Vocea Covurluiului, septembrie 1885 (Anul 13, nr. 2835-2859)

1885-09-19 / nr. 2850

VOCEA COVU­LUIULUI în ae­r. Se a blameaza viu pe guver­nul bulgar. Puterile sunt de pârere a lua măsurile necesare pentru res­­tabilirea ordinii și a împedeca ori­ce vărsare de sânge care ar putea avea consecințe dezastroase.“ Fdipopole, 27 Septembrie. — Tru­pele concentrate In Rumelia se urcă la 15,000 oameni din armata regulată Se crede cit oștirea turceascâ care se alia la granița se compune din 8,000 Omeni numai. Jiusciuc, 28 Septembrie. — Numă­rul trupelor plecate ieri se urca la 8000 oam­eni de infanterie. La plecarea primei coloane publi­cul, care era mult mai numeros ca oştirea, striga ura­­ în timp de 20 minute. — Conrespondentul la St. Peters­burg al farului Central News din Londra a avut o întrevedere cu unul din generalii cel mai distins al ar­matei ruse, care i-a declarat că Ru­sia ar face resbel Turciei dacă ac­esta ar ataca pe Rumelioţi şi pe Bulgari De­şi ţarul nu aprobă atitudinea prin­cipelui Alexandru, totuşi ar fi hotă­rît a susţinea pe Bulgaria, dacă ar fi trebuinţă. — Sa telegrafiezâ din St. Peters­­burg (jugului L'Indépendance belge . Se asigură că ţarul a telegrafist ministerului de resbel ordinul de a pregăti planuri de campania. — Oficiosul Norddeutsche Alge­meine Zeitung observa că șcirile des­pre mobilisarea ser­bă grea­ă și mon temgrénà nii numai un caracter de­monstrativ, de vreme ce puterile nu sunt s­afitul de puțin dispuse ca, pen­tru hatârul unei mari Bulgarii, să jête va bai que cu pacea europeana ; dară Europa va refusa necurmat să se amestece, apoi nu poate să se în­tâmple nimic. — Cercurile politice din Viena se arată oare­cum iigrijate, şi ele­­Ji° dacă diplomaţia ţine atât de mult la măi ţinerea păcii, apoi trebue pentru ar­esta saşi întrebuinţe­ze toate sloi ţa­rile nu în Constanţi­opole, ci în Bel­grad A«­i, (jic ele, e­x’stă pentru mo­ment dorinţa de a turbura pacea eu roj­ina, dorinţă cu mult mai mare ca in Filipopole, şi pericolul ce ame­ninţă despre Serbia întrece cu mult pe cel resultat din rascoala rumeliota. — fiarele din Londra publică şei rea ca comisarii montenegreni, însăr­cinaţi cu regularea fruntarielor, au cerut pe neaşteptate întinderea frun­tariilor Montenegretul spre unele puncte, în p­ruba Turciei, dre­ând că ele sunt absolut trebuincioase popo­rul­ui. — Cu privire la evenimentele din Bulgaria, aflăm că prin cercurile di­plomaţiei din Bucureşci se crede că, în întrevederile de la Franzensbad cu principele Bulgariei, 1). de Giers a trebuit să fie informat de cele ce se pregătitul în Rumelia şi să le a­probe, cel puţin tacitamente, ca ele să se savârtjesca. Ceea ce face şi mai tare acesta cre­dinţă este că, pe tot timpul şederii principelui Alexandru la Franzens­­bad, s’au schimbat cu guvernele res­pective 17 note, şi în seara plecării principelui Alexandru, fiul­­ lui de Giers ar fi însoţit pe principele Ale­xandru pănă la o staţiune telegrafică mai depărtată, de unde a mai dat încă două note. Constantinopole, 28 Septembrie. — Cu toata hotărîrea puterilor ca con­flictul bulgaro turc să fie regulat pe cale diplomatică, prin întrunirea une! conferențe, guvernul turc pare că nu uită vechiul adagul : si vis pacem, para bellum. Ast­fel în ministerul de resbel se lucreză cu multă activitate și Se iau toate măsurile dictate de împrejurări. De la venirea noului minister dil nie se ţin consilii de miniştri, în cari se disbtUe ore întregi cestiunea tr­­ieiare a e­­­nimente­lor actuale. Intr’un (d­.silui de miniştri, prtsi dat de îi sus) sultanul, s’ar fi luat hotărîrea a se­ face câte-va zone pen­tru concentrarea de trupe la trebuință. (Românul). Varna, 28 Septembrie.