Viitorul, februarie 1945 (Anul 32, nr. 9414-9429)

1945-02-01 / nr. 9414

mmmi actiuitiitii editoriale A FUNDAŢIEI REGELE MIHAI I Mereu în fruntea editurilor nat.«')e, Fundaţia Regt'.e MiHai î Ui anunţă, *n ultimul nv.m­ăr, al Revistei Regale, p~GQrai­ vl pe unul cî 'rite. A* c*rt program cuprinde 1­6 de ttt'.Jii, tur uo­arveî« su-’.i închi­­nii­ pr*blemalor celor mai di­­ff.­ite. Nu exii­î domeniu de cerceta­re spirituală, capitol de istorie literară streină sau naţio­nală, căruia ei nu i se /i închi­nat câteva cărţi. JVici arsătoarele probleme ale clipei de­­asă nu au fost igno­­rette, tiu citi fost trecute cu ve­derea. Astfel numărul colecţii­lor s’a mărit prin crearea ur­mătoarelor : „Cartea Muncitoru­lui”, „Cartea Copiilor”, „ Biblio­teca de cultură modernă , „ Bi­blioteca de sociologie Şi Petr­­ca­ „Colecţia Secolul XX . v Pentru ca cititorul nostru sa aibă o imagine cât mai fidela, cât mai amplă a acestui program şi pentru ca să-şi poată da ast­fel seama de înalta valoare a publicaţiunilor anunţate, vom reproduce acest program „in ex­tenso”. CARTEA SATULUI George Catonă: Basme bănăţene- Nicolae al Lupului : Povestiri alte­"lena Cuparencu: Comori *tri­bune-Em Bucuţa : Folclor rus. V. Voiculescu: Toate teacur de la îndemână, ed. III-a. Mircea Dam­an : V«ața unui băiat de tori. „­­Iosîf Nemoianu: Arten. I. L. Caragiale : Basme. BIBLIOTECA „ALBINA” Miha­i Sadoveanu : Psalmi. CARTEA MUNCITORULUI Ion Pas : Lumea noastră. Ştefan Baciu : Antologia muncii- G. Spina : Din istoria romantismu­lui social. , G. Ivaşcu: Stakhanov şi Stakhano­vismul. St. Titu: Mai multă omenie. CARTEA COPIILOR Sidonia Drăguşanu : Moaţa, Crea­ţa şi Grasu la bal. Keneth Grahame : Vântul prin săl­cii, trad. din englezeşte de d-na F­­­apadache. REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE BIBLIOTECA „ENERGIA“ Amelia Erhard : Cel din urmă sbor, trad, din limba engleză de d-na Teo­dora Sadoveanu Şliubei. Schab­er G. E. Jameson : Eroii bărcilor de salvare, trad, din limba engleză de Ionel Jianu. J. Kessel : Mermoz, trad, din limba franceză de d-na Lia Busuioceanu. E. Cook : Viaţa Florenţei Night'nr gftte, trad. din limba engleză de d-ra Elena Constante. SCRIITORII ROMANI VECHI ŞI MODERNI A. D. Xenopol : Opere filosof­ie, vol. I, ediţie îngrijită de prof. D. Gusti. G. Ibrăileanu: Opere, ed­iie îngri­jită de C. Vişoianu. Ion Creangă: Opere, ediţia II-a, ediţe îngrijită de G. T. Kirileanu. M. Kogălniceanu: Scrieri Istorice, ediţie îngrijtă de prof. Andrei Oţe­tea. D­anciul: Opere, edţie îngrijită de A. Sacerdoţeanu. Al. Macedonski: Opere, vol. IV, e­­diţie îngrijită de prof. T. Vianu. C. Dobrogeanu-Gherea: Op­ere, ed­­ie îngrijită de G. C. Nicolescu. M. Eminescu: Opere, vol. I, ed. II-a şi vol. IV (Poezii postume), edţie în­grijită de Perpessicius. C. Hogaş: Opere, vol. II, ediţ­e în­grijită de Vladimir Streinu. EDIŢII DEFINITIVE Mihai Sadoveanu: Opere, vol. IV şi V. Camil Petrescu: Teatru. SCRIITORII ROMANI CONTEM­PORANI Tudor Arghezi: C«-ai cu mine văn t»le ? Miţie II-a. G*o r­ ogaa: Cartea Oltului. Hiheti Ch­ariami: Versuri. Emil­eme: