Vocea Covurluiului, iulie 1885 (Anul 13, nr. 2784-2809)
1885-07-02 / nr. 2784
ică şi declamaţiune, scola artelor frumose, cala profesională de fete de la Sf. Sava etc. Serbareafileî de 26 iunie s’a finit prin representaţiune gratuită în teatrul naţioal, în care s’au jucat piesele : Mirtil şi Zhloe, jucată pentru întăia dată în limba omână la anul 1816, câteva scene din lespot- Vodă de Alexandri ş. a. Seara liceul mai multe școli au fost iluminate. Joi, 27 iunie, la 8 ore dimineţa, a venit ), ministru al cultelor, însoțit de I. P. S.. metropolitul Iosif, P. S. S. episcopul de roman şi de toate persoanele cari particilaseră la acestă serbare înziua întăia, la cola technică, unde visitând toate atelierele, rămas pe deplin mulțumit, exprimând că cesta școlă poate servi de model în totă românia. De aici, la 10 ore, cortegiul s’a tdreptat în sunetul musicelor la Universiate, unde a fost primit prin mai multe imluri intonate de chorurile vocale întrunite. Viei a ţinut I. Erbiceanu, profesor de teoogră de la seminarul Socola, un discurs erte interesant, care a emoţionat şi entuiasmat pe întregul auditor. A rostit apoi un discurs relativ la învăţămîntul superior distinsul nostru orator D. N. Ionescu. După aceasta s’a visitat conform programei saletele Universității, în cari erau expuse căr- de și alte scrieri didactice. De la 2 pănă 15 ore p. m s’a visitat museul de sciinți laturale. Seara liceul și mai multe scoale auost iluminate, și serbarea aceasta memorabilă s’a finit printr’un banchet splendid în alenele marelui otel l'rajajiy unde s’au răricat mai multe toaste. Trebue să mărturisim că acestâ festiviste s’a serbat cu destulă solemnitate ; ne urprinde numai că multe din judeţele ţerii a arătat o indiferenţă neseusabilă, câci au participat numai un număr foarte restrâns de delegaţi, dintre cari putem cita numai pe d-nii Vitzu, revisor general al şcoalelor, Claum, senator şi fost elev şi profesor la celele primare şi gimnasiale, Em. Morţun, asemene fost elev al liceului, delegat din partea jud. Dorohoia, Romulus Scriban, deegat din partea oraşuluiGalaţi, Ştefănescu senator, delegat din partea capitalei, şi Bălescu, revisor şcolar al jud. Botoşani. ' Fecunditate rară. — Dacă este o emee care în adevĕr a lucrat pentru mpopularea Franciei, este negreşit emeea Bribonick Léger, care şedea Rozoy Bolval, departamentul Aisne, a născut 21 de copii, din cari 25 e află în viaţă şi sunt sănătoşi, voi bit ceea ce pute să pară peste utiuţa, este faptul că în unul şi aelaşi an ea a dat viaţă la cinci copii: rel s’au născut la 2 Ianuarie şi 2 * 27 Decembrie. Din aceşti 37 copii a n’a avut decât 6 fete. Femeea Bribonick Léger e în vârstă e 73 de ani. Trei din băiaţii ei sunt VOCEA COVURLUIULUI militari şi fac parte din armata francesă de la Tonchin. Cel mai mare dintre aceştia este căpitan şi cavaler al Legiunii-de-Onoare. Deşi nu sunt decât nişte ţerani săraci, totuşi soţii Bribonik Léger au dat tuturor copiilor lor o creştere bună. Trei fete sunt măritate şi parcă urmeaza exemplul mamei lor. Una din ele, în vârstă de trei-deci şi patru de ani, e mama a nouă copii ; alta are cinci copii, din cari doul sunt gemeni. Tatăl şi mama Bribonick Léger sunt soţii cei mai uniţi din câţi se cunosc în partea lotului, şi tot satul are pentru el o ventraţiune patriarehalâ. * * * Manemele amiatii austriace.— Marile manevre ale armatei austriace vor începe în anul acesta spre finele lui August. Ele se vor face în Boemia, între Kokitzan şi Herzowitz. La 2b concentrarea tuturor trupelor va fi terminată, şi operaţiunile vor putea să înceapă la 27 ; ele vor ţinea patru zile. In aceeaşi zi vor începe manevrele între Klagenfurt şi Volkermarkt (Carintia). Imperatul va merge mai întâi la manevrele cari se vor face în Croaţia şi Ungaria. ■* * * Moartea unui Cresus rus.— Se anunţă din Moscva moartea consilierului imperial de comerciu Gherasim I. Chludoff, unul din oamenii cei mai bogaţi din Rusia. Averea lui Chludoff in bani, se urcă la 44 milioaae de ruble. Valoarea fabricelor şi a moşiilor sale este preţuită la peste o sută de milioane de ruble. Neavând nici un fiu, aceasta avere colosală va fi împărțită între cele trei fiice ale sale, dintre cari cea mai mare, Dna Claudia de Westriakoff, este considerată ca cea mai frumoasa femee a coloniei ruse din Paris. sofLuni,«. _________ LONDRA, 12 Julie. — O scrisoare din Cair constata că, înainte de căderea Kartumului, Mahdiul a oferit Angliei să lase libertatea lui Gordon cu o plată de 1,250,000 fr., dar Anglia a retuzat. BERLIN, 12 Julie. — Imperatorul va părăsi la 14 Julie Ems spre a se duce la Coblenz. De acolo se va duce la Meinau, unde va sosi la 17 iulie dimineața. Bursa de Galați pottt oficială din 28 iunie 1885. M A R F U R I. Ghircă, 4,500 hect , 58 lbr., 9.75 leî, mag. Grâu Roman, 1,000 hect., 570 lbr.,9.75 leî,m. Telegrame financiare. (Reproducțiunea interzisă). BUCURESCI, 0 iulie. Vîndut. A. Renta română perpetuă 5°/0 — B. , amortisabilă 5% — C. (rurale convert.) 