Vocea Covurluiului, ianuarie 1888 (Anul 16, nr. 3536-3558)

1888-01-24 / nr. 3553

ANUL XVI. — Nr. 3.553. HONAKENT j pentra Români» Pi­tos • . • 30 leî , 6 Ioni ... io « Venii p*g- IV premiul d­ent »bonaților eentm striinaiat* P« « ea ... 34 1®I A 6 itmi .*• ‘7 * Abona®®nte^ ** l*c tn Galați Ia Ad fimgrrațnme* 4^*TU* ki,la district» 1» tria* 10 âANi Eá£MÍ Lá&ÜL. DUMINECA, 21 JANUÁRIÉ 1888. ANDNCIU liflifl petit Pfgion IV : 40 bani , ÎUj. So , I N S E JR T I U N I fi RECLAME IVtjinn Iii : So bani La Cronica : 2 1*. Repcjirile se fac e* rabat însemnat. Scrisori neinvacate sa reiasă. — Artico­­lele nepublicate na *• j mnle postai®. _ * Rfidactiunea : 15 str. Mare. ||| APARE IN TOATE QÎLELE DE LUCRU. || Administrațiimea : 15, atr. Maro. ’ ----------------------------— -— *— ■ ■ ■■ 'T-TT:r.­.,^...--,esi-3=r,i—~ f«P^aa——— - - - - - ______________... —^ -wv « ------r-— ÎIHTRU D­IJLESETOM. Alegerile generale pentru Cameră vor avea loc în filele de 23, 24 și 2 i­anuarie. , In s^iua de 23 ianuarie se întru­neşce colegiul I în localul primăriei spre a alege două deputaţi. In tfiua de 24 ianuarie se întru­­neşce colegiul II spre a alege treî dieputaţî. Acest colegiu voteză în două secţiunî. Alegătorii din cvartalele I şi I­­ formeaza secţiunea întâia şi voteaza­n localul scoalei Nr. I de băiați a statului. Alegătorii din cvartalele III, V şi V formeaza secțiunea l­, unde : şi biuroul central, şi voteaza în b­­­alul primăriei. In­­Jiua de 25 Januarie se întrunesc delegatii aleşi de colegiul III în Jiua de 10 Januarie, şi împreună cu alegăto­­ri direct­ al acestui colegiu procedeză |i alegerea unui deputat. Votarea se ce în localul primăriei, starea pentru fie­care colegiu ține ti o singură z zi. Inchiderea colegiului se face la 9 dimineata de cătră președintele ilul, care e un membru al Cur­­apel, care procedeaza la trage­­a sorti a doua secretari și doul 4 datori dintre alegetorii present!, ^ •eună formeazà biuroul aieegc»iT. pâ formarea biuroului președin­­trocedeazà la formalitățile cerute ^e, și apoi începe apelul alegă­­r pentru votare. starea dureză până la 5 ore seara. cea oră, dacă nu mai sunt ale­­tori de votat, se închide scrutinul,­­ dacă mai sunt, votarea continuă mă ce termină de votat toţi alege­rii presenţi. Votarea se face în modul următor : Când alegătorul este chiemat în­­untru, preşedintele îi dă un plic şi sletinele tuturor candidaţilor. Ale­atorul întră cu ele în sala de vo­ie, introduce în plic buletinele can­­daţilor pe cari voeşce a’i vota, li­peşce plicul, se întorce înapoi şi’l dă preşedintelui, care’l pune în urnă. Alegătorul poate să’şi aducă şi de acasă buletinele candidaţilor pe cari voeşce să’i voteze. El rupe buletinele candidaţilor pe cari nu i-a votat La prima votare se cere să voteze jumătate plus unul din numărul ale­gătorilor înscrişi în listă, iar alesul trebue să întrunescă majoritatea ab­solută a voturilor. Dacă aceste con­­diţiuni nu sunt întrunite, atunci este balotagia, şi se procedează la a doua votare după o săptămână. La cole­giul ill balotagiul se face a doua z zi. La balotagiu se proclamă ales cel ce va întruni mai multe voturi, ori-care ar fi numărul votanţilor. In caz de a se întâmpla presiuni ameninţărî, etc., fie venite din partea orl-cuî, prevenim pe alegătorii ce ar voi să voteze în consciinţă că au un mijloc forte sigur de a dejuca toate manoperele. Ei pot promite tot ce li se va cere. Saşi procure însă mai dinainte bule­tinele candidaţilor pe cari voesc a-i vota, să le ascundă bine, şi când vor intra în camera de votare, să bage în plic aceste buletine, iar din buleti­nele ce li se va da de preşedinte să T*apaFp~5 »■sreelep cin­u cari le vor fi pretins guvernamentalii să voteze şi să arăte pe cele-l’alte celor ce ar a­­vea