Vocea Covurluiului, iulie 1886 (Anul 14, nr. 3083-3109)

1886-07-01 / nr. 3083

f UHL . . .-----------------------------------T ABIETaȚI. Ciorapii reginei, — Regina Margareta a Italiei însărcinase o fetița, care ’i fusese recomandată, să’i îaipletesca o pâreche de ciorapi. De diu» nascerii reginei Majestate* S•;» primi din partea acelei fetițe, dimpreună cu o pireche de ciorapi, o seriedre de felicitare. Regina trimise fetiţei drept răspuns o altă pereche de ciorapi, din cari unul era plin cu bombone, iar celalait cu monede de aur. Ciorapii erau însoţiţi de un bilet în urmatoarea cuprindere : ,Dragă copilă spune unul care din ciorapi ţi a plăcut mai bine?4 A doua di Misstates Ser. primi răspunsul fetei : »Iubita Doran, regină, din cansa ciorapilor ce mi » trimis am versat multe lauri al ; cei cu monede de aur mi l’a luat tata ș» cei cu bombanele fratele meu.“ Un testament ciudat. — Avutul comerciante Beecher de la New-York care avea în toate stradele principale ale oraşului sucursale, impuse tuturor impiegaţilor lui condiţiunea de a nu se căsători, deşi însuşi era părinte de familia. In ajunul Rusaliilor a murit Beecher. Testamentul său făcut în anul 1863, cuprinde următoarele stipulaţiuni : „Drept rasplatit pentru serviciile sale credincioase, lati dirigentulul comerciului mtu mau, vaduvei mele, casierul general şi primul ţiitor de registre vor primi drept rasplata serviciilor lor manele fiicelor mele Aina şi Elisa. Văduva Beecher a ajuns în vârsta de 61 ani şi fiicele ei sunt renumite pentru utîciunea şi caracterul lor arţăgos. Dingentul, casierul şi ţiitorul de registre ai refuzat în unanimitate a accepta moş Unirea. LONDRA, 10 Julie. FRANCFORT, 1o Julie. Renta română amortis, 96.95. » VIENA, 10 Julie BERLIN, 10 Julie PARIS, 10 Julie V. Dacia-România ..... 266.00 Y. Rubla de hârtie ..... —.— X. Lira otomană ..... —.— W Naţionala de asigurare . . —.— Z. Florinul ....... —.— Argint şi bilete contra aur . 15.20 Londra, la vedere . . . . . —.— » 3 ani . ... 25.15 Paris, la vedere ...... —.— » 3 luni.............................. 99.50 Berlin, O vedere. ..... ..— 13 hwl ...... 123-35 Napoleonul» « » $ » « • » 10.02 Galbenul ........ 5.92 Pol imperial ....... 1033 Lira turcă ........ ii 33 Argint contra hârtie. .... 100 00 kuDia hârtiă . . . ... 122.85 Acțiuni Anstalt 276.80 Renta metalică 5 la sută . . . 85.90 Renta hârtie 85.20 Renta aur......................................... 118 70 Lose turce. ...... 17.50 Londra, la vedere . . . . .126.80 lâns, » ..... 5015 ^ e t 8 * » 62 20 Amsterdam. » . . . . .104.80 Napoleonul, 16.20 Renta română amortisabilă 5%* 96 90 Obligațiuni române noue 6°/0 .106.90 împrumutul român 5% .102.70 împrumutul Oppenheim . , ,109.40 Rubla hârtie, comptant , , ,198.50 Londra 3 luni. ,,,,,, 20.31 Paris, 2 luni ...... 80.40 Amsterdam, .......................... 168.20 împrumut municipal Bucuresci 84. 97 60 Renta francesă 4l/s% - • • •110.75 Renta română perpetuă 5u/0 . 92.75 » 6°/0 căi ferate , —.— Acțiunile Băncii României , , —.— î împrumutul elin 1879, , , ,378 75 , , 1881, . . .302 00 Banca otomană 515 00 Datoria turcă, , , , , „ , 1475 rose turce 35 00 împrumutul egiptean , , , ,362.00 Londra, la vedere .... 25.23 Amsterdam 3 luns,, , . , .207.75 d Berlin, » . . . . .123.12 Consolidatele anglese , , , ioi-7ig Acţiunile Băncii României . 672 Paris, 3 luni . . . , , 25.40 Berlin. 20.52 Amsterdam. », ... 12.03 Telegrame financiare. (Reproductiunea interzisa). BUCURESCI, 12 iulie, Vindut. R. Banca Naţională. . , . .101300 S, , Romî nieî, , , , . —,— T' Creditul mobiliar român . , —.— U, Societatea de construcţiuni . 