Viitorul, iunie 1938 (Anul 30, nr. 9118-9139)

1938-06-01 / nr. 9118

­ ECRANUL Un băiat timid, cu CARLTON Alice Faye. SCALA. — Răzbunarea lud Dru­­■ mond, complectare cu Gopeye şi Jur­nal Paramount. ARO. — Absenţe nemotivate şi jur­­­nal. TRIANON. — Alteţa Sa dansează, cu Hans Jaray şi Jurnal Paramount. CAPITOL (sală şi grădină). — Vie­­nia—St. Petersburg şi jurnal. . SAVOY. — Femei de noapte şi Per­lele Coroanei. SELECT. — Intre două femei, cu Dorette Young şi Warner Baxter. FEMINA. — Stela Dallas. REGAL. — Rosalie şi jurnal Pa­ramount. A.R.P.A. — Panică prin văzduh, jur­nal şi complectare. ROXY. — Voena—St Petersburg şi j­urnal. CORSO. — Cântăreţul Alteţei Sale, cu Benjamino Gigli şi Necunoscuta. •Cu Gladys George. ELYSEE. — Alteţa Sa dansează, cu Hans Jaray şi Jurnal Paramount. BULEVARD PALACE. — Floare de ghiaţă şi Enigmaticul Mister Moto. • MARNA (Griviţei 80). — Petru cel Mare film rusesc şi Căpitanul Easter Cu Victor Mc. Laglen. VOLTA BUZEŞTI. — Valea bleste­mată şi O noapte în Sangai. FORUM. — A opta nevastă a lui barbă albastră şi Pentru viaţa unui om. . OMNIA. — A opta nevastă a lui barbă albastră, Stigmatizata şi trupa Pat şi Patachon. FRANKLIN. — A noastră e noap­tea Şi Poteca însângerată!­ MARCONI. — Nopţi princiare cu Köt­e de Nagy, Jean Murat, etc. Banda celor 7 şi Jurnal. NISSA. — Duşmănie cu Merle Obe­ron şi Căsnicie premiată cu Hans Maser. TOMIS (sală şi grădină). — Dansa­toarea roşie cu Vera Korene şi Re­voltă în China cu Ralph Belamy. UNIC (grădină şi sală). — Fraţii Marx la curse şi Curierul din Lyon. ILEANA. — Corsarul şi Serenada, periculoasă. COTROCENI.­­ Troika şi Vârsta Dick Foran şi Stan şi Bran Scoţieni. GLORIA (Sala şi Grădina). — Mo­numentul indian. CITY (B-dul Carol 21). — Maman Colibri şi Flori din Nissa. AMERICAN (Saia şi Grădina). — Prizonierul din Zenada şi Pentru dv. doamnă. DIANA. — Regele din Pecos cu John Wagner şi Pericol de moarte cu Warner Oland. CENTRAL. — Doamna de la etajul II şi Agonia submarinului. IZBANDA. — Necunoscuta şi Cân­tăreţul Alteţei Sale. RAHOVA. — Robert Taylor în Cu­ceritorul şi Floare de trotuar. LIA. Calea Griviţei 196. — Califul din Bagdad şi Victoria Suverana An­gliei. ORFEU. — Valea Tigrului şi Cânt numai pentru tine. FLORIDA (Sala şi Grădina). — Ve­ninul şi Sub teroarea denunţului. AIDA (calea Rahovei 151). Sală şi Grădină). — Tarantella şi Heida. Fe­tița munților. Pagina uima. TUHV.WYZKA CALENDAR LUNI 31 MAI ORTODOX : Cuv. Isachie Egumenul Mănăst. Dalmaţiei. CATOLIC : Sfântul Ferdinand Rege. PROTESTANT : Vignad. EVREESC : 29 Itar 5698. MAHOMEDAN: 30 Rebi­el-Aver 1357. Soarele răsare: 4.37. APUNE: 19.40 MARŢI 31 MAI ORTODOX : Sf. Apostol Eremia şi Sf. Martir Ermei. CATOLIC : Sfânta Angela Mer­ici. PROTESTANT : Angela. EVREESC: 1 Sivan 5698. Roş-Chodes. MAHOMEDAN : 1 Rebi-el-Ahir 1357. Soarele răsare: 4.37. Apune: 19.50. UTH1.Atfl­­ Primul Itinerar al Caravanei culturale din Direcţie generala a propagandei naţionale In executarea programului ei, ca­ravana culturală a plecat din Bu­cureşti Duminică, 20 Mai dimineaţa cu destinaţia Giurgiu. Aici a fost în­tâmpinată de autorităţile locale, care au salutat pe d­­em. Dimăncescu, Directorul General al Propagandei Naţionale. După terminarea programului de la Giurgiu. Caravana culturală s’a întrs la Bucureşti în după amiaza aceleaşi zile. După ce au defilat pe şoseaua Jianu, Arcul de