Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)
1886-01-15 / nr. 2944
VOCEA COVÂRLUIULUI Cioru.Icon nr.t©rlôrëx — Cetim în Românul : D. loan C. Brătianu, primul ministru, a primit pe mai mulţi militari acasă la D-sea. Intre alţii D Brătianu a primit pe D. general Cernat, comandantul corpului 2 de armată, cu care D. Brătianu s’a întreţinut mai mult timp. — Ier! M. S. Regele a semnat decretul prin care D. Ioan Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, este însărcinat cu interbraul ministeriului de resbel. — Cerem în Voinţa naţională : Resultatele alegerilor parţiale efectuate la 12 curent la Piteşti, Focşani şi Fălticeni sunt urmatoarele : Deputat al colegiului III de Argeș a fost ales D. Mucenic Dinescu, sàtean, cu 404 voturi din 712 votanți. Deputat al colegiului III de Suceava a fost ales D. C. F. Ghițescu cu 197 voturi. Deputat al colegiul III de Putna a fost ales D. Nicu Mircea, sàtean, cu 353 voturi din 399 votanți. — S’at început la Huşi alegerile comunale. Lupta între partide a fost mare. Biuroul s’a putut constitui abia seara, alegendu se preşedinte D. N Bossie Alegerea consilierilor a început iar resultatul nu se va cunosce de cât târcjul. — Comisiunea Senatului, compusă din P-nil D Rosetti, P. S Aurelian, Polizu Micşunescu, S. Şamfinescu, C Boerescu, G Meitani şi R. Opranu, pentru revisiunea codului comercial, s’a întrunit ieri, fiind present şi ministru de justiţia E. Stătescu, şi a ales de preşedinte pe D. D. Rosetti, iar secretar pe D. R Opranu. — Cetim în Epoca . Sâmbătă sera a fost o întrunire guvernamentală la Senat. S’a căutat a se opri interpelarea ce D nil Verusi și IepurtPCU - ii adresat D lui Stutzla Cănit ru si care trebuia să se dis volte ieri. Acești D ul iu opus un refus formal. D. M. Ferichidi, ministru de externe, a primit pe D. baron de Mayr, ministru al Austriei. Se z}ice că ar fi fost vorba despre întrunirea comisiunii însărcinată cu regularea condiţiunilor de pace între Serbia şi Bulgaria. — Sezice că D. I. Brătianu va păstra interimul ministerului de resboiti pănă când se va termina seria interpelărilor anunțate în Senat contra acestui departament. Atunci numai va da portofoliul acestui minister D-lui general Berendel. — Ni se spune că D. Leonida Sterie ar fi fost arestat. Motivul acestei arestări ne este deocamdată cunoscut. — Cele 20.000 ghiulele comandate pentrutunurile Krupp au sosit Sâmbătă seara la pirotechnia din Bucureşci. — Se șopteşce că M. S. Regele ar fi chiemat pe D. președinte al consiliului în (}iua când era să se dea un vot de blam D Iul Sturdza de c£tră Senat, și ar fi insistat pe lângă D. I. Brătianu pentru ca să meargâ să apere pe colegul său de la culte. — D. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, a avut ieri dimineaţa o lungă întrevorbire cu general Fălcoianu. — Mai mulţi ofiţeri din armata bulgară au sosit în Bucureşti spre a visita cupolele de la Cotroceni. — La consiliul de miniştri care a avut loc ieri diminaţă s’a ocupat de măsurile ce trebuesc luate pentru a sili majoritatea de a vota legea cârciumelor. — Adunarea generală a acţionarilor Băncii naţionale după oare-cari discuţiuni, cari şi au avut importanţa dictată de însemnătatea cesiunii ce era la ordinea cjilei, adecă consolidarea datoriei flotante de 26 milioane a biletelor ipotecare, a adoptat convenţiunea dintre Stat şi bancă fără nici-o modificare. Erau representate 12.200 acţiuni din totalul de 21 mii. — Cetim în România liberă . In urma întrunirii de Vineri sera a majorităţii, guvernul s a hotărît a retrage proiectul pentru monopolisa rea cârciumelor cu două părţi pentru Stat şi o parte pentru comune. — Proiectul de lege asupra înve*ţămîntului, după declaraţiunea D lui I. Brătianu, va trebui să se discute în sesiunea de est timp. — In privinţa arestării D-lui Leonida Sterea Naţiunea află că D se- ar fi adresat unui prieten o scrisoare particulară, prin care ameninţă pe unul din stâlpii colectivităţii, şi că acea scrisoare, în urma denunţării acelui prieten, ar fi ajuns la parchet . Cetim în L'Indépendance roumaine : D. Radu Mihaiu, ministrul lucrărilor publice, s a întors în capitală — D. ministru al instrucțiunii a fost primit ieri dimineaţa de M. S Regele. — D. Nacevici, agentul diplomatic al Bulgariei, a avut Duminecă o lungă întrevedere cu D. ministru al afacerilor străine. — D. prim-ministru trebuia să supună fisticii scrimaturei regale decretul de numirea generalului Falcoianu ca șef a statului major general — Se crede că D. Cogalniceanu va desvolta Sâmbătă în Cameră interpelarea sea asupra expulsărilor. — Se asigură în cercurile guvernamentale că generalul Leca nu va primi a întră în cabinet de cât dacă i se va da portofoliul resbelului. D i Brătianu refusă, pentru că M S. Regele voesce să fie la resbel si D Brătianu si.