Veferri şi proză­ Ton Luca: Selba Reginei, Radu Teculeacu Noul Robinson (Versuri). Dimitrie Stelaru: Poeme Lucia Demetrius: Album re form tie Tie­ d.cîns: Menţiuni critice, v. V Poezii. «volte (Roman)'. Nord-Sud, Imnuri pentru pi-BIBLIOTECA DE LITERATURA UNIVERSALA Gondarov: Oblomov, trad, din lim­ba rusă de A. Frunză. Martha Bibescu: Cele opt raiuri, trad, de T. Nicolaescu. Cervantes: Iscustul Don Quijote, vol. II, trad, din limba spaniolă de Popescu-Telega. Griboedov: Nenorocirea de-a avea Prea multă minte, trad, din limba B. Shaw: Om şi supraom, trad, din limba engleză de Costa­che Popa. Cehov: Nuvele, toad, din limba rusă de Sorana Gurian. Rimbaud: Poezii, toad, de Ion Frun­­zetti. Puşkin: Povestiri, toad, de Dan Pe­­traşineu. Lermontov: Nuvele, trad, din limba rusă de Elena Eftimiu. Sheridan: Teatru, toad, din limba engleză de X. Gherea. Moreas: Stanţe, toad, de Al. Coră­­nescu. Baudelaire: Poeme în proză, trad, de Al. T. Stamadiad. Marcel Proust: In căutarea timpu­lui pierdut, I. Swann, trad, de Radu Cioculescu. Marcel Proust: Cronica Anei Mag­dalena Bach, trad, de Eugen Schileru. Galsworthy: Un sfânt, trad, de Ca­rola Muston. Galsworthy: Eseiștii spaniol, trad. de Ovidiu Drimba. Galsworthy: Daruri traduceri din lirica universală de N. Argintescu- Amza. BIBLIOTECA DE CULTURA M­ODERN­A (Limbi şi literaturi, Istorie şi Geo­grafie, Ştiinţe naturale şi exacte, Artă şi tehnică) N. Cartojan: Istoria lteraturi ro­mâne vechi, vol. III. Gh. Oprescu: Grafica românească în sec. al XIX-lea, vol. II. Al. Tziga­ra-Samurcaş: Arta in Ro­mania. Al. Philippide: Studii literare. D. Popovici: Teoria literaturii. Al. Rosetti: Istoria limbii române, vol. I—IV, ed. II. I dia invenţiunilor tehnice, vol. III. Barbu Theodorescu: Istoria biblio­grafiei române. C. Baiculescu şi N. Istrati: Biblio­grafia Revistei Fundaţiilor Regale. COLECŢIA „SECOLUL XX" W. Churchill: Marii contemporani, trad. de Oscar Lemnaru. Ieronim Şerbu: Oamenii visează Păi ne. O activitate ca aceea ce se citeşte atât de limpede în pro­gramul de mai sus trebuie în­curajată. Editura Fundaţiilor Regale nu este o întreprindere comercială. Ea nu caută să realizeze câşti­guri personale. Gândurile ei se îndreaptă către cultura româ­nească şi către scriitorul român Cât mai multe cărţi şi cât mai alese înseamnă înzestrarea bi­bliotecilor noastre cu unelte de lucru, cu teme asupra cărora cureşti şi la toţi bunii români, si *­jute la refacerea acestui muzeu care ------, __ ------ 7”~f T - fatea fala ţării noastre, el constitu­tor medita generaţii întregi de und ^ important instrument de rol cetiton, inseamna asigurarea ______. . ..................... pentru scriitorii români a unui trai omenesc. Editura Fundaţiilor Regale trebuie de aceea încu­rajată şi susţinută. In străinătate când o editură trece examenele în chip atât de strălucit, prietenii ei se consti­­tuiesc într’o asociaţie menită să susţie sforţările editurii. Pro­punem ca acest exemplu să fie urmat de oamenii de cultură şi de iubitorii de carte de la noi. Apoi, pentru a veni cât mai grabnic şi cât mai