6°/0 — D. Obligațiuni căi fer. rom. 6°/0 — Argint contra hârtia. . . BERLIN, ii Julie, PARIS, ii Julie, LONDRA, ii Julie Renta română amortis. 5°/0. , 935/s 100.00 124.50 285.80 83.50 82.70 VIENA, ii Julie, Napoleonul. 9.88^ Galbenul 5.88 Pol imperial ....... 10.18 Lira turcă . . . . . . . . 11.18 Napoleonul.......................... 16.22 Renta română amortisabilă 5%- 93-66 Obligațiuni române noue 6°/0 • 104 3° împrumutul român 5°/o * 100-20 împrumutul Oppenheim . . . 108.00 Rubla hârtie, comptant . . . 203.70 Londra la vedere...........................20.32 Paris, 3 luni ...... 80.30 Amsterdam. ...............................168.50 împrumut municipal Bucureșci 84. 92.75 Renta francesă 5% . . . • 110.35 Renta română 5°/0.....................— — , 6u/o căi ferate . 90.00 Acțiunile Băncii României . . —.— Creditul mobiliar român . . . —.— împrumutul elin 1879. . . . 405.00 , , 1801. . . . 324-0o Banca otomană ...... 528-75 Datoria turcă. . . . . . . 16.55 Lose turce. .....................................42.00 Împrumutul egiptean .... 329.00 Londra, la vedere..........................25.18 Amsterdam 3 luni. ..... 207.75 Berlin, . .....................122.68 Consolidatele anglese . . . 1997* Acțiunile Băncii României , . 6.00 Paris, 3 luni 25.38 Berlin, 20.57 Amsterdam, 12.03 FRANCFORT, 11 Julie. OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigeât de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării : 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAŢI, 30/12 iulie 1885. Barometrul redus la 0° şi corectat la nivelul mării în milimetre : 8. a. m........................................ 7601 2. p. m. ........ . 61.0 8. p. m............................................. 760.7 media. .................................................... 760.6 Termometrul C° la umbră : minima............................. 1a ° maxima............................................... 29 5 min. 48. a.m. -4-2 p.m. +8 p.m. media --------------------—--------5— 22.2 4 fără apărător............................ 33S Starea higrometrică relativa. ... ^6 Tensiunea vaporilor în milimetre . . IT,3 Vîntul facțiunea dominantă . . N forţa (0=calma—uragan). * Evaporometrul în milimetre. . . . 4-3 Ozonometru (0—21)................. 9 Pluviometru in milimetre............ 4-9 Nebulositate(0·Senin—10—Acoperit). 4 . Nivelul Dunării deasupra mării Negre nr. 3-2 Greutăţile ce erau la Paris pentru a şi âştiga viaţa. Toţi acel pe cari îl venea, provinciali ca şi ei, regretaurovincia. Vorbiau de dînsa cu rerete şi cu suspine, provincia unde le mânca lucruri bune, ieftine, unde 3 vede verduţă, arbori, rîuleţe... O !aca sar putea întoarce acolo şi să amână tota vieţa !... Dar val ! erau ninși în țesătură .. Trebuiau să rămână pănă vor fi sleiți. El se întoarse acasă descurageat. In or i mal cu seama era foarte sucrat. Armand Rivière se presentaseră în casă importantă, ce se funda, își refuta personalul, și î l ascultase, îl datora bune speranțe... dar trebuia să oda pe director. Și directorul, perfragiu foarte cunoscut, un căpuținos, unsat în politică și în afaceri, care răfuia milioane, înturna sau dărîma ministerie, nu era ușor de vrtut. Trebuia să se ducă la dînsul, la otelul sta particular, la ora hotărîtă. Junele se duse exact. Intră în otel, roșindu-se, cu totul uimit. Totul îl intimida, celebritatea, importanța personagiului pe care-l cunoscea deja din fotografia atârnată la toate gramurile, somptuositatea locuinței, vastă și decorată ca un palat. Nu îndrăsnia acolo decât tremurând, temându-se a nu fi dat afară, nestiind cum să facă. Era prima visită ce făcea noul om de talia aceluia. Mergea fără a vedea, ca şi când fusese în veri o locuinţă eterată, lăsându-se a fi condus de servitori. II lasară singur câteva minute în un salon unde totul îl ameţia, unde abia îndresnia să culce, atât de dese şi moi erau tapeturile, înaintea scaunelor acoperite cu stofe de mătasă, pe cari nu îndresni să şadă. Cu stofe de asemene, mai puţin frumoase pete, preoţii la el faceau liturghia. Aşteptă în piciore, tresărind la cel mai mic sgomot. Ii ceruseră carta, pe care o dăduse mașinalmente. După câteva minute ușa se deschise. Un valet îl conduse în o altă cameră. Personagiul era acolo în picioare, cu aerul alene. Dînsul putu abia îngâna câteva cuvinte. Omul îl măsură cu impertinență, cu lornionul la ochi, părând foarte surprins de a avea înaintea lui pe acel Chines pe care nul cunoscea și care abia putea vorbi. Astă atitudine sfârși de a tulbura pe provincial... care se perdu cu totul. Marele om făcu un gest de impaciență. Lornionul îl căzu cu un ton sec... Ochiul seu deveni aspru, și lăsă să scape astă trusă : — Noue nu ne trebue copil de dădăcit. Apoi întoarse spatele. Armand stătu un moment în picioare în același loc, nimicit, cu băzăituri în urechi. (Urmarea pe mâne).