Vocea Covurluiului, septembrie 1885 (Anul 13, nr. 2835-2859)
1885-09-19 / nr. 2850
VOCEA COVULUIULUI în aer. Se a blameaza viu pe guvernul bulgar. Puterile sunt de pârere a lua măsurile necesare pentru restabilirea ordinii și a împedeca orice vărsare de sânge care ar putea avea consecințe dezastroase.“ Fdipopole, 27 Septembrie. — Trupele concentrate In Rumelia se urcă la 15,000 oameni din armata regulată Se crede cit oștirea turceascâ care se alia la granița se compune din 8,000 Omeni numai. Jiusciuc, 28 Septembrie. — Numărul trupelor plecate ieri se urca la 8000 oameni de infanterie. La plecarea primei coloane publicul, care era mult mai numeros ca oştirea, striga ura în timp de 20 minute. — Conrespondentul la St. Petersburg al farului Central News din Londra a avut o întrevedere cu unul din generalii cel mai distins al armatei ruse, care i-a declarat că Rusia ar face resbel Turciei dacă acesta ar ataca pe Rumelioţi şi pe Bulgari Deşi ţarul nu aprobă atitudinea principelui Alexandru, totuşi ar fi hotărît a susţinea pe Bulgaria, dacă ar fi trebuinţă. — Sa telegrafiezâ din St. Petersburg (jugului L'Indépendance belge . Se asigură că ţarul a telegrafist ministerului de resbel ordinul de a pregăti planuri de campania. — Oficiosul Norddeutsche Algemeine Zeitung observa că șcirile despre mobilisarea serbă greaă și mon temgrénà nii numai un caracter demonstrativ, de vreme ce puterile nu sunt safitul de puțin dispuse ca, pentru hatârul unei mari Bulgarii, să jête va bai que cu pacea europeana ; dară Europa va refusa necurmat să se amestece, apoi nu poate să se întâmple nimic. — Cercurile politice din Viena se arată oarecum iigrijate, şi eleJi° dacă diplomaţia ţine atât de mult la măi ţinerea păcii, apoi trebue pentru aresta saşi întrebuinţeze toate sloi ţarile nu în Constanţiopole, ci în Belgrad A«i, (jic ele, ex’stă pentru moment dorinţa de a turbura pacea eu rojina, dorinţă cu mult mai mare ca in Filipopole, şi pericolul ce ameninţă despre Serbia întrece cu mult pe cel resultat din rascoala rumeliota. — fiarele din Londra publică şei rea ca comisarii montenegreni, însărcinaţi cu regularea fruntarielor, au cerut pe neaşteptate întinderea fruntariilor Montenegretul spre unele puncte, în pruba Turciei, dreând că ele sunt absolut trebuincioase poporului. — Cu privire la evenimentele din Bulgaria, aflăm că prin cercurile diplomaţiei din Bucureşci se crede că, în întrevederile de la Franzensbad cu principele Bulgariei, 1). de Giers a trebuit să fie informat de cele ce se pregătitul în Rumelia şi să le aprobe, cel puţin tacitamente, ca ele să se savârtjesca. Ceea ce face şi mai tare acesta credinţă este că, pe tot timpul şederii principelui Alexandru la Franzensbad, s’au schimbat cu guvernele respective 17 note, şi în seara plecării principelui Alexandru, fiul lui de Giers ar fi însoţit pe principele Alexandru pănă la o staţiune telegrafică mai depărtată, de unde a mai dat încă două note. Constantinopole, 28 Septembrie. — Cu toata hotărîrea puterilor ca conflictul bulgaro turc să fie regulat pe cale diplomatică, prin întrunirea une! conferențe, guvernul turc pare că nu uită vechiul adagul : si vis pacem, para bellum. Astfel în ministerul de resbel se lucreză cu multă activitate și Se iau toate măsurile dictate de împrejurări. De la venirea noului minister dil nie se ţin consilii de miniştri, în cari se disbtUe ore întregi cestiunea trieiare a enimentelor actuale. Intr’un (d.silui de miniştri, prtsi dat de îi sus) sultanul, s’ar fi luat hotărîrea a se face câte-va zone pentru concentrarea de trupe la trebuință. (Românul). Varna, 28 Septembrie.