Vocea Covurluiului, noiembrie 1887 (Anul 15, nr. 3486-3511)
1887-11-01 / nr. 3486
D-lul procuror, și Hum Iancovici poate aft mastâlescu și pe alții, fără grijă de parchet, numai sft bage seama sft na fie dintre ai noștri. Mulțumim D-lul prim-procuror de solicitudinea și nepărtinirea ca care ne tratezft. — Părintele Radu D. Mircea se numeșce, cu începere de la 1 Octombrie curent, în postul vacant de şef al cancelariei sântit episcopii Dunftrii-de-Jos. — AstiiJ1 este convat !n ședința consiliul județdn. — D. Lnacar Catargiu n’a sosit încă. Se aştâptft din arft în arft. — D. prefect și D. Sfcriţanu, procurorul general, s’au reîntors astft^ din BucurescH. VOUJBA VOTUBLOIULUl CXOrxlOSu — Cetim în Epoca : Alianţa disidenţilor cu oposiţiunea unita este acum un fapt Împlinit. Unanimitatea membrilor comitetului dirigent a salutat intrarea în comitet a D-lor Fleva, Carion, A. Djuvara şi Tache Ionesco, ca representant al grupului disident. Ieri comitetul astfel întocmit s’a şi adunat în localul clubului Unirea. Nu ne Indouim ci cu o nouft energia oposiţiunea unitft va încinge lupta In potriva regimului odios ce cârmuesce ţara. — Şuim din isvor ca totul autorisat ca D. Brătianu îşi dft cele mai mari osteneli pentru a convinge pe pe D, Ferekide cft trebue sa pftrfscacft ministerul afacerilor străine primind, bineînţeles, o altă posţiune Preşedintele consiliului a’a încredinţat în sfârşit cft din cansa desăvârşite! sele lipse de tact D, Ferekde s a făcut nesuferit tuturor representanţilor puterilor străine în Botrânia. — Monitorul oficial de aici publici decretul regal prin care Corpurile legiuitoare sunt convocate în sesiune ordinară pentru de 15 Nouembrie viitor. — Primim din Iaşi următtaarea telegramă : Luni 2 Nouembbrie apare în Iaşi Resistenţa, organ redactat de tinerii din Iaşi. El va face o crâncena oposiţiune. „ Confraţii noştri de la Lupta au dat o informaţiune greşita invitare la o discuţiune urmata în sinul comitetului partidului liberal - conservator. Asemene este greşita seriea ca două membri din cele două comitete executive se vor retrage pentru a faci loc disidenţilor. Nimene nu s a retras şi nimene nu se va retrage din comitet, disidenţii intrând în comitet aşa cum ele sunt construite a4a. — Vagoasele de câletori ce direcţiunea generala a căilor ferate române s’ă hotărlt cu mare greutate să cumpere în străinătate »a început sa so* sescâ și să fie puse în serviciu. Era și vreme. — In consiliul de miniștri ce a avut loc Joi s’a dat D-lor Stătescu și Rada Mihai împuternicire de a pregăti alegerile viitoare. D. Brătianu se va retrage în timpul alegerilor la Fiorica. — D. HitroTvo, ministrul Rusiei, a avut ieri o lungă întrevedere cu D. Ferech,de, ministrul afacerilor străine. — Ministerial de interne a înfiinţat câte o farmacia rurală la spitalele Vidra, Olteniţa şi Fioreşci. — Primim de la conrespondentul nostru special din Berlin urrafttere* telegramă : Şcirile transmise din San-Beroo sunt rele. Starea sănătăţii moştenitorului inspiră mari îngrijiri. Operaţuunea desrădâcinării părţii guturale a lartaxului nu se poate înlătura. Moştenitorul va fi adus imediat unoapol la Berlin, unde va fi supus la o operaţiune foarte gravă, după o minuţiasă inspecţiune a părţii bolnave Doctorii consultanţi declară că o inspecţiune cu microscopul e necesară dar totuşi el de acum cred că abcesul e canceros. Mai multe fifre de aoi spun că în nişte caşuri analoge extirpaţiunea pe jumătate a Urioxului a produs un resultat fericit. Spiritul public este foarte impresionat. Imperatul și fiul prințului moștenitor la cunoscință despre periculul ce există. El suportă acesta cu resemnațiune: — Cetim în Lupta . Nu este definitiv hotărît dacă general Lecca va întra sau nu în minister. Ceea ce e sigur este că, îndată după deschiderea Corpurilor legiuitoare, va avea loc o importantă remaniare în minister. — In unele cercuri guvernamentale circulă din nou sgomotul răspândit încă de acum un an, că guvernul ar avea intențiunea de a presenta în sesiunea aceasta a Corpurilor legiuitoare un proiect de lege pentru crearea funcţiuni! de guvernator al Dobrogiei. In caşul acesta paşa de la Tulcea va fi numit paşă al întregei Dobrogii. — Regile şi Regina se vor stabili in mod definitiv, la palatul din capitală. Marţi 10 Nouembrie. Se face c& Regele va inspecta uinelti trupe din capitală după întoarcerea si a de la Sinaia. — Unul din miniștri, într'o convorbire avută septeoaâna aceasta ei un deputat din majoritate, a declarat că convențiunea comercială cu Austria nu va