Triumf, Şoseaua Kis­­selef şi Calea Victoriei până în faţa Senatului, maşinile s’au retras la sediu. In ziua de Luni 30 Mai, la ora prânzului, caravana culturală, îşi va face intrarea în Buzău, iar după a­­miază la ora 6 va sosi la Ploeşti. Caravana se compune din nouile automobile cinematografice ale Di­recţiei Cinematografice din Oficiul Naţional de Turism, camionul de ra­­dio-difuziune achiziţionat de curând de Societatea Română de Radio-Di­­fuziune, şi trei grupe de câte două vagoane­ automobile,, aduse din Ger­mania de O. N. T„ fiind puse la dis­poziţia Străjii Ţării pentru difuzarea filmelor .^^Iligreşti Şi culturale. A­­ceste grupe compun o sală de cine­matograf şi expoziţie, unde pot încă­pea până la 300 persoane. Sunt pre­văzute cu o cameră de proecţie, e­­cran, megafoane şi difuzoare. Ace­ste grupe cinematografice vor func­ţiona în cadrul expoziţiei străjereşti ce se va deschide la 5 iunie, difu­zând filme p. N. T., străjereşti şi culturale.­­Pe tot parcursul străbătut de cara­vană, publicul a manifestat cel mai viu interes, admirând aceste reali­zări ale tehnicei moderne destinate campaniei culturale ce se deschide. EVOCĂRI IS­TORICI ŞI CUL­TURA­LI 31 Mai. Sfântul zilei Astăzi este prăznuit sfântul muce­nic Exmin, care a mărturisit cre­dinţa în Christos, Dumnezeul cel Adevărat, în zilele împăratului An­toni­u. Prins şi adus înaintea guvernatoru­lui Sevastian, i-au zdrobit întâi făl­cile, apoi i-au jupuit pielea de pe faţă şi i-au desrădăcinat dinţii. După a­­ceia a fost alungat într-un cuptor a­­prins, de unde a ieşit neatins. Văzând aceasta Sevastian, a poruncit să fie „stricat“ cu otrăvuri de moarte. Sfântul însă mâncându-le, nimic nu a avut de pătimit. Capăt chinurilor i-au pus moartea prin tăierea capului, după ce mai nainte i-au fost scoase vinele trupu­lui, şi a fost aruncat într’o căldare cu apă fierbinte ; apoi îi împunseră ochii şi a fost ţinut spânzurat cu ca­pul în jos timp de trei zile. Vladislav Jagello La 31 ani 1434 s’a stins din viaţă regele Poloniei Vladislav II Iagello. Născut în anul 1348, după ce s’a creștinat s’a căsătorit cu regina Hed­­viga, ajungând rege 1396 . A fost în strânse legături cu voe­­vodul Moldovei, Alexandru cel Bun, dela care a împrumutat o fliie de ru­ble de argint, amanetându-i Suetinul, Colomea şi Pocuţia. Deasemenea în războiul ce l-a pur­tat cu cavalerii teutoni, regele polon a cerut ajutor lui Alexandru cel Bun care i-a trimis 400 de călăreţi moldo­veni sub conducerea spătarului Co­­man. Aceştia au repurtat o strălucită victorie la Marienburg. Vladislav al II-lea este întemee­­torul universităţii din Cracovia. Dimitrie Ghica La 31 Mai 1816 s-a născut marele om politic român principele Dimitrie Ghica. Fiu al domnitorului Grigore Ghica, a fost trimis în Germania, unde a fă­cut strălucite studii. A fost câtva timp ofiţer în garda imperială rusă, carieră pe care o pă­răsi în scurtă vreme. După un lung voiaj în Europa, re­veni în ţară unde a intrat în magis­tratură, ca membru al Curţii de A­­pel. Prefect al poliţiei Capitalei, iar mai apoi membru al Divanului Ad-Hoc, Dimitrie Ghica a fost întotdeauna un călduros susţinător al dinastiei străi­ne. După alegerea lui Alexandru I. Cu­­za în Moldova, i-a sprijinit totuş a­­legerea și în Muntenia, pentru a se­­ ajunge astfel la realizarea unirii­­ principatelor. In timpul domniei lui Cuza, la a cărui răsturnare