157.00 VOCEA COVERLUaiLui OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigent de D. J. S. VLASSOPULO. înălțimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării; 25 metre. BJiiETIN ATMOSFERIC. GALATI, ii iulie 1886. Barcrastrul redus la Oc și corectat la nivelul mari in milimetre starea higrometrică relativa. . . . 67 tensiunea vaporilor în milimetre . . 104 Vîntul J direcțiunea dominantă . . N.N E. 1 forța (O^calraa—6—uragan). .3.vaporometrul in milimetre. . . . 4.0 Czonometru (O—21) ....................... 7.5 fluviometru in milimetre....................... 04 Nebulositate(Q—Senin—10 ~ Acoperit). 9 Nivelul Dunării deasupra mării Negre nr. 4-54 8. a. m.................................................... . 64 4 2. P- m.................................................... 64 5 8. p. m.................................................... 63 6 media......................... 764 2 Termometrul la G° umbră : minima. . . . ....................... 15,6 maxima 22 p min. -4-8. a.m. -4- 2 p.m. +8 p.m. media -------------------—— -----------— .7 ^ 4 fară apărător........................................ 22.6 ritixaa© P K- -CI «Lesa «iau . ■» PARIS, 12 Julie. — E probabil că D. Decrais va îi avant ambasador U Viena și D. Gambon la Roma, NIS, 12 Julie.—Regele și toți miniștrii au sosit aci ieri sera, de oarece Soupcloa se reuneşce mâne. ROMA, 12 Julie.—In toate provin ciele au fost în ultimele 24 ore 121 caşuri cholerice și 54 decese. ULTIMA D A ii A. PARIS, 12 Julie.— Ducii de Aumale și de Cham.s u.a reclamat L ^onsiliul de Sut contra ștergerii lor din cadrele armatei. O scrisoare a ducelui de Aumah protesteaza contra masurei ce ating, a rta armatei și declara că gr&dth militare nu pot fi atinse. IBi"to li o grr swS. ă, A eșit de sub tipar : ANUARIUL ROMÂNIEI, Guide-Dame 1886. Acest anuar, care se publică de la 1874, conține, afară de peste 60.000 adrese din capitală şi din judeţe, notiţe statistice asupra ţereî, harta României, planul Bucureşcilor şi numerose portrete. Se mai găseşte în Anuariul de la 1886 şi textul complect al Convenţiunii co jude co merciale cu Germania împreună cu tarifele anexate. Preţul : 6 lei. De vindere în tote librăriile. A apărut de sub presă : MIȘCAREA și STAREA ECONOMICA în ROMANIA, de Ioan Em. Kostaki Iepureanu, (extras din Revue française de létranger et des colonies pe Main-iunie-iulie 1885) De vîndere la tipografia Göebleii și la toate librăriele din capitală cu preţ de 1 leu 50 bani. Se află de vindere în Galaţi la Filip Weiss, vîndetor de dare-A ieşit de sub presă : Calendarul pentru toţi pe 1886. Se află de vindere la librăria Fraţii Ioniţiu & Comp., Bucureşci, cu preţ de lei 1.50 exemplarul. A ieşit de sub presă : ANUARUL BUCURESCILOR pe 1886-1887, cuprinjând pe lângă materiile indispensabile unui anuar, şi Tariful autonom cum şi extractele convenţiunilor comerciale cu Germania, Italia, Belgia şi Anglia. Preţul 2 lei. Se află la tipografia Carol Gabi, 14, strada Doamnei, Bucureşci. A ieşit de sub presă . PIMELE NOTIUNI DE DREPTUL ADMINISTRATIV ROMAN, de I. C. Lerescu, op autorizat de ministeriul instrucţiunii publice. Se află de bndere la autor, 111 Brăila, cu preţ de 70 viani exemplarul. . GALATZ, 16 iunie 1886. CIRCULA BAl. Am onoare a exprima prin presenta mulţumiri şi recunoscinţă amicilor şi cunoscuţilor, atât din oraş cât şi din ţară şi străinătate, cari s’au grăbit cu bună voinţă a lua parte la perderea dureroasa ce m’a isbit prin martea prea iubitului meu soţ M. Spirescu. Numeroasele visite, telegrame şi scrisori de condoleanţă ce primescnilnic din partea tuturor amicilor şi cunoscuţilor de consolă şi îmi dau curagiul la urmarea afacerilor pentru existenţa şi creşterea