— Guvernul rusesc a reînoit ordinele ale prin cari reehema pe toţi ofiţerii ruşi cari stivese în armata bulgară. Ofițerii rm.1 declară că armata bulgara e foarte bine organisată ; ei nu au nici o îndoiala ca se va purta bine. Armata bulgara e în mare* parte înarmată cu pușca M ri i y ; aceste puști au fost luate de generalul Skbeleff de la Turci , cu dinsele înarmase faimoasa Iui divisiune a XVI, apoi le dăruit Bulgarilor. Sofia, 28 Septembrie.— Principele Alexandru e foarte Întristat că țara nici n’a răspuns încă la scrisorile ce ia adresat. filipopole, 29 Septembrie. — De când principele Alexandru s’a încredințat că mișcarea bulgară n’a fost primită cu multă bună voință de cătră puteri și mai cu seama de Rusia, el a dat ordinele cele mai severe ca să se împedice ori ce agitare în Macedonia; ori ce persdină și-ar permite un act în favoarea unei rescoale în acea provincia va fi predată imediat unul consili de resbel. In acest scop s’a trimis și o circulară tuturor autorităţilor civile şi militare, li se ordonă să menţină ordinea publică şi sa eviteze orice provocare la fruntarii Sofia, 29 Septembrie. — Ivaravelof a plecat ieri la Filipopole, unde îl aşteptă prinţul Alexandru pentru a lucra împreună la organisarea voluntarilor. Voluntarii sosesc merţi în mase din Rusia şi de la nordul principatului. Astăzi au sosit de la Rusciuc trecend spre Rumelia 300 de voluntari ruşi. Arnăuţii capetă ajutore mari. După informaţiuni positive, Bulgarii dispun, afară de corpurile de voluntari, de o armată regulată şi de miliţii de 160.000 oameni. Dintre aceştia 20,000 sunt daţi de Rumelia. Intre Filipopole şi Sofia este o mişcare extraordinar de activă. Pe drumul de fer între Tatar-Bazargic şi Filipopole s’u suspendat transporturile de caletori şi mărfuri Toate trenurile sunt puse la disposiţiunea transporturilor de amoul şi material de resboiu G-tvril paşa Cristovici, vechiul guvernator al Rumeliei, se află aci în Sofia sul optă forte puţin straşnică. Primul ministru, D. Karavelof s’a dus să visiteze pe fostul guvernator rumeliot. Se dice că lui Cristovici se, datoreşce mult causa unirii, și că toata captivitatea lui nu ar fi decat o comidie. Filipopole, ‘79 Septembrie.— Aci se lucrezi foarte serios și răpide la ocuparea fruntariilor, cu toate că se speră că pregătirile nu vor fi făcute decât de formă și că Bulgarii nu voră siliți să verse sânge pentru apersi unirii lor. Sgomotele despre întrunirea în conferențe europene capeta ad mert consistență. Se speră că conferee europena s’a hotărât în favorul Bugariei. Pană acuma nu s’a observat d partea Turcilor nici-o mișcare mară După șcirile venite de an în garnisoana din Audrianopole n s’a făcut nici-o schimbare sau mişca, în vilaietul întreg. (Voinpi naţionali). — D. de Ridovicz, ambasadorul Gemaniei la Constantinopole, a trecu Duminecă prin Bucureşci cu tren fulger, ducendu se la Constantinopol O personă a avut cu el o convorbir şi el s’a exprimat în următorii timeni asupra afacerilor Rumeliei. , Daca Turcii ar fi întrat imedi în Rumelia, ar fi creat un fapt îi deplinit în favoarea lor, și în ac«, cas lucrurile s’ar fi putut întercet mintrele. Dar astădi e gri ti de a rt tabili statu quo. E forte probabil mal multe State balcanice vor trig un profit imediat din acesta ori« Dar cred că România va ieși cu ounele goale. Cât despre Turcia, ea v plăti încă o dată oalele sparte. Eun pavpeşce pacea, și se va găsi o h luțiune grațiă căreia pacea nu va turburată.