Vocea Covurluiului, noiembrie 1885 (Anul 13, nr. 2886-2911)

1885-11-26 / nr. 2907

tului şi industriei noastre, aceasta mai ales în direcţiunea porturilor noastre de mare şi de fluvii. Socotind neapărata pentru înflorirea comerţului nostru adoptarea politicei de apă, sprijinim înzestrarea portu­rilor noastre cu toate îmbunăţirile, cu toate aşe­tamintele pe cari ştiinţa şi naţiunile înaintate le-au introdus în marile porturi europene. Cred­ cad că înflorirea porturilor şi oraşelor de comerţ contribue la binele Statului întreg, şi că din contra de­cadenţa acestor oraşe aduce după sine şi decadenţa materială a însuşi Sta­tului, voim realţarea stării decoct­ute a marilor noastre porturi fluviale, şi dar sprijinim reîntinţirea porturilor france Galaţi şi Braila. VOCEA COVURLUIULUI Evenimentele din Balcani. F­iii popote, 4 Decembrie.— Sub­comisarii Libia şi Gadban au cerut prefectului Dumitrof a le remite ad­­ministracţiunea; acesta, în urma reso­luţiunilor luate deradunarea notabili­lor, a refusat. Oposiţiunea Rumelioţilor este pu­ternica şi unanima, dar calmul, or­­dinea şi seriositatea domnesce pre­­tutindene. Pirul, 4 Decembrie.— Prenipoten­­tul Milanovatz, care trebuia sa aducă asta­­ i răspunsul guvernului serptsc, a trimis o scrisoare prin care arata ca ne putend vedea inca pe rege, va cauta să vie cât mai neîntârziat. Principele Alexandru a visitat as­tacjl avant posturile bulgare și sa întors mulțumit. Timpul n’ar fi tocmai reu, dacă n’ar fi prea rece. Su­ia, 5 Decembrie. — Mare temere e aci ca Bulgaria va fi prinsa intre doue focuri ; de o parte e probabil ca Serbii vor reîncepe ostiliuțile, iar pe de alt* nu se scie d«ea t­uren nu vor intr* in Rumeliă. Armata tur­­ce-ica a început a se concentra la frontiera și la Mus­tai* pașa se observa o mişcare utobiciuuita de trupe. Porta nici nu vrea sfi audă de pro­punerile Angliei d a se întruni o nouă conferenţa ; ea pare mai mult dis­pusă a se folosi de împrejurări. Alegerile din Anglia și probabila cădere a ministerului Salisbury au produs un reu efect aci. Belgrad, 5 Decembrie. — Armata serbă e pe deplin reorganisată ; toate divisiunile ei sunt concentrate într’un singur punct ( o ară de divisiunea Lejanin), așa in cât Serbii pot face dintr’un moment într’altul o lovitură decisivă. Serbii s’au folosit de înce­tarea ostilităților pentru a grămădi câtimi imense de material de resbel şi de provisiuni la Niş şi în apropiare de linia ocupată de armată. Filipopole, 5 Decembrie.— Se Zice că, faţa cu refusul prefectului de Fi­lipopole d’a le preda administraţiunea, comisarii t­urceşci s’ar fi adresat Porţii, cerendu’i ajutore militare pentru a putea restabili ordinea. Sofia) 5 Decembrie.— Au­ sosit în formațiuni că Serbii, profitând de sus­pendarea ostilităților, s*a rădicat din nou­ 25,000 oameni pe cari i-au trimis la frontieră. La Nis­se Z*ce Li creazâ 4* SÎ noapte peste 5,000 oameni la fortificațiuni. Constantinopole, 6 Decembrie. — Din ultima adunare a membrilor con­ferenţei transpiră că, în urma atitu­dinii lui sir White, sub-comisarii ti’i . i y .. 