minorilor rămaşi. Aduc deci la cunoştinţa onor, clienţi şi onor. P. I. public că atelierul fotografic va continua a lucra tot sub firma soţului meu : 2v£_ Spirescu Fotograf al Curţii regale şi împreună cu fiul meu cel mare, care posedă bune cunoştinţe în arta fotografiei, precum şi cu forţe perfecte aduse din străinătate, îmi voi da faţă silinţa a mulţumi ca în trecut pe onor clientelă şi P. T. public cu efectuarea paselor celor mai moderne, cu acurateţa şi eleganţă, astfel că voi urma cu demnitate reputaţiunea şi renumele câştigat de repausatul meu soţ. Rog dar şi apelez a fi onorată ca şi în trecut cu pictările de cari se va avea necesitate. V-ve Charlotta M. Spirescu. Fotograf al Curţiiregale. INSTITUTUL RADU în. 3alaţi. Redeschiind institutul meu (strada St -Ilie şi strada Armenescu) la 16 August, resp. 1 Sept. viitor, am onoare a comunica că în funete de vacanţe voi face un curs preparativ în orele de dimineţi pentru elevi de clasele primare şi secundare (gimnasiu şi comercia). ALEX. RADU, profesor la şcoala comercială. » jura că la mal întâlnit. Unde ? In ce circumstanţă ? Nu’şi poate aminti... Comisarul luă cu îngrijire adresarea şi o invită a se ţine* la disposiţiunea judelui de instrucţiune, care negreşit îl va trimite în curând un mandat de înfățişare. După ce concedia pe martori, D. Ambrosi rugă pe D. Delanne să pună obloanele la ferestre. Mulțimea se retrase comentând dramaticul eveniment. Puţin după aceea o birjă se opri dinaintea farmaciei. Morin, conformându-se cu ordinele D lui Ambrosi, luase o trăsură ieşind din farmacia și se dusese în strada Brochant. Se opri dinaintea numărului 32. Era o casă de aparențâ liniştitâ, unde totul părea adormit de mult. Numi o fereatră de la al douele etagiu lăsa să pătrundă puțină lumină prin oblonul închis. Gardistul trebui să sune de mai multe ori. Filip Herbei locuia la al douele etagiu cu mama şi sora sea, după cum spusese Montadert comisarului de poliţie. Ferestra luminată ce observase agentul depindea evident de apartamentul ocupat de familia Herbei, câci ușa se întredeschise la prima lovitură de timbru. Deschise un june de 25 26 ani. Se dăduse înapoi mirat. — D. Filip Herber ? întrebă agentul. — Eu sunt. — D-le,Jrase Morin salutând, vin să’ț* anunț o noutate tristă : cineva pe cărei cunoscî, și care după tota probabilitate» ieși» de la D te», a fost victima unui teribil accident. — Valentina !... strigă sărmanul june îngălbenind. O ! D-(eul meu ! .. ce i sa întâmplat ? — Acea persoana a murit !... răspunse agentul eșuând puțin. Aceste cuvinte produseră asupra lui Filip un efect fulgerător. Se poticni și că eta aproape în brațele interlocutorului Sfea. — Marta !... Valentina !... O ! astă dată n’*a scăpat’o ! murmura junele cu o voce slbă și tremurândă. Apoi de o datâ se oculâ in sus iute și strigă privind fix pe Morin : — Nu, nu, nu e adeverat ! Valentina nu e moarta ! Te înșeli... nu e cu putință ! — Vai ! e prea adeverat, (jb0e agentul, și în curâd te vei convinge sigur. Am ordin de a te duce cu mine. La strigătele nenorocitului Doamna și Do sora Herbei apărură. — Ce se petrece ? întrebară ele vetjead pe Filip gata a leșina. — Valentina!.. îngână junele aruncându-se în brațele mamei sale, Valentina !... moarta !... — O ! D-Jeul meu ! strigară amândouă femeile cu spaimă. Dar D-na Herbei găsi îndată tot sângele rece. Ea apucă pe fiul seu de mână și o băgă în camera unde lucra când răsunase lovitura de clopot a agentului. Filip Herbei reveni iute în sine, întrebară pe Morin, care povesti răpide drama din răspintia Notre- Dame de Lorette. — Aide ! zige Filip când termină agentul, să plecăm; trebue să o văd! (Urmarga pmdxi).