Vocea Covurluiului, noiembrie 1885 (Anul 13, nr. 2886-2911)

1885-11-01 / nr. 2886

­rea principelui Alexandru, ba încă usară de a mai urma cu negociăr 3 asupra acestui punct. Ministrul eşedinte D. Karaveloff și Dr. Strâns sau, reîntors din Sofia în Filipo­­le, principele primesce necurmat rese prin cari este rugat să apere irea cu armele în mână. ■ Biuroul Reuter publică urmă­rea telegramă ce i se trimite tot n Filipopole : ,Unul din dragoma­­i consulatului rus de aici a făcut caletoria prin satele bulgare, sub pretextul de a aduna bani pentru un drapel, dar de fapt cu intenţiunea de aţîţa pe locuitori la o ruscalacou a principelui Alexandru, spuneadu­­­e că le va fi mai bine dacă se vor dresa Rusiei, care le va da un prin­cipe ce va aparţinea propriei lor bi­­enei. Dragomanul adaose că princi­­ele Alexandru este vrăjmaşul libe­­rsforilor Bulgarilor. Ataşatul militar h rus este de asemene compromis, fiind­că s a încercat să provoace în armată o revoluţiune contra ofiţerilor. (A se vedea jcirile cele mai noue la telegra­mele noastre). VOCEA COVURLUIULUI Cronică Irxtorlexa — Cetim în Romanul : D. I. C. Brătianu, preşedintele con­siliului de miniştri, a avut ieri o în­­trevedere cu D. C. Nacu, ministrul justiţiei. — D. general Fălcoianu­, ministru de resbel, sa întors de la Sinaia. —­ Sgomotul despre mutarea din Craiova a generalului­ G. Angelescu persistă. Fiind-că intrarea în viitorul cabinet a generalului Al. Angelescu pare a fi sigură, D. general G. An­­gelescu va fi numit la Galaţi, în locul ce va lăsa vacant actualul titular al corpului III. — Cetim în Voinţa Naţională , In şedinţa consiliului de miniştri D. C. Nacu, ministru al justiţiei, a presentat ante-proiectul privitor la organisarea judecatoreasca. Acest pro­iect se va împărţi D-lor membri din comisiunea convocată de D. ministru al justiţiei şi care s’a întrunit de mai multe ori spre a discuta acest proiect. — Cetim în Naţiunea : Diferite liste ministeriale, una mai împestriţată de­cât alta, circulă în public. Se pretinde că din tot cabi­netul actual nu vor mai rămânea în cel viitor de cât D-nii loan Brătianu, Dimitrie Sturza şi C. Nacu; toţi ceia­­l’alţi D-nî miniştri îşi vor părăsi por­tofoliile în mânile altora. — Intrarea D-lui Eug. Stătescu în cabinet pare sigură. D-sea a avut o întrevedere cu D. prim-ministru. — I­n consiliu de miniştri s’a ţi­nut Marţi la 5 ore, sub preşedinta D-lui loan Brătianu, Se dice că s’ar fi compus definitiv lista ministeriala. — Unii pretind că D. Radu Mi­haiui, părăsind portofoliul lucrărilor publice, ar fi destinat a ocupa pos­tul de guvernator sail director al Bancei Naţionale. Ol- tj ÍOAÍJ CJ ii.: oi tji7 iziii g ţjfâ. — Printre candidaţii de miniştri se citezâ şi D. C. Dimitrescu de la Iaşi, deputat şi profesor universitar. — Ni se spune că D. Nicolae Io­­nescu, căruia i s’a propus un porto, folii în noua primenire ministerială­­ar fi impunend nişce condiţiuni pe cari D. prim-ministru nu prea e dis­pus a le primi. Nu se scie inse ce va aduce ziua de mând. — Cetim în I­Indépendance rou­maine . Comisiunea parlamentară a’a întru­nit ieri diminață la ministerul de in­terne pentru a discuta modificarea legii comunale, a carui ^raportor este D. N. Fleva. —­ D. I. C. Brătianu a lucrat ieri dimineţă cu şefii de serviciu ai mi­nisteriului de externe. — D. Gr. Ghica, fost secretar ge­neral al ministeriului de externe, a­cupjiciatul trebuise să se târesca pe pântece, apoi reuşise a se scula în ghun­unchi, intrând în pădure Au­­bryot trebuise să fi reuşit a se scula în piciore, cât­ urmele se transfor­maseră în paşi, a căror urme roşiau pămîntul. In fine