănătoasă. Urmându-se procedura prevăzută pentru plebiscit, poporul Român în ziua de 24 Februarie 1938 a dat în­voirea sa noului aşezământ, pe care Majestatea Voastră in nesfârşita Sa dragoste de ţară l-a dat României pe veci întregite. Comisia instituită prin înaltul De­cret Regal pentru totalizarea plebis­citului, depunându- ne procesul-ver­bal, ce a încheiat din cate reesă că 4.297.581 glasuri au fost pentru pri­mirea Constituţiunei şi numai 5.483 au fost împotrivă, în calitate de Pre­şedinte al Consiliului de Miniştri, în numele întregului Guvern supun promulgării Majestăţii Voastre noua Constituţiune. Act de constatarea votur lor date de po­porul român asupra plebiscitului propus la 20 februarie 1938 Declaraţia Majestăţii .. ' • mmmmmammu*MMvr ——«■ m Sale Regelui n­oua Constituţiune este isvorâtă dintr'o nevoe să­nătoasă a cerinţelor na­ţionale şi a fost frămân­tată în conştiinţa Mea şi a sfetnicilor Mei cari, a­­lături de neuitatul Meu părinte, au fost creatorii României de astăzi. Ţara căreia i-am încre­dinţat spre învoire aceas­tă nouă Constituţie a pri­mit-o cu un entusiasm care mi-a bucurat inima. Sunt cel dintâi legat de ea şi voi fi cel dintâi păzi­tor al ei pentru binele po­­i­porului Român. Ceremonia promulgă­­rii de la Palatul Regal . »,zxsatnamir.­ Cuvântarea I. P. S. S. Dr. I­irron Cris­tea, Patriarhul României, preşedintele Consiliului de miniştri MAJESTATE, In lumea creştinătăţii de pre­­tutindenea, cea mai mare săr­bătoare, praznicul praznicelor, este ziua învierii Domnului, care a prăbuşit o lume veche — plină de patimi — şi a scos omenirea la limanul de mân­tuire a unei lumi noui, lumea iertării şi a iubirii, adică a ce­lor mai sublime virtuţi creştine şi cetăţeneşti. In ziua învierii pretutindenea răsună armonia melodică a neîntrecutei cân­d Continuare în pag. II­­-a) tări din Sf. Scripturi ale Biseri­cii ortodoxe. „Să iertăm toate pentru înviere... şi unii pe alţii să îmbrăţişăm,... să zicem fraţi­lor şi celor ce ne urăsc pra noi"... Când d-l ministru de interne A. Călinescu mi-a anunţat re­zultatul plebiscitului, — între altele — mi-a spus : cum — în multe părţi şi mai ales în Ar­deal — alegătorii au mers la­­ plebiscit în chipul cel mai sără­t­bătoresc — cu cântări, cu mu­­­­zici şi fanfare ; mulţi au lăcră­mat de bucurie, iar alţii — în semn de obştească înfrăţire — s'au îmbrăţişat unii pe alţii. Am văzut şi eu însumi aici, în Bucureşti, lacrimi ieşite din izvorul unui adânc patriotism, când a aflat rezultatul plebis­citului. Aceasta este cea mai puternică dovadă, cum instinc­tul sănătos şi o matură judeca­tă politică a nobil-cugetătoru­­lui nostru popor priveşte în Noua Constituţie şi în nouile o­­rânduiri ce am făgăduit a le îndeplini, o stârpire a relelor, o îndreptare a greşelilor din tre­cut, o eră de mântuire a ţării, de salvare a adevăratelor ei interese, o onoare a întregii noastre vieţi de Stat, cu un cu­vânt o înviere spre o epocă de mai multă ordine, de mai liniş­tită muncă şi deci de propăşire cu paşi mai repezi. SIRE: Cu simţăminte de adâncă su­punere şi loialitate, dar şi cu bucuria unui tineresc entu­ziasm, am istorica mândrie a Vă raporta, în numele întregu­lui guvern, că cetăţenii Româ­niei şi naţiunea română au în­ţeles peste orice aşteptare eroi­ca hotărâre a Majestăţii Tale, că ceea ce se plănueşte este spre binele tuturor. Şi cu gla­sul aproape a unei unanimităţi de 4.297.581, sau de 99,87 la sută din numărul voturilor date, „a acceptat şi aprobat" noua Constituţie a Majestăţii Tale, dată ţării cu conlucrarea gu­vernului de sub preşedinţia pa­­triarhului şi părintelui sufletesc al ţării, iar în „contra" au vo­tat 5.483, sau 0,13 la sută. In faţa acestui rezultat mai presus de orice aşteptare, na­ţiunea română a arătat lumii întregi, că din sufletul ei curat au izvorât principiile Constitu­ţiei celei noui. Şi aceasta a do­cumentat-o — nu ca mai înain­te — prin votul reprezentanţi­lor ei din un simplu parlament în camere unite, şi nici chiar prin votul unei „adunări naţio­nale", ci prin glasul aproape unanim al celei mai dem­ocraţi­

Next