Vocea Covurluiului, octombrie 1887 (Anul 15, nr. 3460-3485)
1887-10-14 / nr. 3471
Se rădicară, formând un fel de tavă cu aripele lor şi sprijiniră pe mama tuturor oamenilor. Unde să o pue ? Raţele se ostenuu, când din mijlocul apelor ieşi o brusca ţeatoisă, mare ca o insulă, care se oferi a duce tot d’auna în spinare o sarcină atât de încântătdre. Peste căt-va timp femeea născu pe acea spinare doul gemeni : unul, spi- ritul binelui, căruia să datoresce poli^Umbul, fructele şi tutunul ; celal’alt, spiritul râului, căruia se datoresce muşcele înţepâtdre, păduchi şi viermi Şi de câte ori broac» ţestoisâ obosită îşi mişcă picioarele, noi simţim sguduiturile cutremurelor de pămlnt. * «• * Părerea Heginei. — Se comunică de la Londra următorul cuvmnt al reginei Victoria : Una din Doamnele curţii regeşti, Domnişdra Honore» Sepiord, se adresase deunăzi Msjâstâţii Sale, rugând’o sâ’i dea un consiliu »la următdre» împrejurare. Juna Dom■iiişdră primise o propunere de casatorii. In privința socială și pecuniară măritişul se putea considera ca strălucit, cu toate aceste Domnişor* Step*ford, care se simția mulțumită cu posițiunea sea actuală, era la îndoieia, nevoiind dacă ar trebui să accepte sau se renise propunerea. Regina ascultă cu răbdare şi liuişce povestirea Diarel, şi după o scurtă reflecţiune îl iţise : »In pasul special al D-tele nu scud ce consiliu să'ţi daa, nu e lesne a judeca, dar, fata mea, un lucru scul positiv ; nu e cu putinţa ca jio femee să fie pe deplin fericită fără ’ sâ aibă un soţ şi copil, dar pe de altă parte nu poate sa ajungă niciodatâ desăvârşit nenorocita dacă nu este expusă pericolului dar şi perde pe soţ sau pe copii/ Secară, 1,700 hect., 58 lbr., 6.20 leî, şlep. Secară, 1,500 hect., 56% lbr., 610 leî, m. Secară, 2,900 hect., 567* lbr., 6 leî, mag. Secară, 1,500 hect., S7l0 lbr., 5.95 leî, m. Orz, 1,600 hect., 45 lbr., 4.25 leî, slep. Orz, 1,100 hect., 46 lbr., 4.25 leî, mag. SCHIMB : Argint şi bilete contra aur 14.35.-14.30°/° Operaţiunele cerealelor portului Brăila. 10 Octombrie 1887. Grâu, 5,600 hect., 61 lbr., 10.15 lep. slep. Grâu, 1,500 hect., 02l/s lbr., 11.20 leî, m. Gràu, 1,050 hect., 59 lbr., 9.30 lei, mag. Gràu, 3,050 hect., 6il/s lbr., 10.25 leî, calc. Gràu, 2,300 hect., 60 lbr., 9.30 leî, slep. Grâu, 2,800 hect., 60 lbr., 9.25 leî, calc. Porumb, 700 hect., 60 lbr., 7.40 lei, sl., asp. Orz, 2,000 hect., 45 lbr., 4.60 lei, mag. Athanasu M. Thanu. Bursa de tratați et*la oficiala din 10 Octombrie 1887 MĂRFURI. Porumb, 2,800 hect., 593/4 lbr., 7.30 lei, m. 1 Secară St.Helena, 5,000 hect., 58-59 lbr.,6.70-6.877, lei* mag , , 8,000 hect, 58-59 lbr., 6.851.,sl. , , 500 hect., 5871 lbr., 6,80 lei, m. , 11,500 hect., 58 lbr., 6,50 lei, m. VOCEA COVURLUILUIU Telegrame financiare (reproducjiunea intert»)**). BUCURESCI, 25 Octombrie. Vinnai R. Banc» Națională . . .1035.00 lî. Societatea de construcțiuni 104 00 V. Daci»-Rom*ânia ..... 234 00 Axgiat .fl bilete contra awr . . 14.30 BERLIN. 24 Octombrie. Napoleonul 99271 Pai îsspemi in.25 Lira turcă ....... 11 26 Afgiat contra hârtiă « , , „îoo.oo Rubla hârtiă . 110.50 Acțiuni credit, Arstalt « . 281 30 Renta c 1» svnâ . , 82.40 Renta hârtiă c t . 81.20 Rc»t» aur ui.80 LtOsse .„urce 17.00 Londra, li, viders „ii.. X 35.55 . « . , 49 50 is«rtta, t , , . , 61.60 ^nstrrdoas, t . . . . .103 75 Napoleonul................................ ..— Renta română at&ortmbilă 5*/^ 93 70 Obligațiuni române aou« 6i/5 .106 25 nprusautul român 50/» •102 40 Icapruaautul Oppenheiaa . ,104 60 Rubla hârtiă, cosaoîaat .180 00 Londra 3 luni ...... 