Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)

1886-11-01 / nr. 3189

Unirea. Şi la gemei de lume, de­şi nu erau faţă de cât alegătorii col. 1, a iernaţi prin invitaţiuni personale. ŢDupă ce D-nii Dim. Brătianu, G. Iernescu, Al. Lahovary şi Petre Gră­­işteanu au rostit câte­va cuvinte, es întrerupte de numeroase aplause, a aclamat lista candidaţilor. — Delegaţiunea Bulgariei care va face prinţului Waldemar votul Som­b­aniei va trece Sâmbătă prin ca­­pitală. — Comisiunea ro­mâno-rusă pentru incheiarea unei convenţiuni comer­ciale s’a întrunit, ieri la domenii sui« preşedinţa D-lui P. S. Aurelian. . — Cotim în Voinţa Naţională : D. I. C. Brătianu, preşedintele con­siliului, împreună cu toţi D-nii mi­niştri, au plecat ieri diminaţa la Si­naia, unde se ştie ca au sosit fratele şi nepotul M. S. Regelui, AA. L­­RR principii Liopold şi Ferdinand de Hohenzollern. — D-nii P. S. Aurelian, Th. Şte­­fănescu şi locotenent-colonel M. Col­ben, profesori la scoala de agricultura, comercia şi de medicină veterinară, au fost numiţi membri ai com­­iunii permanentă consultativă pe lângă mi­­­nisterul domenielor, în ceea ce pri­­­­veşte afacerile sculelor dependente de acest minister. — Naţiunea află că deputaţii Brăi­lei, D nil C. Fieva, fratele D-lul NI Fieva, Al. G. Djuvara, Ghiţă Dumi­­trescu şi Dimitrie Ionescu, cum­­ senatorul I. Sul’Oti, s’au hotărît a face o crâncenă opos­­iune guvernu­lui, grupându se alăture cu D. Ni­­colae Fieva în jurul oposiţiunei li­berale. — Cetim în Telegraful : Contrar celor dise, aflăm că D. loan Câmpineanu, din causa sănă­tăţii, care cere odihnă, nu va primi de a fi ales de primar al capitalei. Se vorbeşte că D. general Ca­­lînescu e candidatul propus pentru a fi ales de primar. VOCEA COVURLUIULUI ___■ ’ %!»■■■■ WTO-BK^r-— - ■. . ............ — A­laltă­ieri a plecat la Oancea comisiunea militară română pentru a primi caii remonţi cumpăraţi în Rusia de ministrul nostru de resbei OperaUnaile cerealelor portalul Brăila. 28 Octombrie 1886. Secară, 2,800 hect., 53 lbr., 6.077* lei, m., ob. Secară, 1,520 hect., 53l/4 lbr., 6.6jL/t . Secară, 2,100 hect , 54 lbr., 6.0778 - Secară, 2,250 hect., 53x/1 lbr., 6.17l/8 lei, m. Secară, 4,000 hect., 54^ lbr, 6,177^ lei, m. Secară, 2,600 hect., 53 lbr., 6.10 lei, m. Secară, 1,640 hect., 5278 lbr., 5.90 lei, c. Secară, 2,650 hect, 53x/s lbr., 625 lei, sl. Secară, 4,200 hect., 551/a lbr, 6.40 lei, m. Grâu, 2,200 hect., 583/4 lbr, 11.50 lei, c. Grâu, 5,000 hect., 537* lbr., 9.10 leî, şlep. Grâu, 2,200 hect., 57 lbr., 10.40 lei, şlep. Grâu, 2,400 hect., 587* lbr., 10.90 leî, sl. Grâu bulg., 1,700 hect., 60 lbr., 12.05 lei, c- Porumb, 3,000 hect., 6678 lbr., 7.40 leî, m. Porumb, 1,300 hect., 59l/8 lbr., 7.20 leî, m. Orz, 1.700 hect., 42 lbr., 4.40 lei, calc. Orz, 3,000 hect., 44 lbr., 4.30 leî, mag. Orz, 3,000 hect., 44 lbr., 4.30 leî, mag. Orz, 1,ioo hect., 4274 lbr., 4'22V* leio­c-Ovos, 1,200 chilo., % chil0-» 8.80 leî, slep. P'asole, 3,500 chilo., % chilo, 10.75 leî, c. P'asole, 130,000 chilo., u/* chilo., 11.75 leî, m. Grâu, 3,000 hect., 577* lbr., 9.65 leî, șlep. Orz, 2,200 hect., 40/4 lbr., 4­077* lei, c- Orz, 2,400 hect., 4478 lbr., 4.40 leî, caic. Orz, 2,200 hect., 4478 lbr., 4.40 leî, caic. Orz, 1,000 hect., 41 3/a lbr , 4.05 lei, slep. Orz, 1,740 hect., 42 lbr., 4.05 leî, mag. Meia, 1,100 hect., 60 lbr., 4.20 leî, calc. Athanasie M. Thanu. Telegrame financiare. (Reproducțiunea interzisă). BUCURESCI, 12 Noiembrie. Vîndut. R. Banca Națională. . . .102000 U. Societatea de construcţiuni ,152.00 V, Dacia-România ..... 