— Guvernul rusesc a reînoit ordinele a­­le prin cari reeh­­ema pe toţi ofiţerii ruşi cari stivese în armata bulgară. Ofițe­rii rm.1 declară că arm­ata bul­gara e foarte bine organisată ; ei nu au­ nici o îndoi­ala ca se va purta bine. Armata bulgara e în mare* parte înar­mată cu pușca M ri i y ; aceste puști a­u fost luate de generalul Sk­­bele­ff de la Turci , cu dinsele înarmase fai­moasa Iui divisiune a XVI, apoi le dăruit Bulgarilor. Sofia, 28 Septembrie.— Principele Alexandru e foarte Întristat că țara nici n’a răspuns încă la scrisorile ce ia adresat. filipopole, 29 Septembrie. — De când principele Ale­xandru s’a încre­dințat că mișcarea bulgară n’a fost primită cu multă bună voință de că­tră puteri și mai cu seama de Rusia, el a dat ordinele cele mai severe ca să se împedice ori­ ce agitare în Ma­cedonia; ori ce persdină și-ar permite un act în favoarea unei rescoale în a­­cea provincia va fi predată imediat unul consil­i de resbel. In acest scop s’a trimis și o circulară tuturor au­torităţilor civile şi militare, li se or­donă să menţină ordinea publică şi sa eviteze ori­ce provocare la fruntarii Sofia, 29 Septembrie. — Ivaravelof a plecat ieri la Filipopole, unde îl aşteptă prinţul Alexandru pentru a lucra împreună la organisarea vo­luntarilor. Voluntarii sosesc mer­ţi în mase din Rusia şi de la nordul principa­tului. Astăzi au­ sosit de la Rusciuc trecend spre Rumelia 300 de volun­tari ruşi. Arnăuţii capetă ajutore mari. După informaţiuni positive, Bulga­rii dispun, afară de corpurile de vo­luntari, de o armată regulată şi de miliţii de 160.000 oameni. Dintre aceştia 20,000 sunt daţi de Ru­m­elia. Intre Filipopole şi Sofia este o mişcare extraordinar de activă. Pe drumul de fer între Tatar-Ba­­zargic şi Filipopole s’­­u­ suspendat transporturile de caletori şi mărfuri Toate trenurile sunt puse la disposi­­ţi­unea transporturilor de amoul şi material de resboiu G-tvril paşa Cri­stovici, vechiul gu­vernator al Rumeliei, se află aci în Sofia sul­ o­p­tă forte puţin straş­nică. Primul ministru, D. Karavelof s’a dus să visite­z­e pe fostul guver­nator rumeliot. Se dice că lui Cris­tovici se, datoreşce mult causa unirii, și că toata captivitatea lui nu ar fi de­cat o comidie. Filipopole, ‘79 Septembrie.— Aci se lucrezi foarte serios și răpide la ocu­parea fruntariilor, cu toate că se speră că pregătirile nu vor fi făcute decât de formă și că Bulgarii nu voră siliți să verse sânge pentru apersi unirii lor. Sgomotele despre întrunirea în conferențe europene capeta ad­ mert consistență. Se speră că conferee europena s’a hotărât în favorul Bu­gariei. Pană acuma nu s’a observat d partea Turcilor nici-o mișcare m­­ară După șcirile venite de­­ an în garnisoana din Audrianopole n s’a făcut nici-o schimbare sau­ mişca, în vilaietul întreg. (Voinpi naţionali). — D. de Ridovicz, ambasadorul Ge­maniei la Const­antin­opole, a trecu Duminecă prin Bucureşci cu tren fulger, ducendu se la Constantinopol O personă a avut cu el o convorbir şi el s’a exprimat în următorii ti­meni asupra afacerilor Rumeliei. , Daca Turcii ar fi întrat imedi în Rumelia, ar fi creat un fapt îi deplinit în favoarea lor, și în ac«, cas lucrurile s’ar fi putut întercet mintrele. Dar astădi e gri ti de a rt tabili statu quo. E forte probabil­­ mal multe State balcanice vor trig un profit imediat din acesta ori« Dar cred că România va ieși cu ou­nele goale. Cât despre Turcia, ea v plăti încă o dată oalele sparte. Eun pa­vpeşce pacea, și se va găsi o h luțiune grațiă căreia pacea nu va turburată.