de o dată Nicu se opri. Urmele se prefaceau în o nouă baltă de sânge. Privi în jurnal şi veniu un­­cadavru la câţi­va paşi de acolo. El se rupe era spre partea aceea şi scoise un strigat de turbare. Se reîntorsese lângă corpul ofițerului angles. — Am făcut un lucru minunat blestematul a găsit calul. Era adevărat. Mișcările cari tre­buise să le facă urcându-se pe cal causaseră negreșit lui Aubryot acea groznică emoragiă a cărei urme eraă la picioarele sale. — Scăpat! zise Nicu cu­rând Pe ierba, desperat, nimicit, lângă corpul nefericitului Angles. Inse asupra acelei naturi viguroase și primitive desperarea nu avea alt efect de cât a’i excita toate facultățile și a’l electrisa toți mușchii. In mai puțin de două momente el fu în pi­­cioare. Pădurea care fusese teatrul acelei drame nu era tocmai întinsă. Parte era exploatată. Nicu venru nu departe de el un plop frumos şi mare; se agăţa pe el cu agilitatea cea ordinară. Când ajunse în vârf, privi în tote părţile, şi atunci i se păriu ca în de­părtare, dincolo de teatrul luptei, trecea un cal care purta un pachet negru întins de alungul pe şea. (Urmarea pe mâne), sosit ieri în capitală venind de la Belgrad. M.M . L. Regele şi Regina se vor intoarce la Bucureşci negreşit pănă la 15 Noiembrie. — Consiliul de miniştri s’a întru­nit ieri din nou, la 1­9 ore, sub pre­­şedinţa D-lui I. C. Brătianu. La 5 o ore nimic nu se hotărîse. "CTh­izaca.© solri. __________ SOFIA, 11 Noiembrie.— Guvernul serb desfinţînd în mod oficial vio­larea frontierei bulgare, guvernul a declarat că a dat ordin de a trata ca brigandi pe cei 300 Serbi cari se gă­sesc încă pe teritoriul bulgar între frontieră şi satul Pakih, în apropiare de Trn. VIENA, 11 Noiembrie. — Comisia nea budgetară austriacă a primit pro­punerea delegatului, D. Stcurn, de a insera în raportul budgetului mi­nisteriului de externe un pasagiu prin care se exprimă acordul majo­ritaţii comisiunii cu politica orientala a guvernului, care tinde a restabili în mod pacific statul quo în sensul tratatului de Berlin. ROMA, 11 Nouembrie.— Camera a fost convocată pentru diua de 25 Nouembrie. Procesele ce se vor judeca la tribunal in diua de Vineri 1 Nouembrie. Secţ. I (Corecţionale). I. G. Telesa ; 2. M. Zontea, apel; 3. M. Buluc; 4. C. C. N. Ovidenie, apel; 5. Gr. Mânza, delict silvic ; 6. N. Popa şi altul, idem ; 7. G. I. Grosu şi altul ; 8. I. Tode­­raşcu ; 9. C. Şerban şi altul; 10. T. Pru­­teanu, deţinut. Secţ. II ( Civile). 1. Soltana P. Hristovici, apel; 2. Eleo­nora Hubatschek cu G. și C. Antache ; 3. State Vlasopol, apel ; 4. St. I. Pavel cu M. Cornea, verificare de scripte; 5. Maria Sa­vin, apel ; 6. Anica A. Manu cu C. G. Val­­samache ; 7. Natan Tenen cu Aizic Idel­­stein și altul ; 8. L. A. Vaier, apel ; 9. Osias Auschnit, apel; 10. Succesiunea def. Eni Mârza ; 11. Succesorii def. G. S. Vlasto, poprire; 12. H. G. Găitan, apel la contra­­vențiune vamală. Bursa de palaţi data oficială din SO Octombrie 1885 MĂRFURI. Grâu, 1,8oo hect., 59 lbr., 10.50 lei, mag. Secară, 1,700 hect., 54 lbr., 6.75 lei, slep. Orz, 800 hect., 45l/1 lbr., 5 lei, mag. Orz, 1,300 hect., 44 lbr., 4.35 leî, mag. Semînţă de cânepă, 20,000 ch., °/0 15.50 l.,m. Fasole, 30,000 ch., % de ch., 14 leî, mag. Telegrame financiare. (Reproducţiunea interesă). BUCURESCÎ, i­ Noiembrie.Vîndut, A.Renta română perpetuă 5%—.— B. O amortisabilă 5% —.— C.­­ (rurale convert.) 6°/0 —.— D.Obligațiuni căi fer. rom, 6% —.— E.­­ , 5% —.— F.împrumutul Stern .... —.— G. , Oppenheim. . . —.— H.împrumut, corn. Bucurescî 57c—.— I. » municipal 5% ^84---.— J. , y cu lose—.— K. Creditul fonciar rural 7%. . —.