îi un general în activitate. 4 Cât costă un predinte al republice Statelor Unite.— Pe nedrept se credi în Europa că președintele republice Statelor Unite nu costă mai menii Statului seu. Iată cheltuelile ce Statele Unite fac cu preşedintele republice : Apantamente anuale . 250,0001 impiegaţi ordinari ai casei.180,320, Secretar particular. . . 16,250, Sub-secretar....................... 11,250, Stenograf....................... 9,000, Cinci lucrători câștigând fiecare câte 6,000 lei pe an 30,000, Un majordom . 90,000, Doul portail câștigând fie-i Președintele american se scolă în toate diminițele la 6 ore , deji nezi regulat la 8 ore, apoi la 12 și prec zesce la 7 ore. Când i se recorcandi cineva pentru vre un post, D. Cie-* 1 veland *re un mod cu totul particular de a judeca pe cai d dat. El întrebâ : Ce fel de om este fisicește ? Sănătatea Iul este bună? Este cap* bil să iminceasca mult și să fie mereu sănătos? Daca răspunsurile nu avute cu totul satisfâcătore, preşedintele refusa de a se mai interesa de candidat, i or a-tât de mari ar fi calităţile morale ale acestui din urmă. 1-1 Fiica preşedintelui, miss Cleveland, este tot*d’a una presentă la recepţiu-; uile diplomatice. Ea vorbeşte limbele francesă, germană şi italiană, şi dtjj conversaţiunii o mare animaţiune Ei este o tînerà forte superiora, care sa achită într’un mod admirabil de datoriele ospitaliere cari incumbă poi tulul înalt ocupat de tatăl ei. care câte5,000 . . . . 12,000, Un şef şi 4 bucătari . . 50,000, Un telegrafist . 80,000, Două uşieri....................... 13,000 , Un uşier de noapte ... . 6,000, Un detectiv....................... 4,500, Un om însărcinat cu focurile........................................ 4,320, Diverse cheltueli. . . 240,000, Total 843640, îmi puse el însuși mâna mea în stea... și, pentru că reflecţiunile mele mai făcut să înțeleg că noi ne înșelasem asupra felului sentimentelor ce ne lega. — Noi ne am înșelat ! 4’'8e Henric cu un gest de mâniă... Nu’ți mai rămâne decât să insulți iubirea mea, după ce o tftgaduesci poate ! — bie ! cjise Ursula rectificânduse cu curegiu Voi (Jice deci numa că mă înșelasem eu. . — Tu nu o.* iubescl ? Asta voesdl să ml spui ? — O ! d» ! te iubesc ! răspunse neudoria ietfi, de «Btă dată ctdâi d fără voință puterii «deverului .* Dar ti» iarle boldită saşi îndepliniși a datoria și rolul stă pănă la sfârșit — Te iubesc cu sinceritate, cjise es .. adânc , ca o soră care șl iubește pe fratele seu cel mai scump.«, dar numai ca pe un frate... — O ! scrisorile tele mi-a a dat a o înțelege în destul, z zise Henric cu o voce sfâșiătore, dar n’am voit să cred..Ia să vedem ! să vedem ! urmă el, agățându se de o ultimă speranţă cu energia omului care se înhcă şi se ţine de o scândură ce întâlneşce... dar puţin importă... mă iubesci ca pe un frate, tici tu ? Ei bine, me voi mulţumi chiar şi cu atâta iubire... şi voi face astfel încât, o dată devenita soţia mea, vei vedea preffitându se acest sentiment intr unul de altă natură. Aide !... socot că te înșeli și că inima tea îmi aparține cu totul. — Nu !... răspunse cu putere bieta martiră. Inima mea nul i0tă pentru tine... un dispus cea mai mare parte din ea pentru un altul.. — A ! strigă Henric... îmi vei spune cel puțin numele acelui altul !.. Spune, cine i el ?... Aide, urmă el mai departe, luând amîndouă mânele Ursulei și strîngîodu-lti tare... Spune’ml numele lui, dacă al curagiul ! .. Spune’ml cine ? __E D 4ea !... (J’8e tînăra ietà cu un ton rece și solemn. — Deea ! Rîptțind acest cuvînt, Henric făcu un pas înapoi, cuprins de discuragoare. Astfel totul îi era retusat, pănă și dreptul de a blestema și de a combate pe rivalul care era preferit. Aceasta descoperire, care înlănțuia furia sea, făcea disperarea rea și mai cumplită, căci o reducea la neputință Suspinurile îl înecai gâtul. — D4di! Lui D4cu mă sacrifici tu ? repetă Henric cu o voce sfftșiătoare, Iflsându se să cadă pe fotolii!, ! fără puteri și tftră curagi. Ursula se puse alăture cu el și’l luă mân». — Ascultă, îl zise ea cu o voce mal dulce de cât pănă atunci. S«ți fac confesiunea mea Intregâ și apoi me vei judeca. Tu ştii că din cea mai fragedă copilăria m’am consacrat săracilor şi bolnavilor. Când eram în etatea în care celelaite fete nu se gândesc de cât la plăcerile lumeşci, eu am luat în •- I cest vech’u castel, care era pentru ■ mine un loc tot aşa de retro şi as- I cuns ca şi o monasire, nişte deprin deri cari au devenit o a doua natură, I şi la cart, o simt bin»*, îmi este cu neputinţă de a renunţa. — Fi! soţia mea! încercă încă o dată D. de Prégibert, şi ’ţi voi per« .