a luat parte, Dimi­trie Ghica a fost în mai multe rân­duri ministru şi odată preşedinte de consiliu. După venirea în ţară a principe­lui Carol I, a fost însărcinat cu ace­leaşi demnităţi de înaltă răspundere, fiind rând pe rând ministru de in­terne, de lucrări publice, externe şi preşedinte de consiliu, precum şi pre­şedinte al Camerei. In 1868 a fost numit efor al spita­lelor civile, cărora le-a consacrat peste două decenii de muncă stărui­toare. Cardinalul Giulio Al­­bereni In ziua de 31 Mai 1664 s-a născut la Fiorenzuola, marele bărbat de stat spaniol, cardinalul Guilio Alberoni. Mijlocind în 1714 a doua căsătorie a regelui Filip al V-lea, cu princi­pesa Elisabeta de Parma, Alberoni fiind reprezentantul principelui de Parma pe lângă curtea spaniolă, a a­­juns după trei ani ministru al re­gatului. A preiat însă unele încurcături po­litice, în urma cărora a fost silit să părăsească Spania. In 1734 papa Clement al XII-lea, l-a numit legat de Ravena. Cardinalul Giulio Alberoni a murit în anul 1752. Cărţi şi Reviste A apărut „NATURA“, revistă pen­tru răspândirea ştiinţei, sub îngriji­rea d-lor : G. Ţiţeica, prof. univ. G. G. Longinescu, prof. univ. şi Octav Onicescu prof. univ., cu un cuprins foarte bogat. A apărut „Vremea“ de Duminică 29 Mai a. c. cu următorul sumar : Cehoslovacia, semnul de întrebare al ceasului de faţă, de C. Miciora ; Viaţa ostaşului Gheorghe; Sfântul purtător de biruinţă, de Cristofor Dancu; Dileme cehoslovace, de E. A. Poulopol; Cine va stăpâni Asia, de Mircea Eliade ; Biruinţa Presii Arde­lene, de Barbu Theodorescu ; Profeso­rul Gheorghe Marinescu, o pagină cu viaţa şi opera marelui savant, de dr. Ion Olteanu . A doua întâlnire, nu­velă istorică de N. Davidescu. O pagină „Spectacolul“. 2 pagini ,Fapte şi diet“. Desene de Ion Anes­tin. * A apărut „POLITICA SOCIALA“, cu articole semnate de d­nii: Mircea V. Pienescu, N. Porsena, dr. Titi D. R. Ioaniţescu, Stere Ionescu, Ion U­­lieru şi Petre Bellu. Un bogat material de informaţie socială din ţară şi străinătate. De vânzare la chioşcuri. Preţul 2 lei e­­xemplarul. i SPECTACOLELE CAPITALEI dela 30 Mai la 5 iunie 1938 Zilele Opera Regina MariaComediaGrădina Marconi Grădina Colos Teatrul| Lig. Cult.j Circul Medrano L. 30 Truba- \ Fata 1 Ionescu 1 Pulca'te durul jd®la ga5~ G. Maria»in patul i deroba i 1 meu Y 2 Specta­­* t col variat M. 31 Bărbie­rul din Sevilla 1 Fata dela gar­derobă 1 Iortescu G. Maria Culcă-te în patul meu ■'.in Specta­col variat M. 1 Ionescu G. Maria Culcă-te în patul meu Dela Munte la Mare Avarul Specta­col variat J. 2 Ionescu G. Maria Culcă-te în patul meu Dela Munte la Mare 1 Specta­­­col variat V. 3 Ionescu G. Maria Culcă-te în patul meu­­*TM Dela Munte la Mare Specta­col variat S. 4 Ionescu G. Maria Culcă-te în patul meu Dela Munte la Mare Specta­col variat D. 5 Ionescu G. Maria Culcă-te în patul meu Dela Munte la Mare Specta­col variat „VII­TORUL" De la Academia Română In şedinţa Academiei Române de la 27 Mai curent au fost aleşi membri corespondenţi la secţiunea ştiinţifică domni general Paul Teodorescu, mi­nistrul aerului şi marinei, C. Ionescu- Mihăeşti, profesor la facultatea de me­dicină din Bucureşti, Octav Onicescu, profesor la facultatea de ştiinţe din Bucureşti şi ing. C. Budeanu, profe­sor la şcoala politehnică din Capitală. La secţiunea literară a fost ales membru corespondent d-1 G. Opres­­cu, profesor