efectiv în a­­jutorul Editurii Fundaţiilor Re­gale, pentru a susţine sforţările ei şi, pentru a permite o even­tuală amplificare a acestui pro­gram, o eventuală oxtenire a volumelor şi o sporire a numă­rului de exemplare, a tirajului, sugerăm emiterea unei serii fi­latelice în beneficiul Editurii Fundaţiilor Regale. Direcţiunea Generală a Poş­telor ar face un act de cultură acceptând imprimarea­ unei se­rii de mărci poştale în favoarea şi beneficiul Fundaţiilor Regale­ sale. Această serie filatelică ar tre­bui să aibă o putere circulato­rie, ca valoare poştală. Ea ar încânta pe cei pasionaţi de filatelie. In acelaş timp mai sugerăm o ideie care ar face po­sibilă o difuzare cât mai amplă a acestei serii filatelice. Dacă mărcile ar reprezenta un ex li­bris care ar avea un loc liber unde cumpărătorul şi-ar putea scrie numele, mărcile acestea s’ar putea distribui şi în librării, găsind astfel o şi mai mare massă de cumpărători. Iar ace­ştia vor avea la dispoziţie tot atâtea modele câte valori se vor fi tras. In felul acesta, cu un efort minim, se vor creia posibili­tăţi noui pe care nu ne îndoim că actualii directori ai primei edituri a ţării, vor şti să le fo­losească în chipul cel mai feri-Iacob Mihăilă. Cultura fizică in Ro-­j cu­ Ziarul nostru care int0^­­t­deauna a susţinut lupta­ pentru cultura românească, a îngăduit mânia. Horia Dumitrescu: Anatomia umană vol. II. Dr. Gr. T. Pope: Tendinţe noi în biologie. Basil Munteanu: Permanenţe fran­ceze. Alice Vonescu: EscMî. Şerban Cioculescu: Viaţa lui I. L. Caragiale, ed. II-a celui ce iscăleşte aceste rân­duri lansarea acestor sugestii, a acestui apel. Răspunzând acestui apel ne vom arăta gratitudinea noastră faţă de atât de preţioa­sele daruri rega­le. BIBLIOTECA DE SOCIOLOGIE ŞI POLITICA H. H. Stahl: Sociologia satului de­­vălmaş, I. Structura economică şi ju­ridică a trupurilor de moşie. Petre Pandrea: Introducere in cri­­minologia dialectică. Ion Donat: Vechile clase sociale în Ţara Românească. Mircea I. Manolescu: Ştiinţa drep­tului şi artele juridice. Anton Golopenţia: Cealaltă Unga­rie , BIBLIOTECA DE FILOSOFIE Petre Andrei: Filosof­ia Valorii (pu­blicată de D. Gust ). Anton Dumitriu: paradoxele logice (Apărută). Tudor Vianu: Estetica, ed. III. Mircea Florian: Crednţă şi misti­cism. Ion Biberi: Individualitate şi destin. Al. Mironescu: Limitele cunoaşterii ştiinţifice. Al. T. Timon: Malebranche. Petru Comarnescu: Kalokagaton BIBLIOTECA DOCUMENTARA Elena Perii­cari: Din viaţa şi oper Doctorului Davha, ed. II-a sporită. Ing. N. P. Constantinescu: Enciclope­ Eugen Schilera­ ntastice. M. S. REGELE MIH­AI I A apărut: LOGICA IN HEGEL de Gheorghe Bumbeşti De la Academia de Ştiinţe din România dini principiilor pedagogice in ordi­nea legislativă școlară# Intrarea liberă. .VIITORUL"21 i ii trii| Will? 11 îl D w I it 1 A 111 m2â 11 j li Ja Să fie salvat Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ Muzeul de istorie naturală „Gr. Antipa” greu avariat de bombele a­­viaţiei germane, făcea nu numai fala ştiinţifică a României, dar el era considerat, prin