fi supusă actualelor Camere, ci celor ce li se vor alege în viitoarele alegeri generale. — Cat mal mare parte din recolt* viilor principale din țară h tos* cumpărată de mal multe oase din Francia. In comparațiune cu anul trecut, l t anul acesta au resultat prețuri du bone pentru proprietarii de vii. Pe fie-care 4* «0 vede nevoea cavem ca sft încheiatm cu Francia - convenţiune comercială, şi cu totei ceste acest guvern amână neconteni încheiarea acestei convenţiuni, câ aşa are ordine de la Berlin. — Aflăm că un deputat din minoritate este decis de a interpela vernul în Cameră asupra sgputului disolvâril Corpurilor legiuite, înainte de timp, și asupra causelor cari ar face pe guvern de a lua o asemene hot&rîre, care nu este de nimic motivată. — După ce a pus în cele de urmă două zileera la cale, președintele consiliului a plecat din nou h ^terica. Aflăm că dînsul a plecat supărat de neajunsurile ce i se fac de miniştrii sei, cari nu mai vor să’i asculte de loc. — Suntem în posiţiane de a fi informaţi că D. Moacuna, secretaru! general al ministerului de interne, ar cerut D lui Radu Mihaii să mute de la Gorj pe D. Ghelmegeanu. ] De când acesta este prefect în acest judeţ, partidul D-lui Moscuna Aluneanu a căzut cu totul, câştigând mult teren politic partidul Carabi* tescu. Causa este cft D. Ghelmegeanu nu se amestecă în politica din localitate, ci face pură administraţiune, câci aci nu are nici-un interes. ■M •— Preşedintele consiliului sar o* pune serica la crearea de noul generali. In toate cestiunile nu au 4i pa președintele consiliului de cât econo- I xiă și iarăși economi*, și afară de acesta ar fi spus D. Brătianu că a- I veni deja prea mulți generali. — In cercurile bine infoniâ&te se 4'ce că guvernul nostru ar fi stăruind la Atena de a trimite an alt iu4ise: „Bine, voi lua informațiuni în privința D-tele, și dac& var fi satis* facatore,." Făcut o strîmbatura si ml 4'sel : iaca o afacere pe apa." Omul se departa și în 4iQ* aceea nu m’a mal întrebat nimic. Când a fost departe, întrebă! pe un baiat care ascultase, mi s’a parut, cu un oare-care interes vorba mea cu omul acela. — Cine este ? il întrebai. — Nul cunosci? este stăpânul — D. Soulac ? — Diario Soulac fiul. El con* duce afacerile !n lipsa tataia! si a unchiului seu cari caletorec mal mult. Ce ţi-a vorbit ? — M’a întrebat daci asi voi sft câștig bani — Bună afacere ! — Da, înse a sdâogat ca are sase informate în privința mea. — Ei bine ? — E bine ? Acesta strică lucrările — Nu vor fi bune informațianile ? — De ! Mai seii ! — Cum ? — Am avut deja, (i explici!, una sau două daraveri cu justiția, în cât, dacă D. Enrio Soulac ar afla... Și aatfel după un ci»B nici că mă mai gândim la propunerea ce mi se făcuse, atât eram de sigur că nu se va alege nimic, când după două 4^F văd pe patronul apropiându-se de mine... Descărcăm tot niște butoaie. Astă dată D. Euric Soulac nu mai avea înfățișarea de la început. Era sombru, agitat. — Are să ste dea afară,— rm 418 o vorbă mai energică, — m’am gândit... A aflat că fusesem condamnat în diferite rânduri.. Ei bine! nimic din toate aceste, veți vedea... M’a tras într’o parte, și ml a 4** *• Enrio Soulac, care pe timpul acestei recitări stătea ca pe niște cărbuni aprinşi, întrerupse brusc pe complicele seu. — Dar nu mai ascultaţi pe miserabilul acesta ! strigă el rădicându-se Nu vedeţi că tote câte le spune sunt inventate, închipuite. Şi se svârcolia printre agenţii cari contau să-i liniştescă. — Tuere ! ordonă comisarul... Eşti arestat, arusat.. Ejol sub ord nele mile, și’țl interijio de a mal întrerupe pe acest om. Vel răspunde mai târziu. Apoi întorcânduse spre Tartas: — Urmete, prietene, îl 4'8e el. Enrio Soulac nimicit, perdut, recâ4'o pe scaunul seu. Tartas urmă : — Când am fost departe de orf-cr indiicrt ț une, D, Eurio Soulac îmi dise : ,Ai fost condamnat de două ori ?" Ban ! m’am gând t, bo rupdsP frânghia.BDar nu puteam să tăgăduedtb* Am mărturisit tot, și am rămas trăsnit cârd am auzit pe patron rftspun- 4eadu’rat[: „Bine, escl omul de ears am trebuință." — Tote aceste aunt falie ! strigă din nou negustorul. Tartas fâcu un gest de despreț suveran. — False ?... Am închipuit’o dar eu ?... Mi-ași munci dar imaginațiunea să mă acus pe mine însumi ?.. — Nu te acus! singur, di te acus . .. Incerci să arunci asupra mea, oare nu te cunoac, care nu te-am ve- zut nic.'-o-dată, întreaga răspundere a crimei oribile ce ar cornii.. Pentru care scop? II gâceau prea bine... Penru a acăpa pe D. de Cordouan, rivalul BUL, care ți-a dat bani. i