* Sofia, 28 Septembrie. — La frontura despre Kustendil Turcii adun trupe numeroase. Noutatea întrunirii conferenţeî Constantinopole a surprins diSigrubil pe Bulgari. Aci lumea e convinsă că Ruşi lucreaza contra principelui Ahxuui-! Circulă sgomotul că o râstulu, prepară în Macedonia şi în Albanii Spiritele, ce se in liniştiseră în urma răspunsului ce cabinetul din St Petersburg a făcut la nota prin Car principele Alexandru îi anunță unire celor două Bulgari), s’*a liniscit î urma articolului din Le Nord car (Jice că Bulgaria nu trebue sa dispar de amiciția Rusiei. (I.’Inilés roumaine) (A se vedea unele noastre). Ocirile cele mai noue la terigr, în care amîndouă erau să fie amestecați. Aubigot luă apoi cuvîntul. — Milord, 4,8e *1, două mii de oameni, comandați de La Fayette, merg în acest moment asupra D-tele. __ Suntem în stare săi respingem — Nu e vorba de a’l respinge, e vorba de a’l prinde. Este elita armatei Uniunii, vorbesc din știință, deoarece tu i-am ales unul câte unul Se scobora de-a lungul malurilor Schuylkiler, pe care o vor trece mâne pe la vadul lui Mathison. — Foarte bine, 48e Clinton, care înțelese îndată importanța acestei înciințări, uruza. — Nu, mă opresc. E important, înainte de a merge mai departe, să nu pun coidițiunile, cucocneji, milord »m un interes pentru a ți face aceste criminale destăinuiri, și eu, dată de afund în noroiu, nu e de gust. — Cred, înse găsesc precauțiune* D télé irjurioasá, totuși puiu’ți condițiunile. Ai dreptul de a nu te încrede în nimene. — Ei bine, nu, nu mai am decât câteva cuvinte de spus, și îmi place, milord, sâ’ți las meritul probității. Cei două mii de oameni a lui La Fayette vor fi mâne seara tăbărâți la Baren Hill. — Așa că cu trei mii de oameni.. — Pune cioc; fa’l să nergà pe aici, continua el arătând din iute puncte pe hartă, mânea răsăritul sereiul să sosească acolo, şi La Fayette, despărţit de grosul armatei americane, se dă prins şi campania începe prin un succes, care nu poate decât să aibă o fericită influenţă pentru tot şirul de operaţiuni, şi în fineWas- Iington perde tot ce «re mai solid în armata se» — Bine motivat, Dle de Roquetel, strigă Clinton, uitând totul pentru a gândi la triumful ce’i promitea Juda. Acum pune’ţi condiţiunile, şiJd1 ar trebui să fie foarte mari spre a nu le putea primi ! Ca vrei ? — Puţin lucru. Mai întăi un bilet de liberă trecere pentru D. de Roq’ietel. — Iată’l, răspunse Clinton mtrgând la o mesa și scriind câte '» linii pe cari le is mli. — In urma îmi trebue un bon de trece mii lire sterline asupra casei armatei, și iscălit de D-tea. — Drace ! tjise Clinton, tj^e mii lire sterline, e scump ! — Iertare, milord, eu cer un bon de zece mii lire sterline. Nil cer trece mii lire. Un bon personal și nominativ. — Dar, D le, nu le înțeleg. — E foarte simplu cu toate acestJise Aubryot scoțendu’și portofoli Iată dece mii de lire ce rog pe ladul Clinton a le priimi pentru a versa în casa armatei, în schimb cărora îmi va da un bon scris mâna mea asupra acestei case. — Iată, 5.eu, o straniă fantasi D le, d’apoi consimt bucuros. Atât totul ? — Nu, milord. Imi vei da cuvî tul D télé de onoarea de a privegh cu scrupulositate pe D-na de Restel, femeea mea, și de a pune la î chisoare, pentru a fi ținut pftiă întoarcerea mea, pe orice bărbat ce încerca să pătrundă la ea. — Asta, o promit, duse Clinton i o căldura pe care Aubryot o obser și uu i păru de loc displăcută, câ el î zimbet rătăci pe buzele sale pal ii Mulțumise, milord, el.