—■ L. » * » 5 °/o • • —.— M » , urban 7°/o r'—.— N.­­ * » 6°/0 • —.— 0, » » » 5% • •—.— P. FRANCFORT, 11 Noiembrie. Renta română amortis. 5u/0, . 92­ V. Q. Obligațiunile Casei pensiunilor —.—­R. Banca Națională. . . . 1039.00 S. y României.... , —.— T. Creditul mobiliar român . , —.— U. Societatea de construcțiunî. 144.7* V. Dacia-România .... 241.00 W. Naţionala de asigurare . 216.7* X. Lira otomană .... . —•— Y. Rubla de hârtia .... —.— Z. Florinul ...... —.— Argint și bilete contra aur 14.00 Londra, la vedere . . . . —.— 7 3 luni............................ 25.ii1 Paris, la vedere ...... . 3 luni............................. 9935 Berlin, la vedere. . . . . . —.— * 3 luni............................ 123 05 Marsilia, 3 luni ...... —.— VIENA, 11 Noiembrie. Napoleonul, 9 99 V Galbenul 5.96 Pol imperial 10.26 Lira turcă............................ 11.41 Argint contra hârtia...................... 100.00 Rubla hârtiă ..... 123.00 Acțiuni Anstalt ...... 281.90 Renta metalică 5 la sută . . . 82.80 Renta hârtiă 82 40 Renta aur 109 i° Lose turce, 17 20 Londra, la vedere . . . . .125 9° Paris, , ....................... 49 90 Berlin, , . . . . . 61.90 Amsterdam, , . . . . .10435 BERLIN, ii Nouembrie Napoleonul. . ............................. 16.14 Renta română amortisabilă 5%* 92 40 Obligațiuni române noue 6°/0 .103 10 împrumutul român 5°/0 .100.30 împrumutul Oppenheim . . .105.70 Rubla hârtie, comptant . . .19975 Londra la vedere ..... 20.25 Paris, 3 luni ............................. 80.35 Amsterdam. ................................... 168.00 împrumut municipal Bucureșci 84. 91.00 PARIS, 11 Noiembrie Renta francesă 5°/0 .... 107.95 Renta română 5°/0.......................108 00­­ 6°/0 căi ferate , 88.00 Acțiunile Băncii României . . —.— Creditul mobiliar român . . , —.— împrumutul elin 1879. . . .355-00 » » 1881. . . .272.50 Banca otomană ...... 490.00 Datoria turcă. ...... 13­ 95 Lase turce. 35-25 împrumutul egiptean .... 318.00 Londra, la vedere....................... 25.21 Amsterdam 3 luni. ..... 207.50 Berlin, y ..... 123.06 LONDRA, 11 Nouembrie. Consolidatele anglese .... 100. '/lg Acțiunile Băncii României . . 5.71 Paris, 3 luni 25.40 Berlin, .............................. 20.53 Amsterdam, ................................... 12.03 OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării : 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAŢI, n­ Noiembrie 1885. Barometrul redus la 60 şi corectat la nivelul mării în milimetre : 8. a. m............................................. 774 7 2- P m.................................................... 74-3 *• P­­m.................................................... 73­8 media. ....................................... 774-3 Termometrul la C° umbră: 1.1 minima.................................................... 5. g maxima............................................... 29 min.-|-8. a.m.-4-2 p.m.+ 8 p.m. media --------------------- -----------— 7.1 iară apărător......................................... 4.2 Starea logrometrică relativa. ... 77 t­ensiunea vaporilor în milimetre . . 4.6 Vîntul I direcțiunea dominantă . . N.N.E. J forța (0“calma—b^uragan). 1 Evaporometrul în milimetre. • . • 1.4 Ozonometru (0—21)............................. 7 Pluviometru in milimetre. .... 0 0 Nebulositate(0):Sennir—10—Acoperit). 342 Nivelul Dunării d’asupra mării Negre la. 7 CĂRBUNI CARDIFF prima calitate, en gros și en detail, se află de vîm a depositul meu, vadul Bacalbaşa, cu prețuri modei­u Philipp Heilpern.­­A-ii sosit CĂRBUNI ADEV1­RAT CÂRMII Se vînd cu prețuri moderate. A se adu­s la biuroul nostru, WATTON YQUEIX

Next