20.23 Paris. a luai. . . . . . 80 00 Amsterdam . . . . . . .168 00 Împrumut municipal Bucuresci 84 93 75 PARIS, 24 Octombrie. Renta francesă 471%- - « *109.12 română perpetuă sa/» . 93 00 îvpvv.ssuiul slin 107$ . . .415.00 3 1088x . . .357 00 Banca otomană, , „ f , .493 00 Datoria turcă , „ . , . . 1397 Lose turce 34 00 Împrumutul egiptâa , , , ,386 00 Londra, ia vedere , , . , . 2S-357i ĂsafeterdorK 3 luni. , , . ,208 37 isSj s t • • * •123 43 FR ANO' ’RT. 22 Octombrie. Kta?» r.-îiw^ttă vav 9370 LONDRA, 24 Octombrie, Consolidatele angles* . 102 7* Acbaaúlr B&acit Roa* iniei , . 61/, Paria, « îua;...... *v-55 Berlin ............................ 20 58 Amsterdam , ...... xa 04 OBSERVATORUL METEOROLOGIC dirigeât de D J. S. VLASSOPULO Lulei».* (Reservurioi Ruroaetrolai) de 1» ai velei BULETIN ATMOSFERIC. GALAȚI. 24 Octombrie 7. »».'«fâitSÂÎ i .ttii U O |i CO'CCUl I*. «târli 1« niU»ietv4 S. Ä. a.................................................... . 714 s. l>. M............................. éj 4 A. p. c. , 65 8 ■tedu. , . . . i....................... 768 2 Teraaattral 1* umbri AxrùmK. .................................................... —14 raaaiaM ................................................70 «iu.-f-S. ft.».4“ a p.a.tä p,*a. me ilia --------—--------------------------------- 2.1 äri apărător........................................ 140 Stare* higroMetrică relativa. ... 6S Tensiunea vaporilor în miUxaetes , . 3 9 Vîntul 1 ?*?*“«* doaainaatâ . . S.E. I torta (O—- uf-•£*?») 17 iivaporostetrui în Milimetru. ... 13 Qscncnetru (O—iî) ...... 9 0 Fluvioanetru in Milimetri!....................... 0 0 Neb uioaita te(00 Senin—io~Acoperit) o Mivelul I’uniriî d’ssupra Rairi. Negrs rr. 1 92 Minimum ..............................................................— 05 «** «t\ * «AP5IcxxXLe iscxxx, PARIS, 24 Octombrie, — Acordul în privința Suezului raservă într’un mod expres drepturile Turciei cs putere suzerană, lu acestea învoelà se in Bfcapa în cașul când Egiptul n’*r *nl linișcijj9 m*jh$pe suficiente pentru lumaî ei s pretențîunea canalului, el pundă ei c 8* ÎÂCâ *Pel U P0rtă C6r® ele ce li s£ta cu Puterile* j»menii tărîți mele vest 24 Octombrie.— Convenţi U£aentru canalul de Suez şi insulele Hebride a fost semnată astăzi Cercurile bine informate nu se îndoiesc că ocuparea eventuală a Tripolei a fost concertată între D. de Bismark şi D. Crispi. Acordul încheiat între cei trei contractanţi cuprinde că dacă unul din ei va realiza o sporire teritorială^ ceia- 1 alţi doul vor avea şi el dreptul la o sporire conrăspuniţ&dre. ULTIMA_ DARA. BERLIN, 26 Octombrie. — Norddeutsche Allgemeine Zeitung s}’re agitaţiunea cjiareior francese şi belgiane contra întrebuinţării tonurilor Krupp pentru fortificațiunile de pe Mousa coencideazâ cu teadențele ce desemnează pe Germania Cătră Belgia și pretind a se teme de o violare a centraliuții Belgiei de cătră Germania. Împăratul a plecat la Warnngsrode spre a asista la vânatore. LONDRA, 25 Octombrie. — Daily News asigură că D. de Giers se sileşce de a aduce o întrevedere latre ţar şi împerfttul Wilhelm. E ile N o gfr str a. A apărut in limba francesă : TARIFUL I CONVENŢIONAL ROMAN, conţinend toate favurile acordate Germaniei, Rusiei, Angliei, Italiei, Greciei, Olandei şi Belgiei în virtutea convenfciunilor anteriore anului 1885 şi Sviterei şi Franciei în virtutea conventiunilor încheiate în 1886. Acest volum conţine textul tratatului încheiat în Main 1886 cu Isvaera şi convenţiunea încheiată la 17 iunie 1886 intre România şi Francia. Preţul 1 fr. A se adresa la ziarul