'H mişi lu Rumelia au fost rechiem­aţi iar Djevdet paşa nu va merge la Fi­lipopole pentru restabilirea stat'du quo ante de­cât după împăcarea di­ferendului serbo bulgar (Voin­a naţională). Filipopole, 4 Decembrie. — Mare surescitate domnesce în populaţiune din causa atitudinii comisarilor turci Rumen­oţii sunt hotărîţi să nu renunţe cu nici un preţ la unirea lor cu Bul­garia. Mai multe deputaţiuni au ple­cat in Bulgaria la principele Ale­xandru. E temut ca Turcii să nu între în Rumelia în urma refusului prefectului de Filipopole d’a preda administra­­ţiunea comisarilor turci. La graniţa turceasca nu se află de­cât câte­va mii de oameni miliţiă. Aci se crede că mari sacrificii îl aşteptă pe Bulgari, mai cu seama în urma şcirii că Serbii vor începe în curând ostilităţile. Filipopole, 4 Decembrie.—Mamele, soţiele şi fiicele Rumelioţilor duşi la hotare pentru apărarea patriei comune contra năvălirii Şerbilor s’au adresat duios M. S. împărat^8el tuturor Ru- 8ilor, implorând înalta’l intervențiune pe lângă împăratul ca să aibă milă și să oprească năvălirea Turcilor asu­pră le. Viena, 4 Decembrie.— Se asigură că Austria este în perfect acord cu Germania întru cât privește misiunea lui Khevenha­ler în Bulgaria. Sofia, 5 Decembrie.— Cu toate că trimisul serb nu s’a văzut pe aci trupele serbe se văd puse în mișcare Viena. 5 Decembrie. — Mare fer­­bere la Belgrad și mai cu seama prin­tre notabilitâți pentru reînceperea ostilităților. Calafat. 5 Decembrie. — Armata serba din jurul Vidinului s’a împu­ținat, dar nu încetază a se întări în posiţiunile ce a ocupat. Belgrad, 5 Decembrie. — Circulă sgomotul că adunarea notabililor ce va fi chiemată a decide de pace sau va fi convocată de Iisbel. Diarele serbe încep a privi pacea cu mai multă reseuinaţiune. Circulă sgomotul că s’a încheiat armistiţiul pentru o lună. Berlin, 5 Decembrie. — Se anunţă că imperatorul a decernat principe­lui Alexandru al Bulgariei Ordinul pentru merit, şi că, graţie interveni­­rii imperator­ului Wilhelm, ţarul a revenit asupra mâsurei pentru şter­gerea principelui din armata rusă. Londra, 5 Decembrie.—Se anunță din St. Petersburg lui Daily Telegraph că în cercurile dimprejurul impera­­torului se vorbesce de doue sau trei corpuri de armată concentrate la su­dul Rusiei și cari ar fi destinate e­­ventual pentru Bulgaria. Filipopole, 6 Decembrie. — Astăzi când Porta se prepară a pune în executare decisiunile­ conferenţei pen­tru restabilirea statului quo, lumea începe a se agita din nou, şi dacă nu se va recunosce cel puţin unirea personală sub principele Alexan­dru, e foarte probabil că o a doua revu­­luţiune mai violentă de­cât întâia nu Vă 101cir(11A ft îsbucni. (L’Imlép roum.) Niș, 5 Decembrie. — Regele Milan este în o situațiune din cele mai pe­nibile. Din toate părțile e silit a re­începe resbelul. E­ fm­ite din neno­rocire că acesta este singurul mijloc pentru a’și conserva tronul, și e mai mult de­cât probabil că în cele di­n urmă va ceda la presiunea tuturor partidelor, unanime a cere resbotul pănă la extreme. Dar de altă parte, dacă Serb­ia va începe ofensiva cu riscul și pericolul acu, aflu din sor­­gintă autorizată că Austria nu va face nimic în favoarea ei, ci din con­tra îi va face aceleşi imputări ca și principelui Alexandru. Petersbu­g 5 Decembrie.— în cer­curile noastre politice se admite că Serbia va profita de armistiţiu spre a reorganisa forţele sale şi a se pune ast­fel în măsura de a reîncepe osti­­­lităţile. In prezenţa unei asemeni­ stări de lucruri, se consilieza Bulga­ria a se reconcilia cu Turcia şi Rusia, spre a putea duce cu mai multă autoritate negociaţiunile din pace. Berlin, 5 Decembrie.