Viitorul, iunie 1938 (Anul 30, nr. 9118-9139)
1938-06-01 / nr. 9118
ECRANUL Un băiat timid, cu CARLTON Alice Faye. SCALA. — Răzbunarea lud Dru■ mond, complectare cu Gopeye şi Jurnal Paramount. ARO. — Absenţe nemotivate şi jurnal. TRIANON. — Alteţa Sa dansează, cu Hans Jaray şi Jurnal Paramount. CAPITOL (sală şi grădină). — Vienia—St. Petersburg şi jurnal. . SAVOY. — Femei de noapte şi Perlele Coroanei. SELECT. — Intre două femei, cu Dorette Young şi Warner Baxter. FEMINA. — Stela Dallas. REGAL. — Rosalie şi jurnal Paramount. A.R.P.A. — Panică prin văzduh, jurnal şi complectare. ROXY. — Voena—St Petersburg şi jurnal. CORSO. — Cântăreţul Alteţei Sale, cu Benjamino Gigli şi Necunoscuta. •Cu Gladys George. ELYSEE. — Alteţa Sa dansează, cu Hans Jaray şi Jurnal Paramount. BULEVARD PALACE. — Floare de ghiaţă şi Enigmaticul Mister Moto. • MARNA (Griviţei 80). — Petru cel Mare film rusesc şi Căpitanul Easter Cu Victor Mc. Laglen. VOLTA BUZEŞTI. — Valea blestemată şi O noapte în Sangai. FORUM. — A opta nevastă a lui barbă albastră şi Pentru viaţa unui om. . OMNIA. — A opta nevastă a lui barbă albastră, Stigmatizata şi trupa Pat şi Patachon. FRANKLIN. — A noastră e noaptea Şi Poteca însângerată! MARCONI. — Nopţi princiare cu Köte de Nagy, Jean Murat, etc. Banda celor 7 şi Jurnal. NISSA. — Duşmănie cu Merle Oberon şi Căsnicie premiată cu Hans Maser. TOMIS (sală şi grădină). — Dansatoarea roşie cu Vera Korene şi Revoltă în China cu Ralph Belamy. UNIC (grădină şi sală). — Fraţii Marx la curse şi Curierul din Lyon. ILEANA. — Corsarul şi Serenada, periculoasă. COTROCENI. Troika şi Vârsta Dick Foran şi Stan şi Bran Scoţieni. GLORIA (Sala şi Grădina). — Monumentul indian. CITY (B-dul Carol 21). — Maman Colibri şi Flori din Nissa. AMERICAN (Saia şi Grădina). — Prizonierul din Zenada şi Pentru dv. doamnă. DIANA. — Regele din Pecos cu John Wagner şi Pericol de moarte cu Warner Oland. CENTRAL. — Doamna de la etajul II şi Agonia submarinului. IZBANDA. — Necunoscuta şi Cântăreţul Alteţei Sale. RAHOVA. — Robert Taylor în Cuceritorul şi Floare de trotuar. LIA. Calea Griviţei 196. — Califul din Bagdad şi Victoria Suverana Angliei. ORFEU. — Valea Tigrului şi Cânt numai pentru tine. FLORIDA (Sala şi Grădina). — Veninul şi Sub teroarea denunţului. AIDA (calea Rahovei 151). Sală şi Grădină). — Tarantella şi Heida. Fetița munților. Pagina uima. TUHV.WYZKA CALENDAR LUNI 31 MAI ORTODOX : Cuv. Isachie Egumenul Mănăst. Dalmaţiei. CATOLIC : Sfântul Ferdinand Rege. PROTESTANT : Vignad. EVREESC : 29 Itar 5698. MAHOMEDAN: 30 Rebiel-Aver 1357. Soarele răsare: 4.37. APUNE: 19.40 MARŢI 31 MAI ORTODOX : Sf. Apostol Eremia şi Sf. Martir Ermei. CATOLIC : Sfânta Angela Merici. PROTESTANT : Angela. EVREESC: 1 Sivan 5698. Roş-Chodes. MAHOMEDAN : 1 Rebi-el-Ahir 1357. Soarele răsare: 4.37. Apune: 19.50. UTH1.Atfl Primul Itinerar al Caravanei culturale din Direcţie generala a propagandei naţionale In executarea programului ei, caravana culturală a plecat din Bucureşti Duminică, 20 Mai dimineaţa cu destinaţia Giurgiu. Aici a fost întâmpinată de autorităţile locale, care au salutat pe dem. Dimăncescu, Directorul General al Propagandei Naţionale. După terminarea programului de la Giurgiu. Caravana culturală s’a întrs la Bucureşti în după amiaza aceleaşi zile. După ce au defilat pe şoseaua