L'Indépendance roumaine, I, strada Clemenţei, Bucureşci. A ieşit de sub presă : MARŞUL LUI HORIA, de Mureşanu, pentru piano. Se află de vindere la totembramele principale cu preţ de 1 leu. A ieşit de sub presă : PRIMELE NOŢIUNI DE DREPTUL ADMINISTRATIV ROMAN, de I. C. Lerescu, op autorizat de ministeriul instrucţiunii publice. Se află de vindere la autor, în Brăila, cu preţ 7° bani exemplarul. A apărut de sub tipar : METODA NOUA DE A INVEŢA ARITMETICA, pentru începători, de I. P. Frantin, profesor de filosofie la liceul din Iaşi, carte autorisată de ministeriul instrucţiunii. Preţul 25 bani. PETROLIU RUS din fabricele cele mai renumite a Caucasiei se vinde cu Lei 7.25 fata franco gara Bărboşi sat atorto la A. LOBEL & C'le Galatz Strada Speranţa Nr. 20. E lîn Uliiul AT în strada Grădina 5 Vechia Nr. 28. I I nişce case din nou construite, cu 4 apartamente, ■ 1 antret, 2 bucătarii, 2 chelere, beciu, lâatâna cu WW apă bună în ogradă, cu o mare ogradă ji grădină cu po«iet ; cu un cuvînt un local confortabil 51 cu toate necesat‘e*e' Goritoriî se vor adresa D-luî Johan Zieghel, portier 1» fabrica de lemne în Galați. p — Pentru o acus&țiune »tat de gravă trebuesc probe. — Am căutat, și am găsit.. T*rt»s tremur«, îl clănțănise dinții !n guri, er» galben ca cer». — Este o inf«miă ! strigă el. — Pentru ce, strigă Meriadeck întorcându-se spre T»rt»s, pentru ce a dou» (Ji după crimă te-ai întors acssă cu brațul pet»t de sânge. T*rUs răspunse : — Cine a 4^ atesta ? — Mama D-tele... cu un moment înnainte de a mă fi aruncat complicele D-tele în Garons, după instiga țiunile D-tale. Și fiind că aspectul banditului de Venit feroce, lucrătorul brutar adăogă: It — O ! poți să mă ameninți, nu’m: este teama. Sunt sub protecțiunea legilor. Opmimul sscuit». Ii er» térné c», întrerupând pe cel doul D.dversari, să nu împedece producerea vre-unei revențiuni interesante. Tarisa rădică din umere, cu un gest de dispreț adânc. — Mama mea n» 418 »ceasta. De altmintrele este nebună, nu știe ce spune. — Nebună... a fost... du-te deo«8' cultă acum ! Hoțul era consternat. — Dar aurul ?... reîncepă Meriadeik nepăsător. De unde ai lu*t acel aur ? — Care aur? — Aurul ce ’1 aveai în pășunare, și care a răsunat pe păreți când ți-a aruncat fără băgare de semipatonul ! — Nu înțeleg nimic. — Dar mama Da tele înțelege. Ș pentru că este onestă, pentru că voi» să te denunțe, ai închis’o și a l încer*cat s’o lași să moari de fume. Tartas urlă : — Nu este adeverat! nu este idevârat ! Apoi făcu o mișcare nebună, o sforțâre turbată, rupse legătura și se simnefi asupra lui Meriadeck, apucându’l de gât cu atâta tună, cu atâta violenţă, încât lucrătorul brutar călta jos, leşinat, fără cunoştinţă. Atacul lui Tariss fusese aşa de brusc, aşa de rapide, în est toţi rămaseră în nemişcare, fără să încerce măcar a sări în ajutorul nenorocitului Meriadeck . Brssier recăpâUcel d’intăi sângele meu rece. Sări la Tartas, îl apucâ la rândul seu de gât și’l strânse cu atâta putere, în câtecase un urlet de durere. ÿi comisarul, care își revenise lu fire, sună clopoțelul, și într’o clipă intrară numeroși agenți. La arătă pe Taros. — Puneți mâna pe acest om și legftţt’l bine ! In același timp se ocupă de sărmanulj înamorat »1 tiluetei, care rămăsese sufocat, nimicit. — Ve4l, D-le, zise tînărul când putu să vorbesc?, că nu mint. Ve4l că acest om este în stare să cuteze orice. — Da... d», și nu mași mira ca acesta să fi fâcut o crimă, dar nu înțeleg pentru ce ar fi asasinat pe nenorocita Dellina Lagrange, pentru a arunca vina asupra D-lui de Cordouan. (Pantrata)