bogăţia colecţiilor şi originalitatea organizaţiei, unul din­tre cele mai de seamă muzee din lume. Deţinem această afirmaţie deja câ­ţiva ziariş­ti şi profesori americani, cari au trecut şi prin ţara noastră, după ce văzuseră occidentul Europei. Acest muzeu, atât de apreciat este pe cale să se dărăpăne cu desăvâr­şire, iar colecţiile să se irosească, sau să se strice prin cine Ştie ce subso­­luri. Ca o fatalitate, înfiinţătorul şi apoi neobositul animator al acestui mu­zeu, a murit câteva zile înainte ca bombeie germane aâ distrugă opena­tură nu numai al studenţilor ci şi al celorlalţi cetăţeni. Trebue să se facă orice sacrificii,­­ numai să se salveze preţioasele co­lecţii ale acestui muzeu. C. ▲. Or. CRONICA MUZICALA Orchestra de cameră „George Enescu“: Concert simfonic- George Enescu: Red­ al- Filarmonica: Concert Simfonic Nou născută „orchestra de came­ră’’, •— căreia dirijorul şî totodată şî creatorul ei, Constantin Ţurcanu, i-a dat numele maestrului George Enescu, atât în semn de avântată — închinare adusă Unicului, cât şi ca un „Doam­­ne-ajută !” pe care îl spui, când por­neşti la drum greu, — a dat Vineri, la Sala Dalles, cel dintâiu concert al e­i Ii urăm, din toată inima, să dea multe, şi din ce în ce mai bune ! Pen­tru că, mare este meritul lui Ţurcanu, care a strâns, — te miri de unde!, o mână de tineri talentaţi, (deocam­dată este adevărat, că aproape mai toţi, fără deprinderea cântatului de orchestră şi ca atare, făcând mult prea mult zgomot, faţă de sunetul pe care îl dau), în care avântul zbuc­­neşte, năvalnic, aşa cum, de altfel, îi ea devenise Instituţie naţionali. V, prof. Traian Stvuleacu, membru jude bine vârstei lor­­ ai Academiei Române a făcut un d­l­ Constantin Ţurcanu are frumoase duros apel la radio, către Instituţiile însuşiri dirijorale, continuitate şi su­­publice, particulare, municipiul Bu- i pletă în gest, simţ ritmic ascuţit, pre-proporţioneze Intensitatea «onoră a orchestrei, cum şî toate indicaţiile di­namice, cuprinse În operele ce di­ri­­jează, cu aceste dimensiuni. Astfel, Simfonia Nr. 88 a lui Haydn atât de elegantă şi spirituală, a apă­­rut într’o execuţie cam greoaie, toc­mai din pricina nepotrivirii celor, ■pre cari vorbeam mei sus ! Concertul ne-a dat şî prilejul unei prime audiţii”. Serenada lui Alfredo Jasef­a, pentru vioară, violoncel, cla­­viet, fagot şi trompetă. Lucrarea ni s’a părut a fi din cale­­afară de izbutită. Foarte Îndrăzneaţă, ca mijloace armonice şi ca idei me­lodice, de multe ori chiar egresivă, are un farmec cu totul special, făcut dintr’un amestec de lirism, cu o notă sarcastică, care uneori ajunge până le macabru. Ne gândim, mai cu seamă, la acel ,,Notturno” (partea III-a) — intitulat de autor atât de poetic (însă, cu o certă intenţie de farsă !) şi care-i un adevărat sfat de draci, puşi la cale să facă rele, de Starostele lor: dirijo­rul, aşezat In miji­ocul celor cinci in­strumente ! Această drăcească ,,Serenadă”, dră­cească şî la propriu, fiind extrem de dificilă tehniceşte, a fost dirijată şi gât de teoretică serioasă, simplicitate in expres;* şi