la facultatea de litere din Bucureşti. D-1 secretar general G. Ţiţeica a prezentat o serie de 5 scrisori auto­grafe ale celebrului compozitor C. Saint-Saëns, primite în dar de la d-1 Caton Theodorian. D-l general R. Rosetti a prezintat două note ale­­d-lui profesor Paul Ni­­corescu una arătând descoperirea, la Adam-Clissi a unei plăci de calcar cu un fragment de inscripţie care a­­parţinea unui al doilea exemplar al inscripţiei votive, iar cea de a doua despre găsirea în curtea Cetăţii din Cetatea Albă a temeliilor unei bise­rici ridicată pof­te încă în secolul XI, precum şi aflarea a foarte multă ce­ramică bizantină, de cea mai bună calitate, din­­secolele XI—XV. INMORMâNTAREA mamei lui Octavian Goga se va face la Răşinari La sanatoriul „Luther” din Sibiu, a încetat din viaţă. Sâm­bătă d-na Goga, mama poetului Octavian Goga. Rămăşiţele pământeşti ale de­­lunetei au fost transportate la Răşinari, unde se va face înhu­marea. unui savant grec ........................ii mmmmmmmmamamam» în România Azi soseşte în capitală d. Alexandru Philadelpheus, directorul muzeului naţional de antichităţi din Atena. D-sa este o ilustră personalitate in­telectuală*^ Greciei şi un archeolog de faimă universală, membru a dife­rite Academii şi institute ştiinţifice şi artistice europene, înainte de a primi importantul post pe care îl o­­cupă azi, d. Philadelpheus a fost pe rând efor al antichităţilor din Arge­dda şi Arcadia, Achaia şi Elida, In­sulele Ionice, director al muzeelor din Olympia, Corint, Patras, Tegea, Nau­­plion, Argos şi Epidaur, conducător al săpăturilor oficiale de la Mycena, Sicyion şi Nicopolis-Actium, director al monumentelor şi muzeului de pe Acropolea Atenei, şef al secţiunei ar­tistice a municipalităţii ateniene, se­cretar general al institutului pentru antichităţi creştine. Dintre săpăturile sale au produs mult răsunet cele pe care le-a executat în vechia Agora a Atenei. Această vastă activitate archeolo­­gică reprezintă manifestarea numai a unei laturi din personalitatea d-lui Philadelpheus, care nu este numai la­boriosul om de ştiinţă, ci şi un artist, pictor şi literat. Tablourile sale au fost apreciate în vremea lor şi dis­tinse cu diverse premii. D-sa e pre­şedintele Societăţii de dramaturgie antică „Euripide“ şi fondatorul Aca­demiei muzicale­ din Atena. Cu toată vârsta sa înaintată — are 72 de ani — d. Philadelpheus a luat drumul spre România ca să viziteze monumentele noastre istorice şi ca să cunoască mai deaproape viaţa cultu­rală a poporului român pentru care de o viaţă întreagă nutreşte o entu­ziastă prietenie. Cu prilejul vizitei sale ,d. Philadelpheus va ţine şi câte­va conferinţe despre frumuseţile ar­­cheologice şi artistice ale Eliadei. MICROFONUL v.vm'imwjMozm LUNI 30 MAI 1938 ÎS Ora. Mersul vremii. 19.02 Actualităţi româneşti. Limba, Culturale. 19.15 Concert de după amiază (disc.) 19.50 Ardealul balneoclimatic. 20.50 Concert de seară . China şi Ja­ponia în muzică. Orchestra Radio, diri. de Ion Ghica. 21.10 Originalitatea masivului Re­tezat de prof. Alex Borza. RADIO ROMANIA 21.25—22.05 Muzică uşoară (discuri). RADIO BUCUREȘTI 21.25 Muzică de cameră : Quartetul Sarvaş (A. A. Sarvaş-vioara I, Gh. Serbinov-vioara II-a, C. Apostolescu­­violă şi G. Jarosevici-violoncel . Quar­tet op. 12 în mi bemol de Mendel,­ssohn. RADIO ROMANIA şi RADIO BU­CUREŞTI 22.05 Gh. Niculescu-Bassu (canto). 