— Lu­nea acii e foarte surprinsă de doue articole, publicate unul de Fest şi altul dtl Vossische Zeitung, cari atacă cu vio­lenţă politica de protecţiune serba­­ Austro-Ungariei. Nici-o propunere de pace nu s’i făcut încă pe faţă. Se vorbeşce aci de a se recunoscui Pascal între doue sughiţuri. Aide ! vorbeşce-ne poţiu de iniraţirea rase­lor Dar ai uitat cum te a primit as­tai­i principele de Modau* ? Ce palma, am cu­ mei ! IJu sgom­ot de curiositate se rădi­case în camera vecina. »Se au(|iau ex­clamatiuul de mirare. — Ce vra sa (Jica asta ? întreba K­eonc cu jumătate voce. — Vom vedea! îi râspunse tot a­­semene Jeao. Incep a uu mal ti su părat pe tine ca­re al silit a petrece sora aici. Devine interesant. De ceea-1'alta parte se făcuse puțin liniștea. Prima voce reluă atunci cu un ac­cent de mânia rea deglisat. — Colomban a vorbit din punctul de vedere moral, (|i­ e oratorul, o palma morala, iata totul ! Nu una din acele palme adevărate cum fie care din noi am primit... Junii ofițeri se priviră în cabinetul unde cinaserâ. Negreșit pale ca se pronunțaseră din gluma toate aceste cuvinte.... dar nu... nimene nu pro­testa nici nu râse. Vocea tot continua în ceea­l­altâ sala. — Mai întâi Colomban n’a înțeles nimic din ceea ce s’a petrecut. Pen­tru aceea a ijis ca am primit o pal­mă, când din contra principele a fost foarte amabil. Numai i-am­ oferit un pahar de bere, şi el mi-a z­ili : Nu se poate astăzi, regret mult, din causa fetei mele... dar va fi pentru altă data. Jean şi Henric se priviră şi de astă data, creitend în vr o prinsare Dar fura siliţi a înțelege ca acea farsă se juca serios. Atunci, apucat de o data de mânia, Jean deveni foarte palid. Atins de desmințirea lui Pascal, Co­lomban se revoltă și jură, cu tena­citatea omului care a băut, că vă­zuse și auzise foarte bine și că Pas­cal primise palma, palmă morală dacă voia, dar în fine o palmă. Și alte mărturii se uniră cu a sea a doue sau trei persoane ce asistaseră de departe la întrevederea min­oua nilui cu principele. Pascal se angagease prea mult în minciuna sea spre a da înapoi. E. insistă. — Ei bine, z'se el, fiind­ca ve în­­deletnicifi a crede că s’a petrecut ast­fel, vă voi ,da o probă... prind o mie de franci contra , că mâne mă voi duce la principele de Modava. — Mă prind că nu ! strigă Co­lomban. — Nu te mai ocupa de acei oameni, Pascal, interveni unul din locutori spre a b­uișci conflictul. Familia de Mol­dava sunt aristocrați îndrăciți ! Ni face a vorbi de el ! In mica sila Jenn se sculase, U u gli ele sele ÎI în­trau în palma mâne­lor, atât își strîngea pumnul cu tur­­bare. — A ! Z!8Q el, trec peste margin !* Vino, fleurie ! Și împingend cu violență cu pi ciorul ușa ce l separ* de sala de mâif ] Cife, Jean­ trecu cel d’intai. Henrii mal liuișcit, îi urma, gata a’l da a.i;| tor în cas de trebuinţă. Deschizendu se, uşa făcuse cu atiL mai multă violenţă că rasturnase cât va scaune ce se aflau­ puse drept el Ca un fel de baricadă. Poţi se Interserft, şi, fie surprin­dere, fie curiositate, fie frică, bo fă«# o mare tăcere. Acea mulţime de \­W persoane era ţinută in respect pria

Next