Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)

1886-01-15 / nr. 2944

VOCEA COVÂRLUIULUI Cioru.Icon nr.t©rlôrëx — Cetim în Românul : D. loan C. Brătianu, primul mi­nistru, a primit pe mai mu­lţi militari acasă la D-sea. Intre alţii D Brătianu a primit pe D. general Cernat, co­mandantul corpului 2 de armată, cu care D. Brătianu s’a întreţinut mai mult timp. — Ier! M. S. Regele a semnat de­cretul prin care D. Ioan Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, este însărcinat cu inte­rbraul ministeri­­ului de resbel. — Cerem în Voinţa naţională : Resultatele alegerilor parţiale efec­tuate la 12 curent la Piteşti, Focşani şi Fălticeni sunt urmatoarele : Deputat al colegiului III de Argeș a fost ales D. Mucenic Dinescu, sàtean, cu 404 voturi din 712 votanți. Deputat al colegiului III de Suceava a fost ales D. C. F. Ghițescu cu 197 voturi. Deputat al colegiul III de Putna a fost ales D. Nicu Mircea, sàtean, cu 353 voturi din 399 votanți. — S’at­ început la Huşi alegerile comunale. Lupta între partide a fost mare. Biuroul s’a putut constitui abia seara, alegendu se preşedinte D. N Bossie Alegerea consilierilor a început iar resultatul nu se va cunosce de cât târcjul. — Comisiunea Senatului, compusă din P-nil D Rosetti, P. S Aurelian, Polizu Micşunescu, S. Şamfinescu, C Boerescu, G Meitani şi R. Opranu, pentru revisiunea codului comercial, s’a întrunit ieri, fiind present şi­­ ministru de justiţia E. Stătescu, şi a ales de preşedinte pe D. D. Rosetti, iar secretar pe D. R Opranu. — Cetim în Epoca . Sâmbătă sera a fost o întrunire gu­vernam­entală la Senat. S’a căutat a se opri interpelarea ce D nil Verusi și IepurtPCU - ii adresat D lui Stutz­­la Cănit ru si care trebuia să se dis volte ieri. Acești D ul iu opus un refus formal. D. M. Ferichidi, ministru de externe, a primit pe D. baron de Mayr, ministru al Austriei. Se z}ice că ar fi fost vorba despre întrunirea co­­misiunii însărcinată cu regularea con­­diţiunilor de pace între Serbia şi Bulgaria. — Se­­zice că D. I. Brătianu va păstra interimul ministerului de res­boiti pănă când se va termina seria interpelărilor anunțate în Senat con­­tra acestui departament. Atunci numai va da portofoliul acestui minister D-lui general Berendel. — Ni se spune că D. Leonida Ste­rie ar fi fost arestat. Motivul acestei arestări ne este de­o­cam­dată cu­noscut. — Cele 20.000 ghiulele comandate pentru­­tunurile Krupp au sosit Sâm­bătă seara la pirotechnia din Bucu­­reşci. — Se șopteşce că M. S. Regele ar fi chiemat pe D. președinte al con­siliului în (}iua când era să se dea un vot de blam D Iul Sturdza de c£­­tră Senat, și ar fi insistat pe lângă D. I. Brătianu pentru ca să meargâ să apere pe colegul său de la culte. — D. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, a avut ieri dimineaţa o lungă întrevorbire cu­­ general Fălcoianu. — Mai mulţi ofiţeri din armata bulgară au sosit în Bucureşti spre a visita cupolele de la Cotroceni. — La consiliul de miniştri care a avut loc ieri diminaţă s’a ocupat de măsurile ce trebuesc luate pentru a sili majoritatea de a vota legea câr­­ciumelor. — Adunarea generală a acţionari­lor Băncii naţionale după oare-cari dis­cuţiuni, cari şi au avut importanţa dictată de însemnătatea cesiunii ce era la ordinea cjilei, adecă consolida­rea datoriei flotante de 26 milioane a biletelor ipotecare, a adoptat conven­ţiunea dintre Stat şi bancă fără nici-o modificare. Erau representate 12.200 acţiuni din totalul de 21 mii. — Cetim în România liberă . In urma întrunirii de Vineri sera a majorităţii, guvernul s a hotărît a retrage proiectul pentru monopolisa­ rea cârciumelor cu două părţi pentru Stat şi o parte pentru comune. — Proiectul de lege asupra înve*­ţămîntului, după declaraţiunea D lui I. Brătianu, va trebui să se discute în sesiunea de est timp. — In privinţa arestării D-lui Leo­nida Sterea Naţiunea află că D se- ar fi adresat unui prieten o scrisoare particulară, prin care ameninţă pe unul din stâlpii colectivităţii, şi că acea scrisoare, în urma denunţării a­celui prieten, ar fi ajuns la parchet . Cetim în L'Indépendance rou­maine : D. Radu Mihaiu, ministrul lucră­rilor publice, s a întors în capitală — D. ministru al instrucțiunii a fost primit ieri dimineaţa de M. S Regele. — D. Nacevici, agentul diplomatic al Bulgariei, a avut Duminecă o lun­gă întrevedere cu D. ministru al a­­facerilor străine. — D. prim-ministru trebuia să su­pună fisticii scrimaturei regale decre­tul de numirea generalului Falcoianu ca șef a statului major general — Se crede că D. Cogalniceanu va desvolta Sâmbătă în Cameră interpe­larea sea asupra expulsărilor. — Se asigură în cercurile guver­namentale că generalul Leca nu va primi a întră în cabinet de cât dacă i se va da portofoliul resbelului. D i Brătianu refusă, pentru că M S. Re­gele voesce să fie la resbel s­i D Brătianu si.