Vocea Covurluiului, mai 1886 (Anul 14, nr. 3033-3058)
1886-05-01 / nr. 3033
ANUL XIV. Nr. 3.033. PONAMENT pentru România un an ... 20 lei 6 luni . . . 16 * III pag. IV premiul afent abonaților [pentru străinătate un an ... 34 lei 6 luni ... 17 * Abonamentele Ic in Galaţi la Adinistraţiunea Ziaruî, în districte la bio. fine postale. 10 BANI EXEMPLARUL. guvernamentali. De altmintrele cifrele exacte nu se vor cucdsce de cât după deschiderea Scupcineî. A se vedea ultime seri telegrafice pag. II. JOI, 1 MArtr 1886. ANUNCIB linia petit Fagina IV : 40 bani » III ^ 80 . INSERTIUNI §i RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. CRU. II Administraţiunea : str. Mare. Iledacţiunea : str. Mare. | APARE iN TOATE piLfcLE Xel@grra.rrxe Serviciul partie, al «Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, U Maiu.— Camera decis a lua mâne în discuțiune rojectul legii comunale. Se voteaza pe articole projectul penru exploatarea apelor minerala din liră. Se da cetirea projectuluî pentru oranisarea flotilei. Se încinge discuțiunea dacă trebue & se ia in desbatere projectul guvernului, sau al comitetului delegaţtor care modifică pe al guvernului. Votul vise este nul. — La Senat D. Frumuşanu desvolta interpelarea cea relativă la negocierile pentru convenţiunea comercială cu Austro Ungaria. D. ministru al afacerilor străine răspunde că, îndată ce se vor isprăvi tratativele, va comunica Parlamentului resultatul. In urmă Senatul voteaza până la fine pe articole proiectul codiceluî de comerț. BERLIN, 10 Main.— Camera a adoptat în mod definitiv, prin 260 voturi contra 108, proiectul de lege eclesiastic. BILEK, 10 Main. — Archiducele Albert, fâiând caletoria cea de inspecţiune a trupelor Erzegovinei, a trecut alaltăieri prin Trebinje şi a sosit ieri la Bilek. A fost primit cu o căldură pe unde a trecut. Ministrul de reabel al Montenegrolui, voivodul Plamenatz, a sosit aci pentru a saluta pe archiducele în numele prinţului Nicolae. BELGRAD, 11 Main. — Oposiţiunea discută resultatele publicate de GALAJA 30 Aprilie Î3S6. Negociările pentru convenţiunea comercială cu Austro Ungaria merg reu, după cum spun ziarele din capitală. Austro Ungaria rădică pretenţiuni mari, pe cari naturalmente nu le pot primi delegaţii români. Ar fi ajuns lucrurile până acolo că ar fi iminentă o ruptură a negociaţiunilor. Ceea ce înse pare a fi sigur, e ca pentru moment aceste negociaţiuni sunt întrerupte, se dice pentru ca delegaţii austro ungari să primesca noue instrucţiuni de la guvernul lor Cum că pretenţiunile monarchiei vecine sunt mari, de acesta nu ne îndoiim, câci e natural ca ea să caute a obţinea cât va putea mai mult Este iarăşi sigur că, dacă cere de la început mult, e ca să aibă de unde lăsa şi să arăte că face concesiuni. Rămâne înse a şei dacă limitea la care e decisă a se opri cu concitunile el ne poate conveni şi noue. Şi noi se înţelege că va fi trebuit să cerem mult, fără a ne împedeca aceasta de a lăsa din pretenţiunile despre în timpul negocierilor. Pentru aceasta se fac negociări. Sunt înse limite peste cari nu ne este permis să trecem. Convenţiunea actuală ne a fost dăunătore. Experienţa ce am făcut cu ea ne a arătat rélele ce ne a adus ea e dar cu neputinţă a face o altă convenţiune care sa nu înlăture aceste réle. Austro- Ungaria cere mai mult chiar decât în convenţiunea actuală. Puţin ne importă ceea ce cere ea. N’avem a privi cestiunea de cât din punctu nostru de vedere. Dacă se poate ajunge la o înţelegere prin garantarea intereseior reciproce a fie cărei părţi, fără a se reduce jignire nici-uneia, ar fi bine ; în cas înse când un nou aran* geamăt n’ar fi posibil pe aceste base, atuncî trebue să ne lipsim de el. Fiecare să rămână libera ’şi ménagea interes de cum va crede mai bine. Cu părere dar nu am vedut la unele diare din capitală recriminări adresate în aceasta cestiune contra cutăreloru cutărei partide, susţiindu se că unii ar fi dispus a da mai mult şi alţii mai puţin. Sunt de regretat asemeni polemice în o cestiune vitală, ce nu interesezâ pe cutare sail cutare partidă, ci ţara în rége. Iu o asemene cestiune nu trebue să fie vorba de care să dea mai mult, ci de care să obţină mai mult. Toţi suntem Români, toţi ne iubim ţara, şi dacă în cestiuni interioare putem fi dasaţi, în cestiuni ce ating interese primordiale a ţerei nu admitem că “H^gAsi