22.30 Radio-jurnal. Sport. 22.45 Concert de noapte al Orche­­strei Ionel Giurgea, transmis de la re­staurantul „Modern.“ 23.45 Jurnal pentru străinătatte în limba franceză şi germană. Citiţi zilnic „VIITORUL" Ultimele ştiri din ţară şi străinătate Punctul culminant al activităţii străjereşti este Săptămâna Străjerilor, examen al virtuţilor şi al înfăptuiri­lor, preludiu marelui praznic al Ti­neretului . Sărbătoarea Regalităţii, ziua Tineretului, 8 Iunie. In anul acesta, Comandantul Stra­in Ţării a dat pentru Străjeri şi Stră­­jere următorul Ordin de zi: Comandanţi şi Comandante, Străjeri şi Străjere. Deschidem „Săptămâna Străjerilor“, Cartea de Aur a vredniciilor voastre. Incrustaţi pe filele ei curate, întreaga podoabă a orânduelilor străjereşti şi mergeţi pe drumul ce vi s’a croit în stâncă de granit, având ca lozincă dragostea de Ţară, dragostea de Ma­rele şi Supremul nostru Comandant M. S. Regele Carol II, dragostea de Augustul Său Fiu, moştenitor de Tron, mândria şi exemplul Străjerilor de pretutindeni. Fiţi albinele harnice ale neamului şi din florile învăţăturilor semănate, cu­legeţi nectarul faptelor de preţ. 1 Iunie : Ziua satului sau a oraşului Cea dintâi zi din săptămâna străje­rilor o daruim satului sau oraşului. Faţă de această alcătuire, care nu este numai administrativă, dar mai ales socială şi de care ne simţim le­gaţi sufleteşte întreaga viaţă, trebue să avem grijă deosebită şi o datorie sfântă de împlinit. Satul mai cu sea­mă, a fost lăsat în voia soartei. Noi Străjerii trebue să-l ridicăm, trans­­formându-l într’un adevărat altar de virtuţi şi comoară de frumuseţi. Cău­taţi, în această zi, ca braţele voastre tinere să-i dăruiască o haină de săr­bătoare, de care să fie mândru. Satul este un străbunic care de veacuri mângâe şi ocroteşte copilăria genera­ţiilor ce se ridică, dar pe care acestea îl uită prea uşor. Străjeria se întoarce spre el, cu toată iubirea şi cu toată re­cunoştinţa. Un drum nivelat, un şanţ curăţit, un gard văruit şi îndreptat, nişte pomi sădiţi pe margine, brazde cu flori în lungul şoselei principale, gunoae arse, podeţe reparate şi câte altele, iată ce trebue săvârşit prin tru­da străjerească. Urmează apoi latura economică prin grija de cooperative străjereşti, can­tine, colecţionarea fulgilor, cârpelor curate, oaselor, fierului şi părului de porc, iniţieri de valoare pentru viaţa ce vă aşteaptă şi care trebue să fie clădită pe temelia vredniciei voastre. 2 Iunie : Ziua cinstirii eroilor neamului In această zi Străjerii Ţării cins­tesc cum se cuvine pe acei martiri ai Neamului, cari prin jertfa vieţii lor s’au ridicat pe culmile cele mai înalte ale mândriei naţionale. Fiecare sat şi fiecare oraş îşi are pomelnicul Eroilor. Mai pretutindeni se înalţă monumente de preamărire şi slavă, pe cari străjerii le împodo­besc cu flori şi lumini de candele. Acolo unde încă nu s’a ridicat sem­nul recunoştinţei naţionale Străjerii vor înălţa troiţa lor, dăruită celor ce şi-au vărsat sângele pentru cauza cea sfântă a românismului. Cimitire­le martirilor neamului vor fi în a­­ceastă zi locuri de reculegere sufle­tească unde străjerii cu buchete de flori să se împărtăşească din taina jertfei lor. In afară, de cei ce şi-au dat viaţa pentru ţară, străjerii vor preamări în această zi pe toţi binefăcătorii locali­tăţilor cari prin truda şi vrednicia lor au cinstit locul natal, săvârşind opere de binefacere, opere de artă, opere închinate binelui obştesc. Din măreţul lor exemplu, străjerii să desprindă fiorul tainic al eroismu­lui pentru înălţarea scumpei noastre Patrii. 