respect pentru operele ce interpretează Trebuie însă neapărat, să-şî propor­ţioneze amplitudinea gesturilor, cu mărimea orchestrei pe care o dirijea­ză , să fie şi de ,,de cameră”, aşa cum este orchestra ! Pe de altă parte, este numai­decât cântată cu brio de : Luciam Segal (in­trebuincios, să ţină seamă, de dimen­siunile reduse ale săli, Dalles şi sf­oară), Radu Aldulescu (celio), Alex. Dismanouc (clarinet), Em. Bâciea (fa­got) şi I. Ducheci (trompetă). Solistă a concertului a fost d-na Luca Bercescu Ţurcanu, care în trei anii (din Haendel, Mozart, Beetho­ven), ne-a încântat cu strălucitoarea domniei sale voce. Este fără indoiali, o cântăreaţă mare, în devenire, al cărei talent,­ere o supleţe uimitoare. Am admirat mai cu seamă, această calitate, de natură pur muzicală, a cântului d-sale, este o raritate, mai cu seamă la cântăreţi posibilitatea de a cânta orice, la fel de frumos. Despre calităţile d-sale vocale, se poate spune, fără exagerare, că sunt fenomenale ! Concertul s’a încheiat cu plina de humor suită (a II-a), a lui Strawinskyi in care cel mai de geniu creator, de la Debussy încoace, ridiculizează cu o jovialitate tipic rusească, dansurile elegante şi eleganţa „dansată” de la sfârşitul secolului trecut: valsul, polca şi galopul ! Ne-a plăcut cu deosebire „Galopul” (care a fost dealtfel bisat) dirijat de Ţurcanu, cu o vervă şi o ascuţime de cel mai bun gust, val Fără îndoială, că trebuie găsit mij­locul­, ca această atât de merituoasă înjghebare a lui Const. Ţurcanu, să fie sprijinită oficial, ea având menirea, în Intenţia iniţiatorului, de a răspândi şi cultiva muzica bună printre tineret Din al doilea recital al maestrului Enescu, dat Sâmbătă după amiazi, la sala Dalles, desprindem sonata în re minor a lui N­ar­dini, şi Partita în şi minor pentru vioară singură, a lui Bach, in care interpretarea a atins nebănuite culmi de frumuseţe pură. * ,,Filarmonica’’ şi-a reluat cursul concertelor săptămânale, întrerupt de sărbători şi de alte nedorite amânări, tot în sala cinematografului ,,AroH. Dirijat de maestrul Enescu, acest concert ni s’a părut a avea deficienţa de echilibru orchestral supărătoare, datorate instrumentiştilor probabil în­că ne­repuşi, în cuvenita disciplină artistică, din cauza dub­ei, dar mult prea prelungitei pauze avută de la ul­timul concert, până acum . Am ascultat astfel, concertul bran­­denburgian în sol major al lui Bach, în care, diferenţa calitativă de exe­cuţie, între primele viori şi cele se­cund­e, a fost de-a dreptul inad­misi­bilă. Programul a mai prezentat şi sim­fonia concertrantă, pentru vioară şi violă, a lui Mozart, solişti fiind Ale­xandru Rădulescu şi­ dna Margareta Capelleanu. Cel dintăiu, cu ton cu­rat şi cald, are în execuţie o eleganţă liniştită, de foarte bună calitate. Partenera d-sale, dna Capelleanu, căreia li cu­noaştem frumoase calităţi muzicale, a comis de astă dată greşeala, — poate crezând ci trebuie să lupte cu sono­ritatea masculină a violei, — să-şi forţeze sunetul, întrebuinţând trişaf­turi largi de arcuş, de la locul lor, din punct de vedere