Români cari să le sacricomii,« greşeli şi unii şi alţii, dar e inadmisibil a crede că un Român ar putea trăda cu bună consciinţă interesele ţerei. In locuir de a recrimina unii contra altora, în asemeni ocasiuci, e mai bine a ne lumina unii pe alțţii, a ceda din animosităţile ijalnice a luptelor de partid, câci cedăm pentru binele ţerei. Suntem liberi a ne relua certele după ce vom trece greul, laa inte de toate interesele ţerei, şi în urmă cele de lupte intestine. Nu voim prin aceasta a ne arata amici ai guvernului actual, pe a cărui acte le condamnăm și le vom condamna. Dar circumstanțele au făcut ca el să fie chiemat la resolvarea unor interese vitale ale țăreî, și n’am voi ca prin divisiunile noastre de toate zilele să compromitem aceste interese. Oricât de adversari suntem, totuși am dori să poata scoate la bun sfârșit cestig n ile ce are acum în mână. Vo— De ieri a ne răfui în urmă în alte decese interioare. Qzoxxha* locala* — D prefect a plecat adi diminața la Sulina împreună cu membrii Comisiunii europene danubiane. Se va întoarce poimâne. — D. general Pencovici a inspectat regimentele călărașilor concentrate pentru 50 dile pe platoul de la Țiglina. — D. colonel Vrabie, șeful intendenței corpului III de armată, a inspectat toate administrațiunile regimentelor din garnisoaaa Găhți. D sea va pleca săptămâna aceasta spre a inspecta toate administrațiunile din corpul III. — Statul major a reg. 8 de liniă, împreună cu șeful său, D. colonel Lipoianu, a trecut prin orașul nostru, duceadu se la Iași. Regimentul pănă nou ordin va rămânea la Iași pentru stârpirea locustelor. — Cu începere de Joi 1/13 Mai, cursa de dimineţă a vaporului local de la Galați la Brăila va avea loc la 72 ore dimineeft în loc de 8 ore. — S’a sancționat legea prin care se recundsce calitatea de cetjen român concetăţânului nostru, D. Hagi Ghea Gaitan, FeliolaVOCII COVURLUIULUI* 40 DRAMELE AMERICEI sau DAMA MISTERIOASA PARTEA I. Comtele de Alerto X. (Urmare). Colonelul făcea sa’i răsune călcâiele pe asfalt, dând cu vârful umbrelei gele lovituri cadențate în paragiu, îmbrăcat bine, cu mâna în mâneca vestei, învingător, neresistibil ; șuierând o alta, își continua mersul fără a da atențiune bătrând negrese cei urma deja de mal mult timp, cereadu’i pomenà. — Dle, zicea negresa în limbagiuî sea, o mică pomena, D-le, te rog. Și bătrâna Jeanji întindea mâna sea negra și uscată. Până atunci colonelul nu dăduse atențiune, dar când negresa îl atinse, necăpătând nici un răspuns, fu revoltat de atâta tudrásnélá, și o trată cum am arătat mai sus, amenințând’o acum cu umbrela, acum cu cișmele. Negrésa nu se descuragea, el vorbia de micii sei copii ce mureau de foame, de ea, care, afirma ea, nici mâncase nici bouse de trei zile. Colonelul, ca om ce cunoscea valoarea banilor, fereasca D-(ea n’ar fi pus mâna la posunarul seu. Pentru a trecea era amenința pe bătrână, când sosi drept poarta otelului D-nei Meytman. Fără a se precupa de negresà, colonelul se «sigură că poarta era între» deschisâ, și întră cu hotărîre. Cerșetarea și urma drumul, pe când Gemma, apucând mâna lui Pick Wel, îl orbea cu jumătate voce : — Nu face sgomot. In același timp îi conducea în întunerec. El ascultase, înâbușindu-și pașii și păzindu-se de a nu se lovi de treptele scării. Gemma conduse prin mai multe camere întunecose, și ajunse astfel la uşa budoarului Beu, pe cărei deschise. Colonelul, orbit de o dată de lumină, își frecu ochii de mai multe ori. Gemma închise uşa, arăta cu degetul un scaun lui Puk-Wel și se puse și ea jos, adresându-i numai acest cuvînt: — Ei bine ?... Pirkaidl, forte satisfăcut de el, se răsturnă. — Ai dreptate, scumpa mea D-nă, îi zise el, este un mister. Grație indicațiunilor D-tele, am găsit foarte lesne casa. Sad-House este foarte cunoscută în țară, primul trecător ce am întâlnit mi-a putut’o indica. Dar a trebuit să mă mărginesc a mă învârti în jurul ei. — Cum ! strigă Gemma, a cărei ochi străluciau de mână, n’ai pătruns în acea casă ? — Imposibil, și cu toate aceste îți pot afirma că colonelul Pick-Wel nu cunosce frica. — Nu comiți decât stângăcii, cjise D na Meyrmann cu un ton desprețuitor, creiji că te plătesc spre a te grămădi unele peste altele ! Demnitatea colonelului nu se atinse de aceasta apostrofare virulentă. El plecă capul și lăsă să treaca furtuna. — D-nă, răspunse el in fine, am