îi un general în activitate. 4 Cât costă un pre­dinte al republice Statelor Unite.— Pe nedrept se credi în Europa că președintele republice Statelor Unite nu costă mai m­enii Statului seu. Iată cheltuelile ce Statele­ Unite fac cu preşedintele republice­ : Apantamente anuale . 250,0001 impiegaţi ordinari ai casei.180,320, Secretar particular. . . 16,250,­ Sub-secretar....................... 11,250, Stenograf....................... 9,000, Cinci lucrători câștigând fie­care câte 6,000 lei pe an 30,000,­ Un majordom . 90,000, Doul portail câștigând fie-i Președintele american se scolă în toate diminițele la 6 ore , deji nezi­­ regulat la 8 ore, apoi la 12 și prec­­ zesce la 7 ore. Când i se recorcandi cine­va pentru vre un post, D. Cie-* 1 veland *re un mod cu totul particu­lar de a judeca pe cai d dat. El în­­trebâ : Ce fel de om este fisicește ?­­ Sănătatea Iul este bună? Este cap* bil să iminceasca mult și să fie m­ereu sănătos? Daca răspunsurile nu avut­e cu totul satisfâcătore, preşedintele re­fusa de a se mai interesa de candidat, i or a-tât de mari ar fi calităţile morale ale acestui din urmă. 1-1 Fiica preşedintelui, miss Cleveland,­­ este tot*d’a una presentă la recepţiu-; uile diplomatice. Ea vorbeşte limbele francesă, germană şi italiană, şi dtjj conversaţiunii o mare animaţiune Ei este o tînerà forte superiora, care sa achită într’un mod admirabil de da­­toriele ospitaliere cari incumbă poi tulul înalt ocupat de tatăl ei. care câte­­5,000 . . . . 12,000, Un şef şi 4 bucătari . . 50,000, Un telegrafist . 80,000, Două uşieri....................... 13,000 , Un uşier de noapte ... . 6,000, Un detectiv....................... 4,500, Un om însărcinat cu fo­curile........................................ 4,320, Diverse cheltueli. . . 240,000, Total 843640, îmi puse el însuși mâna mea în s­tea... și, pentru că reflecţiunile mele mai­ făcut să înțeleg că noi ne în­șelasem asupra felului sentimentelor ce ne lega. — Noi ne am înșelat ! 4’'8e Henric cu un gest de mâniă... Nu’ți mai ră­­mâne de­cât să insulți iubirea mea, după ce o tftgaduesci poate ! — b­ie ! cjise Ursula rectificându­­se cu curegiu Voi (Jice deci numa că mă înșelasem eu­. . — Tu nu o.* iubescl ? Asta voesdl să ml spui ? — O ! d» ! te iubesc ! răspunse ne­­ud­or­ia ietfi, de «Btă dată ctdâi d fără voință puterii «deverului .* Dar ti» iarle boldită saşi înde­pliniși a datoria și rolul st­ă pănă la sfârșit — Te iubesc cu sinceritate, cjise es .. adânc , ca o soră care șl iubește pe fratele seu cel mai scump.«, dar numai ca pe un frate... — O ! scrisorile tele mi-a a dat a o înțelege în destul, z zise Henric cu o voce sfâșiătore, dar n’am voit să cred..­Ia să vedem ! să vedem ! urmă el, agățându se de o ultimă speranţă cu energia omului care se înhcă şi se ţine de o scândură ce întâlneşce... dar puţin importă... mă iubesci ca pe un frate, t­ici tu ? Ei bine, me voi mulţumi c­hiar şi cu atâta iubire... şi voi face ast­fel în­cât, o dată devenita soţia mea, vei vedea preffitându se acest sentiment intr unul de altă natură. Aide !... socot că te înșeli și că inima tea îmi aparține cu totul. — Nu !... răspunse cu putere bieta martiră. Inima mea nul i0tă pentru tine... un dispus cea mai mare parte din ea pentru un altul.. — A ! strigă Henric... îmi vei spune cel puțin numele acelui altul !.. Spune, cine i el ?... Aide, urmă el mai departe, luând amîndouă mânele Ursulei și strîn­­gîodu-lti tare... Spune’ml numele lui, dacă al curagiul ! .. Spune’ml cine­­ ? __E D 4ea !... (J’8e tînăra ietà cu un ton rece și solemn. — D­eea ! Rîptțind acest cuvînt, Henric făcu un pa­s înapoi, cuprins de discuragoare. Ast­fel totul îi era retusat, pănă și dreptul de a blestema și de a combate pe rivalul care era preferit. Aceasta descoperire, care înlănțuia furia sea, făcea disperarea rea și mai cumplită, căci o reducea la neputință Suspinurile îl înecai­ gâtul. — D­4di! Lui D4cu mă sacrifici tu ? repetă Henric cu o voce sfftșiă­toare, Iflsându se să cadă pe fotolii!, ! fără puteri și tftră curag­i. Ursula se puse alăture cu el și’l luă mân». — Ascultă, îl zise ea cu o voce mal dulce de cât pănă atunci. S«­ți fac confesiunea mea Intregâ și apoi me vei judeca. Tu ştii că din cea mai fragedă co­pilăria m’am­ consacrat săracilor şi bolnavilor. Când eram în etatea în care cele­­l­aite fete nu se gândesc de cât la­­ plăcerile lumeşci, eu am luat în •- I cest vech’u castel, care era pentru ■ mine un loc tot aşa de retr­o şi as- I cuns ca şi o monas­ire, nişte deprin­­ deri cari au devenit o a doua natură, I şi la cart, o simt bin»*, îmi este cu neputinţă de a renunţa. — Fi! soţia mea! încercă încă o dată D. de Prégibert, şi ’ţi voi per« .

Next