Jianu, Arcul de Triumf, Şoseaua Kisselef şi Calea Victoriei până în faţa Senatului, maşinile s’au retras la sediu. In ziua de Luni 30 Mai, la ora prânzului, caravana culturală, îşi va face intrarea în Buzău, iar după amiază la ora 6 va sosi la Ploeşti. Caravana se compune din nouile automobile cinematografice ale Direcţiei Cinematografice din Oficiul Naţional de Turism, camionul de radio-difuziune achiziţionat de curând de Societatea Română de Radio-Difuziune, şi trei grupe de câte două vagoane automobile,, aduse din Germania de O. N. T„ fiind puse la dispoziţia Străjii Ţării pentru difuzarea filmelor .^^Iligreşti Şi culturale. Aceste grupe compun o sală de cinematograf şi expoziţie, unde pot încăpea până la 300 persoane. Sunt prevăzute cu o cameră de proecţie, ecran, megafoane şi difuzoare. Aceste grupe cinematografice vor funcţiona în cadrul expoziţiei străjereşti ce se va deschide la 5 iunie, difuzând filme p. N. T., străjereşti şi culturale.Pe tot parcursul străbătut de caravană, publicul a manifestat cel mai viu interes, admirând aceste realizări ale tehnicei moderne destinate campaniei culturale ce se deschide. EVOCĂRI ISTORICI ŞI CULTURALI 31 Mai. Sfântul zilei Astăzi este prăznuit sfântul mucenic Exmin, care a mărturisit credinţa în Christos, Dumnezeul cel Adevărat, în zilele împăratului Antoniu. Prins şi adus înaintea guvernatorului Sevastian, i-au zdrobit întâi fălcile, apoi i-au jupuit pielea de pe faţă şi i-au desrădăcinat dinţii. După aceia a fost alungat într-un cuptor aprins, de unde a ieşit neatins. Văzând aceasta Sevastian, a poruncit să fie „stricat“ cu otrăvuri de moarte. Sfântul însă mâncându-le, nimic nu a avut de pătimit. Capăt chinurilor i-au pus moartea prin tăierea capului, după ce mai nainte i-au fost scoase vinele trupului, şi a fost aruncat într’o căldare cu apă fierbinte ; apoi îi împunseră ochii şi a fost ţinut spânzurat cu capul în jos timp de trei zile. Vladislav Jagello La 31 ani 1434 s’a stins din viaţă regele Poloniei Vladislav II Iagello. Născut în anul 1348, după ce s’a creștinat s’a căsătorit cu regina Hedviga, ajungând rege 1396 . A fost în strânse legături cu voevodul Moldovei, Alexandru cel Bun, dela care a împrumutat o fliie de ruble de argint, amanetându-i Suetinul, Colomea şi Pocuţia. Deasemenea în războiul ce l-a purtat cu cavalerii teutoni, regele polon a cerut ajutor lui Alexandru cel Bun care i-a trimis 400 de călăreţi moldoveni sub conducerea spătarului Coman. Aceştia au repurtat o strălucită victorie la Marienburg. Vladislav al II-lea este întemeetorul universităţii din Cracovia. Dimitrie Ghica La 31 Mai 1816 s-a născut marele om politic român principele Dimitrie Ghica. Fiu al domnitorului Grigore Ghica, a fost trimis în Germania, unde a făcut strălucite studii. A fost câtva timp ofiţer în garda imperială rusă, carieră pe care o părăsi în scurtă vreme. După un lung voiaj în Europa, reveni în ţară unde a intrat în magistratură, ca membru al Curţii de Apel. Prefect al poliţiei Capitalei, iar mai apoi membru al Divanului Ad-Hoc, Dimitrie Ghica a fost întotdeauna un călduros susţinător al dinastiei străine. După alegerea lui Alexandru I. Cuza în Moldova, i-a sprijinit totuş alegerea și în Muntenia, pentru a se ajunge astfel la realizarea unirii principatelor. In timpul domniei lui Cuza, la