3 iunie : Ziua solidarităţii na­ţionale şi sociale Cea de a treia zi a săptămânii stră- Străjerii op­ ­erilor este închinată solidarităţii na­ţionale şi sociale. In această zi, stră­jerii de la mic la mare şi toţi acei ce simt româneşte vor căuta să-şi scru­teze conştiinţele şi trecând peste tot ceea ce ambiţiile trecătoare îi des­parte să înţeleagă poruncitoarea cli­pă a unirii în cuget şi simţiri. Să ne’ntoarcem spre semenii noştri uşu­­rându-le povara vieţii, să dăruim din prisosul nostru agonisit cu trudă şi celor lipsiţi, să uşurăm suferin­ţele fizice ori morale, să î mbărbătăm­­ pe cei desnădăjduiţi. E un prilej fe-­­­ricit pentru a ne dărui obolul în sco­puri de binefacere, de ajutorare şi bine obştesc, după strălucitul exem­plu al Marelui Străjer. In această zi se vor strânge fonduri pentru Avio­nul Străjii Ţării. 4 Iunie: Ziua sănătăţii şi a voioşiei Ziua a patra o rezervăm sănătăţii şi voioşiei Executaţi programele e­­ducaţiei fizice, faceţi să tremure pă­mântul de­ jocurile şi dansurile na­ţionale, râdeţi cu voioşia tinereţii voastre, alergaţi pe câmpuri, sorbind din plin aerul curat al primăverii, ad­miraţi frumuseţile naturii şi întări­­ţi-vă în credinţa vieţii de străjer. 5 Iunie : Ziua grijii de suflet In Duminica începutului de vară, Străjerii se reculeg şi cucernici cată spre fântâna darurilor sufleteşti. Fiecare va căuta să facă o cât de mică bucurie părinţilor, bunicilor sau celor dragi. Fiecare va merge cu fa­milia la biserică, unde străjerii vor dar răspunsurile sfintei liturghii, vor spune Crezul şi Tatăl nostru şi vor ceti­­Cazania. Viaţa sufletească să gâlgâie în această zi, curată şi lim­pede ca isvorul de munte. E ziua întremării sufleteşti, e ziua înfrăşirii cu divinitatea. ZIUA DEPĂŞIRII. 6 iunie : Ziua disciplinei şi ordinei Ne mai desparte o zi de SĂRBĂ­TOAREA CEA MARE A TINERE­TULUI Se cuvine a ne pregăti s-o primim aşa cum am primit Sfânta înviere a Domnului. E ziua reîn­vierii neamului Românesc, prin vir­tuţile şi năzuinţele străjerilor ce se ridică. Pretutindeni se execută pro­gramele marilor demonstraţii, in cea mai desăvârşită ordine şi disciplină. 7 iunie : Ziua răsplătirii muncii In această zi Străjerii primesc da­rurile vredniciei lor. Munca de un an poate rămâne tăinuită. Prive­gheaţi de comandanţi şi îndrumători, străjerii şi străjerele aşteaptă premii­le hărniciei lor. Ele­ vor însemna tru­da unităţilor şi vor stimula pe viitor opera bunei îndrumări a tineretului. Este ziua când societatea dovedeşte înţelegere faţă de generaţia crescută în cultul muncii, a dragostei de Ţară şi Rege. 8 Iunie : Sărbătoarea închi­nată Marelui Străjer Ziua de 8 Iunie este închinată M. S. Regelui Carol II, Marele Străjer al Ţării şi Supremului nostru Co­mandant. Străjerii de pretutindeni ridică din suflete neprihănite altar de slavă, Marelui Ocrrotitor şi Conducător al destinelor noastre naţionale. Alături de cele 20 milioane de Români uniţi pentru vecie sub acel­aş sceptru Re­gal, milioanele de Străjeri fac să clocotească zările de urare pornită din adâncul inimilor pline de recu­noştinţă : Trăiască M. S Regele Carol II-lea, Trăiască Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, Trăiască