Vocea Covurluiului, octombrie 1887 (Anul 15, nr. 3460-3485)

1887-10-24 / nr. 3480

♦nul XV. — Nt 3,480. > N A M 3 N T ütm România un . . 30 le! luni ... io * pag. IV premiul abonaţilor im »trainable an ... 34 lei luni . . . >7 ' bi>nanu:!»;öl I Calai' iraiiun<a «iisiricre la biu­­e pojial* ed­acțiunea : 15 »tr. Mare 10 HANI EXEMFLAltUL ANUWCUI linii petit Pagin* IV : 40 boat , II! . 8o » I N S E R T I U N­I ji RECLAME Pigina 111 : 8o bani L* Cronici : 2 lei K fj't­irile se fac cu rabat în^muat. ecrisori utjrancit* se relua*. — Artico»­le.e iicpuL icatc nu .• irapeeac. oue.LAPAilL fiA * ^ D£ LUCRU. I Administrațiunea : 15, atr. Maro. Xalag'xsuixj.e Jjpe Serviciul part. al .Vocii Covurluiului* agenția havas. I OFIA, 3 Nouembrie. — Datai A se va da un banchet la gara din jla, pentru a serba eoairea primu­­treu venind din Rumeli». Io F A, 3 Nouembrie. — Este inc­­i că c­xarhul ar fi convocat S-tui E­d pentru a’i inpune refuzul gu­­nlui de a recunoste pe M­ niorul tent ca delegat al exarhului, d­­ie ce delegatul represintă per-Î exarhului, iar nu S-tul Sinod, AMBURG, 3 Nouembrie. — C f­­i­ Rolz a fost cu totul distrus d­e incendiu. Nu se seaanalezi pan ca nici-un accident de persoane. IIENA, 3 Nouembrie. — Eouia sa liberă nu crede în reluarea o­­pinta a negociărilor comerciale cu Lâui«) care n’a răspuns iu ca ult»­­ILor propuneri ale AusUo-Uog^riei I alt-iuintrele, chiar dacă s’ar fac. [ stă reluare, ea n’ar permite înche­ia tratatului, care s’a făcut dificil* I causa împrejurărilor parlamentai uAustria și in România. BERLIN, 3 Nouembrie. — Impt uil a dormit destul de bine ; el du Li simte dureri. Ieri pe la aueza a putut părăsi pa­tul. După amezâ ea ocupat chiar cu afacerile curente. LONDRA SJtfoaambrie.— O furtu aâ a causat m*rl stricăciuni pe easte M*î multe vase »n naufragiat. Perdc­­rle materiale sunt considerabile, una cu seama la L­verpool. A fost un mare număr de răniţi­e de morţi. LUCERNA, 3 Nouembrie. [— O furtună de zăpada a isaucoit, care întrerupt circularea drumurilor de ftt pe linia Splaiul Gothard. WASHINGTON, 3 Nouembrie — Curtea supremă a respins recursei anarhiştilor condamnaţi la s­crte. E­­xecutarea va avea loc în curând. LONDRA, 3 Nouembrie. — Jecy L­ud a încetat din vieță. Ea era în vârstă da 66 ani.­­ A se vedea ultime $orri telegrafice pag ML (­ ALA Jly 23 Octombr­ie 168­. Scirile ce primim astatji ne auto­risa a crede că înainte de deschide­­­­rea Corpurilor leciuitoare se va sub­­­­scrie convenţiunea de comerţ între România şi Turcia şi va devenii un­­ fapt împlinit, iar negocierile cu Aus­­tro-Ungaria vor începe, probabil însă , că la o înţelegere definitivă nu se va ajunge. Se pare că acesta cesti­­i­une este reservată a lua o soluţiune­­ definitivă după resultatul alegerilor generale. Ne importă însă convențiunea co­mercială cu­­Turcia, de­oare­ce cu a­­ceasta ţară noi facem un schimb de producte foarte important. După sta­tistica din 1885, cifra comerțului de import şi export se ridică la 27,032,796 , din care importul figureaza pentru 9,706,488 lei, iar exportul pentru lei. Va să­dică schimbul între noi cu Turcia se soldeaza cu o diferență la export în avantagiul nos­tru pentru suma de 7,578,820 lei. Principalele articole ce alcătuesc comerțul nostru cu Turcia sunt : fă­ina de grâu, pe care o vindem Tur­ciei pentru valoarea de 4­ milioane, spirturi pentru aproape 3 milioane, lem­ne de construcţiune pentru 3 milioa­ne, grâu 2 milioane, brânzăturî ll/2 milion şi altele. Din toate aceste se poate vedea că pe lângă interesul ge­neral al ţereî de­ a încheia acostă con­­venţiune, în specia Galaţii şi Brăila, cari sunt porturile de unde i se tri­mit aceste obiecte, au un interes de­osebit, mai ales că făina şi lemnele constituesc comerţul special a aces­tor doue localităţi prin marile fa­brici de făină ce posedă şi prin în­tinsul comerţ de lemne ce fac cu Orientul. De aceea primim cu o îndouită mul­ţumire scriea că în curând se va în­­cheia convenţiunea de comerţ cu Turcia. AGENŢIA LIBERA VARŞOVIA, 3 Nouembrie. — S­­­iuta intr’un mod sigur c& 125 le­ihe de rentă aur rusescâ va ii pi* IU luna viilere la Paris. BERLIN, 3 Nouembrie. — Impe­ul Wilhelm este puţin mai bine SAM­BA­Ti,­­1 OCTOMBRIE 1387, Oarorx ioa* locala* — Consiliul comasai esta convo­cat în şedinţă pentru »sta4( 1« 4 ore p. ca. Li orniaea (f’Rl oslo cestiunea regulăm locurilor de eh restes, locul de lictu şi Gestiune» intrepositelor. — O crimă oribilă au săvârşit a­­î’altă­ieri în cătuna Fileşci, lângă Ga­laţi. Du ui indivizi au Intrat In loca­inţa uuul s&too, i-a0 trist gâtul, pa nevesta sa», după ca »e torturst’o, e­­po!