a cărui răsturnare a luat parte, Dimitrie Ghica a fost în mai multe rânduri ministru şi odată preşedinte de consiliu. După venirea în ţară a principelui Carol I, a fost însărcinat cu aceleaşi demnităţi de înaltă răspundere, fiind rând pe rând ministru de interne, de lucrări publice, externe şi preşedinte de consiliu, precum şi preşedinte al Camerei. In 1868 a fost numit efor al spitalelor civile, cărora le-a consacrat peste două decenii de muncă stăruitoare. Cardinalul Giulio Albereni In ziua de 31 Mai 1664 s-a născut la Fiorenzuola, marele bărbat de stat spaniol, cardinalul Guilio Alberoni. Mijlocind în 1714 a doua căsătorie a regelui Filip al V-lea, cu principesa Elisabeta de Parma, Alberoni fiind reprezentantul principelui de Parma pe lângă curtea spaniolă, a ajuns după trei ani ministru al regatului. A preiat însă unele încurcături politice, în urma cărora a fost silit să părăsească Spania. In 1734 papa Clement al XII-lea, l-a numit legat de Ravena. Cardinalul Giulio Alberoni a murit în anul 1752. Cărţi şi Reviste A apărut „NATURA“, revistă pentru răspândirea ştiinţei, sub îngrijirea d-lor : G. Ţiţeica, prof. univ. G. G. Longinescu, prof. univ. şi Octav Onicescu prof. univ., cu un cuprins foarte bogat. A apărut „Vremea“ de Duminică 29 Mai a. c. cu următorul sumar : Cehoslovacia, semnul de întrebare al ceasului de faţă, de C. Miciora ; Viaţa ostaşului Gheorghe; Sfântul purtător de biruinţă, de Cristofor Dancu; Dileme cehoslovace, de E. A. Poulopol; Cine va stăpâni Asia, de Mircea Eliade ; Biruinţa Presii Ardelene, de Barbu Theodorescu ; Profesorul Gheorghe Marinescu, o pagină cu viaţa şi opera marelui savant, de dr. Ion Olteanu . A doua întâlnire, nuvelă istorică de N. Davidescu. O pagină „Spectacolul“. 2 pagini ,Fapte şi diet“. Desene de Ion Anestin. * A apărut „POLITICA SOCIALA“, cu articole semnate de dnii: Mircea V. Pienescu, N. Porsena, dr. Titi D. R. Ioaniţescu, Stere Ionescu, Ion Ulieru şi Petre Bellu. Un bogat material de informaţie socială din ţară şi străinătate. De vânzare la chioşcuri. Preţul 2 lei exemplarul. i SPECTACOLELE CAPITALEI dela 30 Mai la 5 iunie 1938 Zilele Opera Regina MariaComediaGrădina Marconi Grădina Colos Teatrul| Lig. Cult.j Circul Medrano L. 30 Truba- \ Fata 1 Ionescu 1 Pulca'te durul jd®la ga5~ G. Maria»in patul i deroba i 1 meu Y 2 Specta* t col variat M. 31 Bărbierul din Sevilla 1 Fata dela garderobă 1 Iortescu G. Maria Culcă-te în patul meu ■'.in Spectacol variat M. 1 Ionescu G. Maria Culcă-te în patul meu Dela Munte la Mare Avarul Spectacol variat J. 2 Ionescu G. Maria Culcă-te în patul meu Dela Munte la Mare 1 Spectacol variat V. 3 Ionescu G. Maria Culcă-te în patul meu*TM Dela Munte la Mare Spectacol variat S. 4 Ionescu G. Maria Culcă-te în patul meu Dela Munte la Mare Spectacol variat D. 5 Ionescu G. Maria Culcă-te în patul meu Dela Munte la Mare Spectacol variat „VIITORUL" De la Academia Română In şedinţa Academiei Române de la 27 Mai curent au fost aleşi membri corespondenţi la secţiunea ştiinţifică domni general Paul Teodorescu, ministrul aerului şi marinei, C. Ionescu- Mihăeşti, profesor la facultatea de medicină din Bucureşti, Octav Onicescu, profesor la facultatea de ştiinţe din Bucureşti şi ing. C. Budeanu, profesor la şcoala politehnică din Capitală. La secţiunea literară a fost