stilistic, în re­darea muzieei lui Mozart. Cu grija de totdeauna ce o are întru sprijinirea compozitorilor romă­ni, ma­estrul Enescu, a mai dirijat şi o „Suită mici” a d-lui Aridricu. Lucrarea ni s’a părut interesanţi, scrişi cu mare meşteşug de­ paletei orchestrale, ne-a plăcut mai cu sea­mă ultima parte, bogat inspirată, cu o temă plină de foc Şi alean, înconju­rată ritmic de un motiv obstivat, cu înfăţişare de joc de la fără. Al. Ghiul-Michi­lescu Şedinţa publică a Academiei Române ŢARA SEVERINULUI BANATUL TIMEŞE Conferinţa d-lu­i Prof. I. Nistor La şedinţa publică a Academiei Române ţinută Vineri 26 Ia­nuarie crt. sub preşedinţia d-lui Prof. D. Gusti, d-l Prof. Ion I. Nistor a făcut o comunicare despre Ţara Severinului şi Banatul Timeşean. D-na a arătat că pe ter­toriul vechii jumătatea secolului al XIX-lea şi-a­­ ‘primt numele de Turnu-Sevein După pierderea Ţării Severinului sau Olteniei, Ungurii se resemnară cu Banatul Timişan de dincolo de Car­păţi, cuprinzând cetăţile Orşova, Me­­had­a Caransebeş, Lugoj şi Timi­şoara. In nădejdea recuperării cetăţii Severinului, el continuară să numea­scă marca lor de marg­ne din cuprin­sul acestor cetăţi banat al Severnu­­lui, restrângând mai apoi această nu­mire asupra districtulu din j­urul Me­­hediei care poartă până astăzi nu­mele de judeţ al Severinului■ Şi ast­fel s’a ajuns la o evoluţie istorica pa­radoxală, ca judeţul limitrof din Ol­ten­i să se numească Mehedinţi după Mehadia, iar judeţul vecin din Banat să poarte numele de Severin după ce­tatea cu acelaşi nume. In locul Si­­­varinului s’a fort­ficat Orşova şi os­trovul Saan sau Ada-Cale din mijlo­cul Dunărei. Pentru lucrările de for­tificaţie au trimis salahori nu numai din ţinuturile şi cetăţile bănăţene, ci şi de către cnejii români din Ba­nat, care erau organizaţi în obşti, după pilda Saşilor şi Secuilor d­e Dacia transilvăneană. La 1457 rege!» Ladislau Postumul confirmă vech­i­­ drepturi şi privilegii ale cnei­lor din cele opt judeţe româneşti din Banat şi anume : Mehadia, Caransebeş, Al­­maj, Lugoj, Iladia, Com­rat, Craşova şi Bărzava. Pricinile se judecau după normele vechilor legiuiri româneşti— iuxta ritum­ Valahorum, încercarea regelui Sigismund de a coloniza în Banat cavaleri teulomi eşită din cauza refuzului cnejilor ro­mâni de a recunoaşte autoritatea pre­ceptorului acestora Nicolai Redwitz, pe care regele îl numise Ban de Se­verin. Urmaşul acestuia în bănia Spe­Dacii Moldovene din cadrilaterul hi­drografic dintre râurile Olt, Tisa, Mureş şi Dunăre fiinţau în evul me­diu două înjghebări politice şi anume Ţara trebuie să fie alături de­­ Ţara Severinului sau Oltenia din­­iniţiativa unui rege tânăr, dor­­coace de Carpeţi până la Olt şi Bă­nie să promoveze cultura ţării­­ Satul Timeşean dincolo de munţi până la Tisa. ,,Incă din timpul A­variiei po­­pulaţiunea autohtonă rom­ânească din aceste regiuni trăi® sub Ducii şi Cnejii ei locali dintre care ducii Glod şi Ahtun de dincolo şi Litovoi şi Se­­neslau de dincoace de Carpaţi erau cei mai cunoscuţi, îndată după des­călecatul lor în Paponia, Ungurii