Armata cea albă a renaş­terii naţionale. Comandantul Străjii Ţării, T. GH. SIDOROVICI APA MINERALA RADIOACTIVA CACIULATA este recomandata In TRATAMENTUL­ BOLILOR DE RINICHI, FI­CAT, CĂI URINARE, GUTA, ŞI ARTRITISM COMENZILE SE PRIMESC LA ADMINISTRAŢIA BAILOR CALIMANESTI CACIULATA GARA JIBIEA JUD. VALCEA­­ PENTRU A EXPLOATA Brevetul de invenţie No. 2645, relativ la: „Procedeu pentru fabri­carea isobutenului sau derivaţilor lui", proprietara acestui brevet, Soc N. V. DE BATAAFSCHE PETRO­LEUM MAATSCHAPPIJ, doreşte a acorda licenţă de exploatare şi, în genere a intra în orice combinaţiune posibilă, în vederea exploatării lui în România. In­formaţiuni la : INGINER MAR­CUS & BERLESCU. Birou de Bre­vete de Invenţie, Bucureşti I, B-dul Ion I. C. Brătianu Nr. 1 (fost Colţei). MINISTERUL JUSTIŢIEI Drecţiunea Judiciară PUBUCAŢIUNE D-1 Ilie N. Budreală, născut la 25 Ianuarie 1908 în comuna Oeşti, jude­ţul Argeş, domiciliat în Cluj, str. Co­­gălniceanu Nr. 1, a făcut cerere aces­tui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin., numele său patronimic de Budreală în acela de Pristavu, spre a se numi Ilie Pris­­tavu. D-l Vasile T. Saraiev, născut la 22 Martie 1898 în com. Sfistofca, jud. Tulcea domiciliat în com Sulina, str. Carol No. 55 a făcut cerere aces­tui Minister de a fi autorizat să schimbe pe baza art. 10 alin. nu­mele său patronimic de Saraiev în a­­cela de Felician, spre a se numi Vasile Felician Ministerul publică aceasta, conform art 11, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936. MINISTERUL JUSTIŢIEI Drecţiunea Judiciară PUBUCAŢIUNE D-1 Emil-Eduard Walcher, supus elveţian de profesiune industriaş, do­miciliat în Bucureşti, str. Poetul Si­­hieanu 8, născut în comuna Hătzin­­gen (Elveţia) la data de 10 Aprilie 1884 de religie protestant, venit şi stabilit în ţară în anul 1914, a făcut la această comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, decla­rând că renunţă la cetăţenia elveţia­nă şi la orice altă supuşenie străină. Conform art. 22 din legea privitoa­re la dobândirea, şi pierderea naţio­nalităţii române, se publică­ aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi­ să facă vreo întâmpinare, potrivit dis­­poziţiunilor art. 23 din zisa lege. GREFA TRIB. BUZĂU S. I-a EXTRACT D-na Vasilica Mihăilescu a inten­tat divorţ contra soţului său Nicolae Mihăilescu, pentru motive determi­nate de lege. Soţii n’au avere. Din căsătorie a rezultat copila Ana de 9 ani. Termen de pronunțare la 31 Mai 1938. Grefier, Indescifrabil t­i­ Diferite Cel de al 59-lea derby al nostru a fost câștigat eri de Oștean. * La Varșovia, la cursele hipice mi­ Anul XXX No. 9118. Lecţie de engleză In faţa celor peste 20.000 specta­tori ce au umplut ori tribunele din Splaiul Independenţei, până la refuz, echipa engleză Preston, câştigătoa­rea cupei de anul acesta, ne-a dat încă o lecţie de adevărat fotball, o lecţie ce va servi în bine sportului românesc. Pe terenurile noastre, au evoluat multe echipe străine. Deja multe am avut de învăţat, multora le-am dat­­ noi lecţii, dar la nici una nu am văzut ceea ce ne-au arătat eri ca şi miercuri englezii. Metodele şi practica engleză au fost folosite chiar de eri de adver­sarii lor, combinata Venus, prin pla­sarea apărării la mijlocul terenului lăsând mereu toată înaintarea en­gleză în ofside. * Pe teren echipele au