ales membru corespondent d-1 G. Oprescu, profesor la facultatea de litere din Bucureşti. D-1 secretar general G. Ţiţeica a prezentat o serie de 5 scrisori autografe ale celebrului compozitor C. Saint-Saëns, primite în dar de la d-1 Caton Theodorian. D-l general R. Rosetti a prezintat două note aled-lui profesor Paul Nicorescu una arătând descoperirea, la Adam-Clissi a unei plăci de calcar cu un fragment de inscripţie care aparţinea unui al doilea exemplar al inscripţiei votive, iar cea de a doua despre găsirea în curtea Cetăţii din Cetatea Albă a temeliilor unei biserici ridicată pofte încă în secolul XI, precum şi aflarea a foarte multă ceramică bizantină, de cea mai bună calitate, dinsecolele XI—XV. INMORMâNTAREA mamei lui Octavian Goga se va face la Răşinari La sanatoriul „Luther” din Sibiu, a încetat din viaţă. Sâmbătă d-na Goga, mama poetului Octavian Goga. Rămăşiţele pământeşti ale delunetei au fost transportate la Răşinari, unde se va face înhumarea. unui savant grec ........................ii mmmmmmmmamamam» în România Azi soseşte în capitală d. Alexandru Philadelpheus, directorul muzeului naţional de antichităţi din Atena. D-sa este o ilustră personalitate intelectuală*^ Greciei şi un archeolog de faimă universală, membru a diferite Academii şi institute ştiinţifice şi artistice europene, înainte de a primi importantul post pe care îl ocupă azi, d. Philadelpheus a fost pe rând efor al antichităţilor din Argedda şi Arcadia, Achaia şi Elida, Insulele Ionice, director al muzeelor din Olympia, Corint, Patras, Tegea, Nauplion, Argos şi Epidaur, conducător al săpăturilor oficiale de la Mycena, Sicyion şi Nicopolis-Actium, director al monumentelor şi muzeului de pe Acropolea Atenei, şef al secţiunei artistice a municipalităţii ateniene, secretar general al institutului pentru antichităţi creştine. Dintre săpăturile sale au produs mult răsunet cele pe care le-a executat în vechia Agora a Atenei. Această vastă activitate archeologică reprezintă manifestarea numai a unei laturi din personalitatea d-lui Philadelpheus, care nu este numai laboriosul om de ştiinţă, ci şi un artist, pictor şi literat. Tablourile sale au fost apreciate în vremea lor şi distinse cu diverse premii. D-sa e preşedintele Societăţii de dramaturgie antică „Euripide“ şi fondatorul Academiei muzicale din Atena. Cu toată vârsta sa înaintată — are 72 de ani — d. Philadelpheus a luat drumul spre România ca să viziteze monumentele noastre istorice şi ca să cunoască mai deaproape viaţa culturală a poporului român pentru care de o viaţă întreagă nutreşte o entuziastă prietenie. Cu prilejul vizitei sale ,d. Philadelpheus va ţine şi câteva conferinţe despre frumuseţile archeologice şi artistice ale Eliadei. MICROFONUL v.vm'imwjMozm LUNI 30 MAI 1938 ÎS Ora. Mersul vremii. 19.02 Actualităţi româneşti. Limba, Culturale. 19.15 Concert de după amiază (disc.) 19.50 Ardealul balneoclimatic. 20.50 Concert de seară . China şi Japonia în muzică. Orchestra Radio, diri. de Ion Ghica. 21.10 Originalitatea masivului Retezat de prof. Alex Borza. RADIO ROMANIA 21.25—22.05 Muzică uşoară (discuri). RADIO BUCUREȘTI 21.25 Muzică de cameră : Quartetul Sarvaş (A. A. Sarvaş-vioara I, Gh. Serbinov-vioara II-a, C. Apostolescuviolă şi G. Jarosevici-violoncel . Quartet op. 12 în mi bemol de Mendel,ssohn. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 22.05 Gh. Niculescu-Bassu (canto). 22.30 Radio-jurnal. Sport. 22.45 Concert de noapte al Orchestrei Ionel Giurgea, transmis de la restaurantul „Modern.“ 23.45 Jurnal pentru străinătatte în limba franceză şi germană. Citiţi zilnic „VIITORUL" Ultimele ştiri din ţară şi străinătate Punctul culminant al activităţii străjereşti este Săptămâna Străjerilor, examen al virtuţilor şi al înfăptuirilor, preludiu marelui praznic al Tineretului . Sărbătoarea Regalităţii, ziua Tineretului, 8 Iunie. In anul acesta, Comandantul Strain Ţării a dat pentru Străjeri şi Străjere următorul Ordin de zi: Comandanţi şi Comandante, Străjeri şi Străjere. Deschidem „Săptămâna Străjerilor“, Cartea de Aur a vredniciilor voastre. Incrustaţi pe filele ei curate, întreaga podoabă a orânduelilor străjereşti şi mergeţi pe drumul ce vi s’a croit în stâncă de granit, având ca lozincă dragostea de Ţară, dragostea de Marele şi Supremul nostru Comandant M. S. Regele Carol II, dragostea de Augustul Său Fiu, moştenitor de Tron, mândria şi exemplul Străjerilor de pretutindeni. Fiţi albinele harnice ale neamului şi din florile învăţăturilor semănate, culegeţi nectarul faptelor de preţ. 1 Iunie : Ziua satului sau a oraşului Cea dintâi zi din săptămâna străjerilor o daruim satului sau oraşului. Faţă de această alcătuire, care nu este numai administrativă, dar mai ales socială şi de care ne simţim legaţi sufleteşte întreaga viaţă, trebue să avem grijă deosebită şi o datorie sfântă de împlinit. Satul mai cu seamă, a fost lăsat în voia soartei. Noi Străjerii trebue să-l ridicăm, transformându-l într’un adevărat altar de virtuţi şi comoară de frumuseţi. Căutaţi, în această zi, ca braţele voastre tinere să-i dăruiască o haină de sărbătoare, de care să fie mândru. Satul este un străbunic care de veacuri mângâe şi ocroteşte copilăria generaţiilor ce se ridică, dar pe care acestea îl uită prea uşor. Străjeria se întoarce spre el, cu toată iubirea şi cu toată recunoştinţa. Un drum nivelat, un şanţ curăţit, un gard văruit şi îndreptat, nişte pomi sădiţi pe margine, brazde cu flori în lungul şoselei principale, gunoae arse, podeţe reparate şi câte altele, iată ce trebue săvârşit prin truda străjerească. Urmează apoi latura economică prin grija de cooperative străjereşti, cantine, colecţionarea fulgilor, cârpelor curate, oaselor, fierului şi părului de porc, iniţieri de valoare pentru viaţa ce vă aşteaptă şi care trebue să fie clădită pe temelia vredniciei voastre. 2 Iunie : Ziua cinstirii eroilor neamului In această zi Străjerii Ţării cinstesc cum se cuvine pe acei martiri ai Neamului, cari prin jertfa vieţii lor s’au ridicat pe culmile cele mai înalte ale mândriei naţionale. Fiecare sat şi fiecare oraş îşi are pomelnicul Eroilor. Mai pretutindeni se înalţă monumente de preamărire şi slavă, pe cari străjerii le împodobesc cu flori şi lumini de candele. Acolo unde încă nu s’a ridicat semnul recunoştinţei naţionale Străjerii vor înălţa troiţa lor, dăruită celor ce şi-au vărsat sângele pentru cauza cea sfântă a românismului. Cimitirele martirilor neamului vor fi în această zi locuri de reculegere sufletească unde străjerii cu buchete de flori să se împărtăşească din taina jertfei lor. In afară, de cei ce şi-au dat viaţa pentru ţară, străjerii vor preamări în această zi pe toţi binefăcătorii localităţilor cari prin truda şi vrednicia lor au cinstit locul natal, săvârşind opere de binefacere, opere de artă, opere închinate binelui obştesc. Din măreţul lor exemplu, străjerii să desprindă fiorul tainic al eroismului pentru înălţarea scumpei noastre Patrii. 