Vocea Covurluiului, iulie 1885 (Anul 13, nr. 2784-2809)

1885-07-02 / nr. 2784

ică şi declamaţiune, scola artelor frumose, cala profesională de fete de la Sf. Sava e­tc. Serbarea­­fileî de 26 iunie s’a finit prin representaţiune gratuită în teatrul naţio­­al, în care s’au jucat piesele : Mirtil şi Zhloe, jucată pentru întăia dată în limba omână la anul 1816, câte­va scene din lespot- Vodă de Alexandri ş. a. Seara liceul­­ mai multe școli au­ fost iluminate. Joi, 27 iunie, la 8 ore dimineţa, a venit ), ministru al cultelor, însoțit de I. P. S.­­. metropolitul Iosif, P. S. S. episcopul de roman şi de toate persoanele cari partici­­laseră la acestă serbare în­­ziua întăia, la cola technică, unde visitând toate atelierele, rămas pe deplin mulțumit, exprimând că cesta școlă poate servi de model în totă românia. De aici, la 10 ore, cortegiul s’a t­dreptat în sunetul musicelor la Universi­­ate, unde a fost primit prin mai multe im­­luri intonate de chorurile vocale întrunite. Viei a ţinut I­. Erbiceanu, profesor de teo­­ogră de la seminarul Socola, un discurs erte interesant, care a emoţionat şi entu­­iasmat pe întregul auditor. A rostit apoi un discurs relativ la învăţămîntul superior distinsul nostru orator D. N. Ionescu. După aceasta s’a visitat conform programei sale­­­tele Universității, în cari erau expuse căr- de și alte scrieri didactice. De la 2 pănă 15 ore p. m s’a visitat museul de sciinți laturale. Seara liceul și mai multe scoale au­ost iluminate, și serbarea aceasta memora­­bilă s’a finit printr’un banchet splendid în alenele marelui otel l'rajajiy unde s’au ră­­ricat mai multe toaste. Trebue să mărturisim că acestâ festivi­­ste s’a serbat cu destulă solemnitate ; ne urprinde numai că multe din judeţele ţerii a arătat o indiferenţă neseusabilă, câci au participat numai un număr foarte restrâns de delegaţi, dintre cari putem cita numai pe d-nii Vitzu, revisor general al şcoalelor, C­­laum, senator şi fost elev şi profesor la celele primare şi gimnasiale, Em. Morţun, asemene fost elev al liceului, delegat din partea jud. Dorohoia, Romulus Scriban, de­­egat din partea oraşului­Galaţi, Ştefănescu s­enator, delegat din partea capitalei, şi Bă­­lescu, revisor şcolar al jud. Botoşani. '­ Fecunditate r­ară. — Dacă este o emee care în adevĕr a lucrat pentru mpopularea Franciei, este negreşit emeea Bribonick Léger, care şede­a Rozoy Bolval, departamentul Aisne,­­ a născut 21 de copii, din cari 25 e află în viaţă şi sunt sănătoşi, voi b­i­­t ceea ce pute să pară peste utiuţa, este faptul că în unul şi a­­elaşi an ea a dat viaţă la cinci copii: rel s’au născut la 2 Ianuarie şi 2 * 27 Decembrie. Din aceşti 37 copii a n’a avut de­cât 6 fete. Femeea Bribonick Léger e în vârstă e 73 de ani. Trei din băiaţii ei sunt VOCEA COVURLUIULUI militari şi fac parte din armata fran­­cesă de la Tonchin. Cel mai mare dintre aceştia este căpitan şi cavaler al Legiunii-de-Onoare. De­şi nu sunt de­cât nişte ţerani săraci, totuşi soţii Briboni­k Léger au dat tuturor copiilor lor o creştere bună. Trei fete sunt măritate şi parcă urm­eaza exemplul mamei lor. Una din ele, în vârstă de trei-deci şi patru de ani, e mama a nouă copii ; alta are cinci copii, din cari doul sunt gemeni. Tatăl şi mama Bribonick Léger sunt soţii cei mai uniţi din câţi se cunosc în partea lotului, şi tot satul are pentru el o ventraţiune patriarehalâ. * * * Manem­ele amiatii austria­ce.