­i-su dat foc. Se­diu‘e crimins­­l­i ar fi din despărţirea III din Ga­laţi. — Antreprenorul construcţiunii stra­dal Portului îşi bate joc de lucrare. Executarea sa face în cele mai proaste condiţiuo’, patul stradei se face cu pămînt şi nîn­p noroios. Priveghiarea e ca şi nulă. De aceea cu plăcere a­­făm că un inginer special al Statu­lui a venit să constate faptul. ■ 2æoævLcà, laa.t#rl6gai — Cetim în Epoca . Aflăm că Regele este de vre’o două­­Jile uşor iodispus M. S. suferă de o bronchitâ, dar fără cea mal mică gra­vitate. — Generalul Radu M hai s­a in­tere din călătoria sea de inspecţiune n Moldova cu hotărîrea d’a propune consiliului miniştrilor schimbarea mai mulor prefecţi. Este bine înţeles că nu din causa vele! adiministraţiuni ce fac­e, minis­tru de interne crede necesară Înlo­cuirea unora din prefecţii actuali, dar pentru că nu’i crede în stare ci a­­­­­sigura isbânda guvernului în viitoarele alegeri, — Comitetul central al partidului liberal conservator este convocat pen­­tru astă sără Vineri, laîB1^ are sora, în localul clubului conservator. — Pria proiâctul de budget »1 m­i­nisterului de resbel pentru exercit.ul 1388-1889 sa va prevedea, între alte fiola »VOCII COVURLUIULUD r 112 HftPASTEA & lb.tr fiOTAMKSTDL MI LOGODNICE PARTEA. V. CONTRACTUL III. (Urmare) Euric se sculase teribil, cu ochii jecuţi de sânge. Şi tatăl său se scurse nu mai pu- i mişcat, nu mai puţin agitat, şi­­ de Milongea sărise asupra junelui ! Ariana părea impasibilă. Pare» că ,­a departe de acolo, şi atitudinea ei­­ ovoea poate; m­ai mult de­cât toate pe­ripețiile mișcătore din acea seară, cu­­nositatea numeroșilor invitați. Edgar, impasibil, își încrucișase din nou brațele, gata să sufere ori­ce a­­tingere. Aștepta. Erie Soulac sări în sus. — II auriți cu toții, strigă el. In­­drăsnesce să mă acuse pe mine, și să mă acuse de o ingr­itoare crimă, de un asasinat. Se retoarse cătră D. de Millanges. — Și’i lași să vorbească. Apoi cătră D ^oara de Millanges : — Și logodnica mea nu se scuaia pen­tru a protesta alăture cu mine în contra unor ast­fel de calomnii, pentru a me apăra ! Ariana­du se mișcă din loc. — Tatăl meu avea drept, urmă tî­­nărul, nu mai avem ce căuta aici. — Aieasta este opiniunea mea, ^ st băUiuul negustor. — Locul este luat, urmft Enrie, de cătră asasini. — Adevărat, răspunse Edgar, pen­tru că’l ții tu. Enrie strînse pumnii. — Ia seama ! strigă el. Nu abusa de răbdarea mea. Apoi întornendu-se cătră tatăl seu. — Să plecăm, tată ! tuise el, să plecăm ! D. de MiiLeges ii se puse în cale. — Un moment, el. Me faceți răspuntțâlor de un incideat pe care nu’l puttam prevedea sul împideca­t. Edgar de Cordoiaa este tot­ d’a­­una pentru mine pomi condamnat, înfierat de lege, evadat din Inchisoare, și cu toate carn­­e scârbă de tei da pe mâna poliției, voi fi silit, daca nu consimte a se duce de bună voie, să chiem poliția care are sa’l pună la locul 010. Se Intoarse cătră Edgar: — Nu mai avem nimic comun îoj tre noi, D-le. De la crima oribilă ce ai comis nu ne mai cundspem. Te rog dar să te rttrsgi, Edgar de Cordouan nu se mișcă din loc. Se uită la Ariana. — Voi ieși, 4’BQ el­ dacă D-s6ra de Millanges me va ruga. — D-s6ra de Millanges n’are a se ocupa de D-tea nici a’ți adresa ru­găminte. — Me iert?, tată, 480 încet Aria­na, voesc să fie o rugăminte D-lui de Cordouan. II rog să rămână și sa se * xplice. D. de MilLnges facă o ixjUuia­­țiune de teroare. — Fiica mea ! Ia s*lon se &n(|( un murmur de aprobare li'ie­ care ține*să\0dă cum se va sfârși scena. Ca și la teatru.

Next