3 iunie : Ziua solidarităţii naţionale şi sociale Cea de a treia zi a săptămânii stră- Străjerii op erilor este închinată solidarităţii naţionale şi sociale. In această zi, străjerii de la mic la mare şi toţi acei ce simt româneşte vor căuta să-şi scruteze conştiinţele şi trecând peste tot ceea ce ambiţiile trecătoare îi desparte să înţeleagă poruncitoarea clipă a unirii în cuget şi simţiri. Să ne’ntoarcem spre semenii noştri uşurându-le povara vieţii, să dăruim din prisosul nostru agonisit cu trudă şi celor lipsiţi, să uşurăm suferinţele fizice ori morale, să î mbărbătăm pe cei desnădăjduiţi. E un prilej fe-ricit pentru a ne dărui obolul în scopuri de binefacere, de ajutorare şi bine obştesc, după strălucitul exemplu al Marelui Străjer. In această zi se vor strânge fonduri pentru Avionul Străjii Ţării. 4 Iunie: Ziua sănătăţii şi a voioşiei Ziua a patra o rezervăm sănătăţii şi voioşiei Executaţi programele educaţiei fizice, faceţi să tremure pământul de jocurile şi dansurile naţionale, râdeţi cu voioşia tinereţii voastre, alergaţi pe câmpuri, sorbind din plin aerul curat al primăverii, admiraţi frumuseţile naturii şi întăriţi-vă în credinţa vieţii de străjer. 5 Iunie : Ziua grijii de suflet In Duminica începutului de vară, Străjerii se reculeg şi cucernici cată spre fântâna darurilor sufleteşti. Fiecare va căuta să facă o cât de mică bucurie părinţilor, bunicilor sau celor dragi. Fiecare va merge cu familia la biserică, unde străjerii vor dar răspunsurile sfintei liturghii, vor spune Crezul şi Tatăl nostru şi vor cetiCazania. Viaţa sufletească să gâlgâie în această zi, curată şi limpede ca isvorul de munte. E ziua întremării sufleteşti, e ziua înfrăşirii cu divinitatea. ZIUA DEPĂŞIRII. 6 iunie : Ziua disciplinei şi ordinei Ne mai desparte o zi de SĂRBĂTOAREA CEA MARE A TINERETULUI Se cuvine a ne pregăti s-o primim aşa cum am primit Sfânta înviere a Domnului. E ziua reînvierii neamului Românesc, prin virtuţile şi năzuinţele străjerilor ce se ridică. Pretutindeni se execută programele marilor demonstraţii, in cea mai desăvârşită ordine şi disciplină. 7 iunie : Ziua răsplătirii muncii In această zi Străjerii primesc darurile vredniciei lor. Munca de un an poate rămâne tăinuită. Privegheaţi de comandanţi şi îndrumători, străjerii şi străjerele aşteaptă premiile hărniciei lor. Ele vor însemna truda unităţilor şi vor stimula pe viitor opera bunei îndrumări a tineretului. Este ziua când societatea dovedeşte înţelegere faţă de generaţia crescută în cultul muncii, a dragostei de Ţară şi Rege. 8 Iunie : Sărbătoarea închinată Marelui Străjer Ziua de 8 Iunie este închinată M. S. Regelui Carol II, Marele Străjer al Ţării şi Supremului nostru Comandant. Străjerii de pretutindeni ridică din suflete neprihănite altar de slavă, Marelui Ocrrotitor şi Conducător al destinelor noastre naţionale. Alături de cele 20 milioane de Români uniţi pentru vecie sub acelaş sceptru Regal, milioanele de Străjeri fac să clocotească zările de urare pornită