în­cercară să supună pe Ducii români, reuşind să cuprindă teritoriile lor. După înfrângerea ducelui Ahtun re­gele Ştefan cel Sfânt ,prefăcu ţara a­­cestuia într’o marcă de margine sau banat, aşezând in fruntea ei un ban, comite sau opan unguresc. Astfel luase fiinţă banatul timeşan cu cetăţile Orşova, Mehadia, Caran­sebeş, Lugoj, Timişoara, ş. a. Sub regele Andrei al II-lea Ungu­rii cuprin­seră şi Severinul care în urma aşezării sale la ieşirea Dună­rei din strâmtorile Porţilor de fier avea mare importanţă strategică pentru Ungurii doritori de a-şi ex­tinde supremaţia lor şi asupra re­giunilor oltene de dincoace de Car­paţi. Acolo lua fiinţă faimosul banat al Severinului de care se face men­ţiune la 1233. Pornind de la Severin, Ungurii extinseră supremaţia lor asu­pra întregii regiuni oltene până In Olt, pe care ei o numeau Ţara Severi­nului. In cuprinsul ei se găseau du­catul în­­ Litovoi şi cnezatele lui loan şi Farcaş, care recunoscuseră supre­maţia ungurească. Pentru apărarea acestei supremaţii contra Cumanilor, regele Bela chemă în ajutor ordinul cavalerilor ioaniţi, care clădiră ceta­tea Severinului. După retragerea, a­­cestora, ducele Titovoi ocupă Țara Severinului întreagă, ceia ce deter­mină pe regele Ladislau al IV-lea să pornească răsboi contra uzurpatoru­lui. Iitovoi căzu în luptă, iar fratele său, Barbat fu dus în captivitate, din care nu scăpă decât în schimbul unei mari sume de răscumpărare. Ducele Basaraba, fiul lui Tihomir, reluă lupta cu regele Carol Robert pentru stăpânirea Ţării Severinului şi-l în­­frânse la Posada în 1330, dobândind Ţara Severinului pentru totdeauna. Urmaşii lui Basarabă — ca Vladis­lav I,, Mircea cel Bătrân, Dan al 11-lea şi alţii se întitulau ban de Se­­verin, delegând însă puterile admini­strative, şi judecătoreşti unor credin. REGAL: Iubesc doi ochi albaştri­ TRIANON: Zeiţa junglei, veninidul a fost Ioan Hunidoreanuul. CAPITOL: Viva Villa cu Wallace vajnicul luptător contra Turcilor. Sun regele Matei Corvin, fiul Hunedo­­reanului, se face menţiune de dis­­trictul Severinului din jurul Meha­­diei. Succesorul acestuia, regele Vla­­dislav al 11-iea trebui să tăgăduiască la alegerea sa că în fruntea banatu­lui de Severin nu va numi decât nobili unguri, care vor fi binemeri­tat dela patrie. Dar, cu toate stră­duinţele lor, Ungurii n’au putut a­­păra Banatul contra ameninţărilor turceşti. După pierderea Belgradului la 1521 şi a Severinului la 1524, urmă catastrofa de la Mohács din Au­gust 1526, când regele Ludovic al II-lea îşi găsi moartea în mlaştinile Dunărei, iar Banatul ajunse sub ia­taganul Semilunei, Banatul Severi­nului fu transformat în v­aet­­ubi-Secţiunea a VlII-a ,,Istoria şi Filo­sofia Ştiinţei, învăţământ, organi­izare’­ a Academiei de Ştiinţe va ţine şedin­ţa de Comunicări, sub preşidenţia d-lui prof. C. Narly, Joi 1 Februa­rie, orele 17 luni^ în amfiteatrul „Negreanu’ al Facultăţii de ştiinţe, (Str. R. Poincaré 14) ^ Va vorbi d, Em. Brandza des­ voltând comunicarea sa despre: ,,Stu­foşi ai lor, num­ţi bani de Severin,­­ cesc cu centrul administrativ la