desfăşurat un joc, am putea afirma, în totul egal, ceva mai bun în prima parte de oas­peţi, şi superior în cea de a doua parte de Venus. După joc, un match nul ar fi oglindit realitatea disputei, mai ales că o minge a fost scoasă din poartă de unul din beci englezi, iar lovitura de 11 bătută de Hamis, n’a putut fi transformată, plus alte câteva lovituri ale lui Auer, ce nu şi-au ajuns ţinta pentru a nimica toată. Ce fel a fost jocul ? Cel mai frumos ce s’a văzut până acum pe un teren românesc. Două echipe echilibrate prin forţă şi siguranţă, două echipe cari, de valoare egală, nu s’au putut depăşi una pe alta, decât pentru prea puţin timp. Şi dacă Venus ar fi încercat pe Ploeşteanu ca extremă din prima re­priză, şi Auer in centru ,lucrurile s’ar fi schimbat, poate am fi obţinut un alt rezultat. Căci nu trebue să ui­tăm : Ploeşteanu a folosit toate min­gile ce le-a primit şi a centrat cu o precizie pe care am văzut-o altă dată. Un singur compartiment l-a avut echipa noastră mai slab, mai puţin sigur: apărarea, şi din apărare, pe BELGRAD, (Rador). — Matchul a­­retic triunghiular între echipele se­lecţionate ale oraşelor: Bucureşti, Praga şi Belgrad s-a terminat azi cu următoarele rezultate: Săritura cu prăjină: 1. Eilhardt (Bucureşti) 386 cm. 2. Bakov (Belgrad), 3. Svoboda (Praga). Săritura în lungime : 1. Lazarevici (Belgrad) 672 cm.; 2. Ionescu Drum (Buc.) ; 3. Waldhauser (Pr.). 800 m. plat: 1. Gorsek (Belgrad) 1 min. 58,2 secunde; 2. Spilka (Praga) ; 3. Nemes (București). Aruncarea discului: 1. Havaletz (București) 43,95 m.; 2. Tipneann (Praga); 3. Boiovici (Belgrad). 400 m. garduri: 1. Stefanovici (Bel­grad) 58,2 secunde ; 2. Snaider (Praga); 3. Maesciuc (Bucureşti). 5000 m. plat: 1. Dinu Cristea (Bu­cureşti) 15 min. 24,3 secunde; 2. Spil­ka (Praga); 3. Hesek (Praga). Aruncarea suliţei: 1. Vamanu (Bu­cureşti) 15 min. 24,3 secunde; 2.Fher­curești) 58,60 m.; 2. Smejda (Belgrad); 3. Novak (Praga). Ştafeta suedeză : 1. Bucureşti; 2. Praga ; 3. Belgrad. Clasament final este următorul: 1. Belgrad 103 puncte. 2. București 94 puncte. 3. Praga 90 puncte. Wetzer. Un cuvânt de laudă in special se cuvine lui Feraru, foarte bun. D-l Kroner a arbitrat mai slab în primul mitemps, — atent la of-side- urile negrilor, şi neatent dincoace. Cele câteva proteste, l-au făcut mai atent. Şi a condus apoi corect litare căp. Apostol a câștigat premiul doi la seria celor cari au mai câști­gat. * Uniunea Tricolor a terminat eri la egalitate cu Tricolor C. V. P. V.­­ * 1 Eri d. a., s’au desfășurat cu duplan succes concursurile atletice străje­ rești. * La campionatele de tennis dela Mid­dlesex (Anglia) Tănăseeeu a. învtM *de Jones cu 6-2. ȘTRANDUL KISELEFF. — Patru bazine, plaje cu nisip de mare, pădure, aer. Minimfeteriste Eri s’a ţinut adunarea generală a a­­sociaţiei „Aviatica C. F. R.” în sala de festivităţi a căminului „întreţi­nerea“. In sala de consiliu a căminului „în­treţinerea“ s’a ţinut adunarea gene­rală a asociaţiei profesionale C. F. R „Tele-Bloc“, sub preşedinţia d-lui Au­relian Dumitrescu. Asociaţia profesională C. F. R. „Ma­­terial-Rulant“, a personalului revi­ziilor de vagoane, a ţinut adunarea generală anuală, în sala „Locomotiva“, sub preşedinţia d-lui Dumitru D. Du­mitru, preşedinte asistat de d-nii N. Banu şi Dumitru N. Tudor, vice-pre­­şedinți, Gh. Dinu, secretar general. Succesul atleților români .

Next