din adâncul inimilor pline de recunoştinţă : Trăiască M. S Regele Carol II-lea, Trăiască Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, Trăiască Armata cea albă a renaşterii naţionale. Comandantul Străjii Ţării, T. GH. SIDOROVICI APA MINERALA RADIOACTIVA CACIULATA este recomandata In TRATAMENTUL BOLILOR DE RINICHI, FICAT, CĂI URINARE, GUTA, ŞI ARTRITISM COMENZILE SE PRIMESC LA ADMINISTRAŢIA BAILOR CALIMANESTI CACIULATA GARA JIBIEA JUD. VALCEA PENTRU A EXPLOATA Brevetul de invenţie No. 2645, relativ la: „Procedeu pentru fabricarea isobutenului sau derivaţilor lui", proprietara acestui brevet, Soc N. V. DE BATAAFSCHE PETROLEUM MAATSCHAPPIJ, doreşte a acorda licenţă de exploatare şi, în genere a intra în orice combinaţiune posibilă, în vederea exploatării lui în România. Informaţiuni la : INGINER MARCUS & BERLESCU. Birou de Brevete de Invenţie, Bucureşti I, B-dul Ion I. C. Brătianu Nr. 1 (fost Colţei). MINISTERUL JUSTIŢIEI Drecţiunea Judiciară PUBUCAŢIUNE D-1 Ilie N. Budreală, născut la 25 Ianuarie 1908 în comuna Oeşti, judeţul Argeş, domiciliat în Cluj, str. Cogălniceanu Nr. 1, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin., numele său patronimic de Budreală în acela de Pristavu, spre a se numi Ilie Pristavu. D-l Vasile T. Saraiev, născut la 22 Martie 1898 în com. Sfistofca, jud. Tulcea domiciliat în com Sulina, str. Carol No. 55 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin. numele său patronimic de Saraiev în acela de Felician, spre a se numi Vasile Felician Ministerul publică aceasta, conform art 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. MINISTERUL JUSTIŢIEI Drecţiunea Judiciară PUBUCAŢIUNE D-1 Emil-Eduard Walcher, supus elveţian de profesiune industriaş, domiciliat în Bucureşti, str. Poetul Sihieanu 8, născut în comuna Hătzingen (Elveţia) la data de 10 Aprilie 1884 de religie protestant, venit şi stabilit în ţară în anul 1914, a făcut la această comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, declarând că renunţă la cetăţenia elveţiană şi la orice altă supuşenie străină. Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea, şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. GREFA TRIB. BUZĂU S. I-a EXTRACT D-na Vasilica Mihăilescu a intentat divorţ contra soţului său Nicolae Mihăilescu, pentru motive determinate de lege. Soţii n’au avere. Din căsătorie a rezultat copila Ana de 9 ani. Termen de pronunțare la 31 Mai 1938. Grefier, Indescifrabil ti Diferite Cel de al 59-lea derby al nostru a fost câștigat eri de Oștean. * La Varșovia, la cursele hipice mi Anul XXX No. 9118. Lecţie de engleză In faţa celor peste 20.000 spectatori ce au umplut ori tribunele din Splaiul Independenţei, până la refuz, echipa engleză Preston, câştigătoarea cupei de anul acesta, ne-a dat încă o lecţie de adevărat fotball, o lecţie ce va servi în bine sportului românesc. Pe terenurile noastre, au evoluat multe echipe străine. Deja multe am avut de învăţat, multora le-am dat noi lecţii, dar la nici una nu am văzut ceea ce ne-au arătat eri ca şi miercuri englezii. Metodele şi practica engleză au fost folosite chiar de eri de adversarii lor, combinata Venus, prin plasarea apărării la mijlocul terenului lăsând mereu toată înaintarea engleză în ofside. * Pe teren echipele au desfăşurat un joc, am putea