* Sofia, 28 Septembrie. — La frontu­­ra despre Kustendil Turcii adun trupe numeroase. Noutatea întrunirii conferenţeî­­ Constantinopole a surprins diS­igru­­bil pe Bulgari. Aci lumea e convinsă că Ruşi lucreaza contra principelui Ah­x­uui-! Circulă sgomotul că o râstulu­, prepară în Macedonia şi în Albanii Spiritele, ce se in liniştiseră în ur­ma răspunsului ce cabinetul din St Petersburg a făcut la nota prin Car principele Ale­xandru îi anunță unire celor două Bulgari), s’*a liniscit î urma articolului din Le Nord car (Jice că Bulgar­ia nu trebue sa dispa­r de amiciția Rusiei. (I.’Inilés roumaine) (A se vedea unele noastre). Ocirile cele mai noue la terigr, în care amîndouă erau să fie ames­tecați. Aubigot luă apoi cuvîntul. — Milord, 4,8e *1, două mii de oameni, comandați de La Fayette, merg în acest moment asupra D-tele. __ Suntem în stare săi respingem — Nu e vorba de a’l respinge, e vorba de a’l prinde. Este elita arma­tei Uniunii, vorbesc din știință, de­oare­ce tu i-am ales unul câte unul Se scobora de-a­ lungul malurilor Schuylkiler, pe care o vor trece mâne pe la vadul lui Mathison. — Foarte bine, 4­8e Clinton, care înțelese îndată importanța acestei în­­ciințări, uru­­za. — Nu, mă opresc. E important, înainte de a merge mai departe, să nu pun coi­dițiunile, cuco­cneji, milord »m un interes pentru a ți face aceste criminale destăinuiri, și eu, dată de afund în noroiu, nu e de gust. — Cred, înse găsesc precauțiune* D télé irjurioasá, totuși puiu’ți con­­dițiunile. Ai dreptul de a nu te în­crede în nimene. — Ei bine, nu, nu mai am de­cât câte­va cuvinte de spus, și îmi place, milord, sâ’ți las meritul probității. Cei două mii de oameni a lui La Fa­yette vor fi mâne seara tăbărâți la Baren Hill. — Așa că cu trei mii de oameni.. — Pune cioc­; fa’l să n­ergà pe aici, continua el arătând din iute punc­te pe hartă, mâne­a răsăritul sereiul să sosească acolo, şi La Fayette, des­părţit de grosul a­rmatei ame­ricane, se dă prins şi campania începe prin un succes, care nu poate de­cât să aibă o fericită influenţă pentru tot şirul de operaţiuni, şi în fine­­Was- Iington perde tot ce «re mai solid în armata se» — Bine motivat, D­le de Roquetel, strigă Clinton, uitând totul pentru a gândi la triumful ce’i promitea Juda. Acum pune’ţi condiţiunile, şi­­Jd­1 ar trebui să fie foarte mari spre a nu le putea primi ! Ca vrei ? — Puţin lucru. Mai în­tăi un bilet de liberă trecere pentru D. de Ro­­q’ietel. — Iată’l, răspunse Clinton mt­r­­gând la o mesa și scriind câte '» li­nii pe cari le is mli. — In urma îmi trebue un bon de trece mii lire sterline asupra casei armatei, și iscălit de D-tea. — Drace ! tjise Clinton, tj^e mii lire sterline, e scump ! — Iertare, milord, eu­ cer un bon de zece mii lire sterline. Nil cer trece mii lire. Un bon personal și nomi­nativ. — Dar, D le, nu le înțeleg. — E foarte simplu cu toate aces­tJise Aubryot scoțendu’și portofoli Iată dece mii de lire ce rog pe la­dul Clinton a le priimi pentru a versa în casa armatei, în schimb cărora îmi va da un bon scris mâna mea asupra acestei case. — Iată, 5.eu, o straniă fantasi D le, d’apoi consimt bucuros. Atât totul ? — Nu, milord. Imi vei da cuvî tul D télé de onoare­a de a privegh cu scrupulositate pe D-na de R­es­tel, femeea mea, și de a pune la î chisoare, pentru a fi ținut pftiă întoarcerea mea, pe ori­ce bărbat ce încerca să pătrundă la ea. — Asta, o promit, duse Clinton i o căldura pe care Aubryot o obser și uu i păru de loc displăcută, câ el î zim­bet rătăci pe buzele sale pal ii Mulțumise, milord, el.

Next