269 00 Argint şi bilete contra sur 16.25 VIENA, ii Nouembrie. BERLIN, ii Nouembrie Napoleonul. 16.14 Renta română amortizabilă $%• 94 80 Obligaţiuni române noue 6% ,104 80 împrumutul român 5?J/S .IOI 20 împrumutul Oppenheim . . . 107.20 Rubla hârtie, comptant . . , 193 55 Londra 3 luni. . . . . S . 20.25 Paris, 2 luni........................... 80.25 Amsterdam 167 70 împrumut municipal Bucuresci 84. 94 75 PARIS, 11 Nouembrie LONDRA, 11 Nouembrie, Consolidatele anglese , . . .loi.8/» Acţiunile Băncii României , . 6.00 Paris, 3 luni........................... 25­ 57 Bedra,. . ...... 20 61 Amsterdam. . . . . . . 12 04 FRANCFORT, 11 Noiembrie. Renta română amortis, . 94 7° nu va recunosce nici o decisiune a Sobraniei actuale și că trebue să se alagă o altă Sobrină numai peste 2 luni, când spiritele vor fi liniştite. PARIS, 11 Nouembrie. — D. Paul Bert a murit. ULTIMA OARA. BERLIN, 12 Nouembrie. — Nord­deutsche Allgemeine Zeitung dice . Ori va primi ori nu va primi prinţul Waldemar tronul Bulgariei, se va vedea situaţiunea lămurindu-se, fiind dat ca regenţa a declarat singură că vrea să dem­sionize. După Gazeta Crucii, Italia e de a­­cord cu Aus­ria și va ajuta pe acel ce apera tratatele. SOFIA, 12 Noiembrie.— Alegerea prinţului Wildemar a produs un bun efect dirigent de . D. J. S. VLASSOPULO. înălţimea (Reservoriul Barometrului) de la nivelul mării : 25 metre. BULETIN ATMOSFERIC. GALAȚI, 11 Noiembrie 1886. Barometrul redus la Ou­ri corectat la nivelul mirii in milimetre 8. a. a................................................... .648 2. p. m.................................. 65­8 8. p. m............................................. . 65.3 media. ....­­ .... . 7^5­­ Termometrul la 0° umbră : minima............................ 92 maxima...............................................................143 min.+8. a.m. -p2 p.m. -+-8 p.m. media--------------------------------------------------10.4 4 fără apărător........................................ 210 Starea higrometrică relativa. . . . 90 Tensiunea vaporilor în milimetre , . 8-8 v„ , I direcțiunea dominantă . . variabil m u \ forta (0“=calma—0""uragan), 1. Evaporometrul în milimetre. ... 0.1 D-le n d. Vocii CovurluiuluL Am vedut publicat în Ziarul Galaţii numele rafii ca candidat al acelei par­tide. Fără voe şi şciinţa mea s’a pus numele meu Nu pot primi. Teodor Pavelescu. 31 Octombrie, 1886. Ozonometru (O—21) ............................. 9. Pluviometru in milimetre....................... 0 0 Nebulositate(00 Senin—10—Acoperit). 5. Nivelul Dunării deasupra mării Negre nr. 1.59 m d­me iSCAXA. CANNES, 11 Nouembrie.— Prin­ţul Waldemar, răspunfjend regenţilor, mulţumeşce Sobraniei de onoare* ce i-a făcut. El adaoge că [hotărîrea a­­parţine tatălui să ], dar crede că va fi personal reţinut de alte datorii. Acest răspuns e considerat ca pit­vestind un retus. ST.