afirma, în totul egal, ceva mai bun în prima parte de oaspeţi, şi superior în cea de a doua parte de Venus. După joc, un match nul ar fi oglindit realitatea disputei, mai ales că o minge a fost scoasă din poartă de unul din beci englezi, iar lovitura de 11 bătută de Hamis, n’a putut fi transformată, plus alte câteva lovituri ale lui Auer, ce nu şi-au ajuns ţinta pentru a nimica toată. Ce fel a fost jocul ? Cel mai frumos ce s’a văzut până acum pe un teren românesc. Două echipe echilibrate prin forţă şi siguranţă, două echipe cari, de valoare egală, nu s’au putut depăşi una pe alta, decât pentru prea puţin timp. Şi dacă Venus ar fi încercat pe Ploeşteanu ca extremă din prima repriză, şi Auer in centru ,lucrurile s’ar fi schimbat, poate am fi obţinut un alt rezultat. Căci nu trebue să uităm : Ploeşteanu a folosit toate mingile ce le-a primit şi a centrat cu o precizie pe care am văzut-o altă dată. Un singur compartiment l-a avut echipa noastră mai slab, mai puţin sigur: apărarea, şi din apărare, pe BELGRAD, (Rador). — Matchul aretic triunghiular între echipele selecţionate ale oraşelor: Bucureşti, Praga şi Belgrad s-a terminat azi cu următoarele rezultate: Săritura cu prăjină: 1. Eilhardt (Bucureşti) 386 cm. 2. Bakov (Belgrad), 3. Svoboda (Praga). Săritura în lungime : 1. Lazarevici (Belgrad) 672 cm.; 2. Ionescu Drum (Buc.) ; 3. Waldhauser (Pr.). 800 m. plat: 1. Gorsek (Belgrad) 1 min. 58,2 secunde; 2. Spilka (Praga) ; 3. Nemes (București). Aruncarea discului: 1. Havaletz (București) 43,95 m.; 2. Tipneann (Praga); 3. Boiovici (Belgrad). 400 m. garduri: 1. Stefanovici (Belgrad) 58,2 secunde ; 2. Snaider (Praga); 3. Maesciuc (Bucureşti). 5000 m. plat: 1. Dinu Cristea (Bucureşti) 15 min. 24,3 secunde; 2. Spilka (Praga); 3. Hesek (Praga). Aruncarea suliţei: 1. Vamanu (Bucureşti) 15 min. 24,3 secunde; 2.Fhercurești) 58,60 m.; 2. Smejda (Belgrad); 3. Novak (Praga). Ştafeta suedeză : 1. Bucureşti; 2. Praga ; 3. Belgrad. Clasament final este următorul: 1. Belgrad 103 puncte. 2. București 94 puncte. 3. Praga 90 puncte. Wetzer. Un cuvânt de laudă in special se cuvine lui Feraru, foarte bun. D-l Kroner a arbitrat mai slab în primul mitemps, — atent la of-side- urile negrilor, şi neatent dincoace. Cele câteva proteste, l-au făcut mai atent. Şi a condus apoi corect litare căp. Apostol a câștigat premiul doi la seria celor cari au mai câștigat. * Uniunea Tricolor a terminat eri la egalitate cu Tricolor C. V. P. V. * 1 Eri d. a., s’au desfășurat cu duplan succes concursurile atletice străje rești. * La campionatele de tennis dela Middlesex (Anglia) Tănăseeeu a. învtM *de Jones cu 6-2. ȘTRANDUL KISELEFF. — Patru bazine, plaje cu nisip de mare, pădure, aer. Minimfeteriste Eri s’a ţinut adunarea generală a asociaţiei „Aviatica C. F. R.” în sala de festivităţi a căminului „întreţinerea“. In sala de consiliu a căminului „întreţinerea“ s’a ţinut adunarea generală a asociaţiei profesionale C. F. R „Tele-Bloc“, sub preşedinţia d-lui Aurelian Dumitrescu. Asociaţia profesională C. F. R. „Material-Rulant“, a personalului reviziilor de vagoane, a ţinut adunarea generală anuală, în sala „Locomotiva“, sub preşedinţia d-lui Dumitru D. Dumitru, preşedinte asistat de d-nii N. Banu şi Dumitru N. Tudor, vice-preşedinți, Gh. Dinu, secretar general. Succesul atleților români .