Ti­­­mai apoi de Strehaia, de Timişana, mişoara, unde-şi avea reşedinţa paşa sau beglerbegul otoman. Numai di­strictele Lugoj şi Caransebeş, mai rămaseră sub oblăduirea creştină a lui Ioan Zápolya, principele Dacid transilvănene care se desprinse fie de Ungaria. Banatul rămase sub stăpâ­nirea turcească mai bine de un veac şi jumătate, până la 1718, când fu recucerit de Habsburgi în calitatea­ lor de moştenitori legitimi ai coroa­nei­­ungare, de veci şi în cele din urmă de Craiova. Cetatea Severinului însă­­ rămase un obiect de ceartă între­­ ducii munteni şi regii Ungariei până ce la 1534 ea fu cucerită de Turci şi înglobată paşalâcului d­e Timişana. Temeliile cetăţii au fost desgropate de curând de profesorul Bărcăcilă, care a scos l« Iveală pe lângă o ca­pela cristina şi centurile turnului cr- I­tăfii, după care noua așezare de pe la Spectacolele Zhe/ TEATRE OPERA: Eugen Oneghin. NATIONAL: (Matei Basarab) Sylvet- STUDIO: Locandiera, TEATRUL VICTORIEI. Rebeca. MUNICIPAL: Nepoata din America. COMEDIA: Amantul de carton. TEATRUL MARIA FILOTTI : „Profe­­siunea d-nei Warren”. NOSTRU: Noaptea regilor. COLORADO: Azais. MIC: Fraţii Karamazo­w. MUNCITORESC’ Lupii 3ARASEUM: Nopţi fără lună. VRATRUL CENTRAL: Mireasa din Tărăscău. Mrnn PALADIUM: Circu’ Tănase. ALHAMBRA: Dragoste cu cântec. GIOCONDA- Bal 1: Gioconda. ATLANTIC. Stroe în Atlantic. CINEMATOGRAFE Beery. ARO: Haimanaua. SCALA: Antonio Adverso. FANTASIO: Colonelul Gethryn. TIVOLI: Gibraltar. FEMINA: Vulturul mărilor. SELECT: Soţul meu conduce ancheta. ELYSEE: In taina nopţii şi Revistă. ARPA: Omul mistered şi Jurnal hou. CORSO: Un cântec pentru mine. VICTORIA: Rio şi Baletul Pasărea de LUT. CASANDRA: Şarpele şi Jurnal. BULEVARD PALACE: Baricade. OMNIA: Fete moderne şi Revistă. FRANKLIN: Umbra lui Nick şi jurnal. AIDA: Geronimo ! şi Revetă, ALCAZAR? Mohicanii, jurnal, revistă. ASTORIA: Cupre (inimă de copil) şi ve­stă. ALIANŢA: Spaima Indienilor, Jurnal. AMERICAN: Copilul poporului, Zola. BARCELONA: Angelica şi Revistă. CARMEN-SYLVA: Patru cavaleri şi deviată. CLASIC: Vin ploile şi jurnal. DIANA: Aventurile celor trei Mun­­chetari şi Revistă. DACIA: Elisabeth şi Essex. ELDORADO: Insula ocnaşilor, Revistă. FLORIDA: Curtezana din Veneţ­a şi Revistă. GLORIA: Alfabetul dragostei. IZBANDA: Brigada Kotovski. ILEANA: Curcubeul şi Revistă. LIA: Actele vă rog. MILANO: Spaima indienilor, Revistă. MARCONI: Stroe şi Vasilache : Bing- Bang, cu Nora Piacentini şi Revistă. MODERN: Insula ocnaşilor şi Revistă. MODEL: Nick Karter şi Revistă. NERO: Dora Nelson şi Revieti. VOLTA BUZEŞTI: Veninul cu Char­les Boyer şi Trupă de reviste. I­ MtTflMfllftlftftMMt . V, 'torw'ensni.y GRAIUL HOU Nr. 53, Ziar al Direcţiunii Politice de Front al Armatei Roşii publică azi: Ofensiva impetuoasă a Armatei Roşii Păturile producătoare din România în slujba cauzei comunei de maior J. VASILEV Despre calităţile morale ale trupelor de col. FEODOR BALISKI Oraşul lui Lenin — oraşul erou de D. VOLTURIN Urmarea romanului „Neînfrânţii“ de Boris Gorbatov, pre-i şi ultimele informaţiuni de pe front. com

Next