­PETERSBURG, 11 Octombrie — Organele oficiose spun că Rusia _ ŞiTo ii o gr­afică A ieşit de sub presă . Mici cunioşcinfi de dreptul administrativ pentru usul claselor primare de D. profesor Ştef. G. Rimet. Preţul 35 banî. A ieşit de sub presă : MARŞUL LUI HORIA, de Mureşanu, pentru piano. Se află de Vincere la toate librăriile principale cu preţ de 1 leu. A ieşit de sub presă : PRIMELE NO­ŢIUNI DE DREPTUL ADMINISTRATIV ROMAN, de I. C. Lerescu, op autorizat de ministeriul instrucţiunii publice. Se află de vindere la autor, în Brăila, cu preţ de 70 bani exemplarul. VICTOR MACRI fost preşedinte al trib. Brăila şi prim-preşedinte al trib. Covurluiu, retrăgându-se din magistratură, a îmbrăţişat profesiunea de Domicilieza în Galaţi, strada Domnescă, Nr. 94. EMIL VIU PTC ALVOCAT7stabilindu'şî ACIUAU I­ULI­E, locuinţa în Galaţî, în casele sele din strada Domnescă, vis-à-vis de tribunal şi casele Fanciotti, se oferă a pleda înaintea tuturor instanţelor judecătoreşcî. Orele de consultațiune sunt de la 8-n dimineața și de la 4-6 sera. — Unde vrei să mergem ? întrebă cu curiositate nepoata D-nei de Salbert — In camera rea... — Dar n’o să avem timpul să ne întoarcem pentru viitorul cadril... O să se înceapă peste trei minute... — Trebue absolut să ieșim pentru un moment.. Mă înăduș aci, am ne­­voe de aer... suner... — Sutén ! repetă Estera cu vină neliniște. A ! D-­Jeul meu, dar e ade­vărat, cât esci de palidă !.. Ce ai, scumpă Diana ?... — Nu e nimic... peste un moment se va sfârși... Vorbesce mai încet... nu voesc să nelinişcesc pe mama, câc­, dacă nu ar ertde bolnavă, ar voi să plecăm • • — Ei bine, vino .. ne vom urca, și ne vom scobori când iți va ti bine... Junele fete părăsiră împreună apar­tamentele de recepțiune și se urcară în camera paterei. îndată ce întrara, Diana se aruncă pe o canapea. Inima începu a­­ salta în pept ca o pasere captivă într’o cușcă. își ascunse fața în mâni, și la­crimi abundente curseră ca niște per­le mari pe admirabila sea față. — Diano ! scumpă Diano ! strigă Estera mișcată, spăimântată, punân­­du-se în genunchi lângă amica sea, pe a cărei mâni le apucă în a sele. de ce plârgi ?... — Nu scu­î... îngână D­ura de Fresles. — Suferi ?... — Nu... Suferiam­­­dinioare, dar îmi face bine de a plânge... — Te a sugerat cine-va siù ce-va ?... — Nu. — Adevărat ? — Iți afirm... — Cu toate aceste plângi­, și nu plânge cine­va fără motiv, insistă D-sora de Fresniye. — Credeam ca și tine... dar se pare că ne înșelăm amîndouă, răspunse Diana zimbind printre lacrimi. Acest răspuns nu satisfăcu pe de­­plin pe Estera. — Ași fi desolată de a te contra­­­­ice, buna mea amică , cu toate aceste e greu de crezut că de­odată, în mijlocul unui bal, să te apuce o mare triste­ță, să simți nevoia singurătăți) și să izbucnesci in suspine, fără cea mai mică causă, bună sau rea... A ! da, acesta e unu de crezut!... — Și cu toate aceste e complectul adevăr. . D-s0ra de Fitem­­e, dădu din cap. — Să vedem, 4^e ea, cu cine dan­sai ultimul cadril ? — Cu un Domn, pe al cărui nume tot 11 uit, și care ocupă la Toulon un post important în o administra­­ţiune.. — E june şi frumos? — Nici una nici alta. — Bun. Şi de ce ’ţi vorbia acel Domn nici june nici frumos ?... urmă D-şora Estera. — Nu sci­... — Cum nu ştii ?... — Da... nu­­ ascultam... — Dacă nu ascultai pe dansatorul tău, ascultai alt­ce­va... Se vorbia în urma rea, nu e așa?... Ce se 4*cea ?... — Nu scu­î... era vorba de tâlhari evadați, de moartea unuia din ei... de asasinarea unui june... vecinul D-voas* tră — D. George Herbert ? strigă Es­tera. (Urmarea pe mâne).

Next