— Ma­rile manevre ale armatei austriace vor începe în anul acesta spre finele lui August. Ele se vor face în Boemia, între Kokitzan şi Herzowitz. La 2b concentrarea tuturor trupelor va fi ter­minată, şi operaţiunile vor putea să înceapă la 27 ; ele vor ţinea patru zile. In aceeaşi zi vor începe mane­vrele între Klagenfurt şi Volkermarkt (Carintia). Imperatul va merge mai întâi la manevrele cari se vor face în Croaţia şi Ungaria. ■* * * Moartea unui Cresus rus.— Se anunţă din Moscva moartea consilierului im­perial de comerciu Gherasim I. Chlu­­doff, unul din oamenii cei mai bogaţi din Rusia. Averea lui Chludoff in bani, se urcă la 44 milioaae de ruble. Valoa­rea fabricelor şi a moşiilor sale este preţuită la peste o sută de milioane de ruble. Ne­­având nici­ un fiu, aceasta avere colosală va fi împărțită între cele trei fiice ale sale, dintre cari cea mai mare, D­na Claudia de Westriakoff, este considerată ca cea mai frumoasa femee a coloniei ruse din Paris.­ ­ sofLuni,«. _________ LONDRA, 12 Julie. — O scrisoare din Cair constata că, înainte de că­derea Kartumului, Mahdiul a oferit Angliei să lase libertatea lui Gordon cu o plată de 1,250,000 fr., dar An­glia a retuzat. BERLIN, 12 Julie. — Imperatorul va părăsi la 14 Julie Ems spre a se duce la Coblenz. De acolo se va duce la Meinau, unde va sosi la 17 iulie dimineața. Bursa de Galați p­ottt oficială din 28 iunie 1885. M A R F U R I. Ghircă, 4,500 hect , 58 lbr., 9.75 leî, mag. Grâu Roman, 1,000 hect., 57­0 lbr.,9.75 leî,m. Telegrame financiare. (Reproducțiunea interzisă). BUCURESCI, 0 iulie. Vîndut. A. Renta română perpetuă 5°/0 — B. , amortisabilă 5% — C.­­ (rurale convert.) 6°/0 — D. Obligațiuni căi fer. rom. 6°/0 — Argint contra hârtia. . . BERLIN, ii Julie, PARIS, ii Julie, LONDRA, ii Julie Renta română amortis. 5°/0. , 93­5/s 100.00 124.50 285.80 83.50 82.70 VIENA, ii Julie, Napoleonul. 9.88^ Galbenul 5.88 Pol imperial ....... 10.18 Lira turcă . . . . . . . . 11.18 Napoleonul.......................... 16.22 Renta română amortisabilă 5%- 93-66 Obligațiuni române noue 6°/0 • 104 3° împrumutul român 5°/o * 10­0-20 împrumutul Oppenheim . . . 108.00 Rubla hârtie, comptant . . . 203.70 Londra la vedere...........................20.32 Paris, 3 luni ...... 80.30 Amsterdam. ...............................168.50 împrumut municipal Bucureșci 84. 92.7­5 Renta francesă 5% . . . • 110.35 Renta română 5°/0.....................— — , 6u/o căi ferate . 90.00 Acțiunile Băncii României . . —.— Creditul mobiliar român . . . —.— împrumutul elin 1879. . . . 405.00 , , 1801. . . . 324-0o Banca otomană ...... 528-75 Datoria turcă. . . . . . . 16.55 Lose turce. .....................................42.00 Împrumutul egiptean .... 329.00 Londra, la vedere..........................25.18 Amsterdam 3 luni. ..... 207.75 Berlin, . .....................122.68 Consolidatele anglese . . . 1­99­7* Acțiunile Băncii României , . 6.00 Paris, 3 luni 25.38 Berlin, 20.57 Amsterdam, 12.03 FRANCFORT, 11 Julie. OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigeât de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării : 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAŢI, 30/12 iulie 1885. Barometrul redus la 0° şi corectat la nivelul mării în milimetre : 8. a. m........................................ 7601 2. p. m. ........ . 61.0 8. p. m............................................. 7­60.7 media. .................................................... 760.6 Termometrul C° la umbră : minima............................. 1a­ ° maxima............................................... 29 5 min. 48. a.m. -4-2 p.m. +8 p.m. media --------------------—--------5— 22.2 4 fără apărător............................ 33S Starea higrometrică relativa. ... ^6 Tensiunea vaporilor în milimetre . . IT,3 Vîntul­­ facțiunea dominantă . . N­­ forţa (0=calma—uragan). * Evaporometrul în milimetre. . . . 4-3 Ozonometru (0—21)................. 9 Pluviometru in milimetre............ 4-9 Nebulositate(0·Senin—10—Acoperit). 4 . Nivelul Dunării deasupra mării Negre nr. 3-2 G­reutăţile ce erau la Paris pentru a şi âştiga viaţa. Toţi acel pe cari îl ve­­nea, provinciali ca şi ei, regretau­rovincia. Vorbiau de dînsa cu re­­rete şi cu suspine, provincia unde le mânca lucruri bune, ieftine, unde 3 vede verduţă, arbori, rîuleţe... O !­aca sar putea întoarce acolo şi să a­mână tota vieţa !... Dar val ! erau ninși în țesătură .. Trebuiau să ră­mână pănă vor fi sleiți. El se întoarse acasă descurageat. In o­r­ i mal cu seama era foarte su­crat. Armand Rivière se presentaseră în c­asă importantă, ce se funda, își re­futa personalul, și î l ascultase, îl da­tora bune speranțe... dar trebuia să oda pe director. Și directorul, per­­­fragiu foarte cunoscut, un căpuținos, unsat în politică și în afaceri, care răfuia milioane, înturna sau dărîma ministerie, nu era ușor de v­rtut. Tre­buia să se ducă la dînsul, la otelul sta particular, la ora hotărîtă. Junele se duse exact. Intră în otel, roșindu-se, cu totul uimit. Totul îl intimida, celebritatea, im­portanța personagiului pe care-l cu­­noscea deja din fotografia atârnată la toate gramurile, somptuositatea locuin­ței, vastă și decorată ca un palat. Nu îndrăsnia acolo de­cât tremu­rând, temându-se a nu fi dat afară, nestiind cum să facă. Era prima visită ce făcea noul om de talia aceluia. Mergea fără a vedea, ca şi când fusese în veri­ o locuinţă eterată, lă­sându-se a fi condus de servitori. II lasară singur câte­va minute în un salon unde totul îl ameţia, unde abia îndresnia să culce, atât de dese şi moi erau tapeturile, înaintea scau­nelor acoperite cu stofe de mătasă, pe cari nu îndresni să şadă. Cu stofe de asemene, mai puţin frumoase pete, preoţii la el faceau li­turghia. Aşteptă în piciore, tresărind la cel mai mic sgomot. Ii ceruseră carta, pe care o dăduse mașinalmente. După câte­va minute ușa se des­­chise. Un valet îl conduse în o altă ca­meră. Personagiul era acolo în picioare, cu aerul a­lene. Dînsul putu abia îngâna câte­va cuvinte. Omul îl măsură cu impertinență, cu lornionul la ochi, părând foarte surprins de a avea înaintea lui pe acel Chines pe care nul cunoscea și care abia putea vorbi. Astă atitudine sfârși de a tulbura pe provincial... care se perdu cu totul. Marele om făcu un gest de impa­ciență. Lornionul îl căz­u cu un ton sec... Ochiul seu deveni aspru, și lăsă să­­ scape astă trusă : — Noue nu ne trebue copil de dădăcit. Apoi întoarse spatele. Armand stătu un moment în pi­cioare în același loc, nimicit, cu bă­­zăituri în urechi. (Urmarea pe mâne).

Next