îndrăsnela să’l controleze afară. In cas înse când nu şi-ar putea procura dinainte buletine de a can­didaţilor agreaţi şi ar fi ameninţați de control, atunci sa anuleze buleti­nele candidaţilor pe cari vor fi siliţi a le pune în plic, rupându-le colţul sau în două, ori dând plicul gol pre­şedintelui. ... te­xTXSăX2CL­5* Serviciul part. al »Vocii Covurluiuhu* AGENȚIA HAVAS. CONSTANTINOPLE, 6i ianu­arie. — Cale indirectă—Not* Porții I care repande notei II-lui de Monte­bello reUîiva 1* violare* consulatului Fi­ucLi dia Damasc, r­eteza Kotelt , lronfom expunerii telegrafice a lui Nasid-pașa, guvernator al Damascu­­llui, adecă că I* 25 ianuarie, la 200 de pași de consulatul frances, un de­­tresamourc al porţiei turcele!­a voit s areeUzs pstru rausulm ui algersani urmăriţi pentru I4 prime, câ îa luptă (rsl Algerissin »părarâ şi se refu­lară în coasuUtul Prunciei , că r.l 4 le fu arestat şi încarcerat, Peru conchide rugâod pe D. d*. MoateleUo să ia măsuri pentru a e­­vita retiouirea unor »semeni fapte Versiunea fraaces* și cea turceacs aurit dUmetralmeate contrare, asî-ie!­o cât Paris nu se decise a răspunde :» mai sus de cât după primirea u­­nei neue depeşl de­­la Nvşid*paş*, vorbind tot în același sens. Poate fi folositor de a nota că Nsşid paga­­ înrudit cu marele vizir prin răsă­­pria unuia din copil şef. După o depeşă din Styrut, inci­diatul din Damasc a pricinuit prin­tre creştinii din Siria o emoțiune ge­­neral torse vina. Circulă su­rsa că consulul Franciei a cerut trimiterea de chiar taate pen­tru a asigura spiritele. CONSTANTINOPOLE, 81 ianu­arie. — Cile indirectă — Gestiunile Bulgariei și Suexulo! statt pe loc. Re­gulare* cestiunii drumurilor de fer cu letrosul de Harsch s’* amânat ia­răși. De aceea baronul de H­rach a amenințat că va pleca alÿS dacă nu se va regula cestiunea. BERLIN, 3 Polirurh­e. —­ Gazeta Crucii semnaleazà noue măsuri luau de Rusia la granița Prusiei. Ea spune că fortificațiaaea orașului Rovno s’a sfârșit, și că aceasta tortâr^ță e me­nită să înlssueascà concentrarea unei armate mari rusescl care ar avea de obiectiv să amenințe granița prusiană. LONDRA, 3 Februarie. — Se a­­sigură că guvernul reginei a primit noua asigurări pacinica ale Rastei. Raportele ampas^doralui Angliterei la Petersburg tind a demonstra că pa­sa va fi mânținută. LONDRA, 3 Februarie. — Sî punţă din St.­Petersburg Ini Daily News că s’a deschis negociări între Anglitera și Rusia pentru a încheia o conventiune coîmercială a cărei închi­­ere aș doresce » ae face tas! grabnic. A se v­edea ultime sciri telegrafice pag. III, 6’A LA'jr­, 23 ianuarie 1888. Urna se va deschide peste câte­va ore spre a da resultatul votului pri­mului colagiu, a colegiului marilor proprietari. In acest colegiu sunt con­centrate cu deosebire speranţele o­­posiţiunii. Dorim să-i fie favorabile. Aşteptând înse ca telegraful să ne transmită resultatul acestei lupte, să ne ocupăm de ceea ce este în ora­­şul nostru. Am explicat ieri de ajuns, credem, căuşele ce au făcut ca oposiţiunea să nu fie unită în oraşul nostru, şi iam spus că ele provin din ambiţiu­nile aşa zişilor conducători ai parti­dului liberal-conservator din Galaţi. Am arătat manevrele lor spre a e­­limina elementul liberal. El caută acum a amăgi lumea că candidaturele publicate de ei sunt ale implă »V0C1X GOVURLUIULUI. Nuvelă de George Sand. Tradusă, de A. Curteanu I. (Urmare) o — Cred și eu, 4‘8« Olivier , der 1 h p6;e are fi submsnt pentru a fi r parcat de ea în mijlocul atâtor c­­u U1 distinși cari il formeazà, se­cție6­0 »ici curte ? “ Dar... 4‘8e copateie reluând zim­­a­nd­ soft cel ironie... remirent... re­­^tcit.. cum Înțelegi D-tea aceasta? 1 " 01 D-le, să nu’mi faci mai­­ onore da cât merit, răspunse râtjâad­­o isa în sensul lu­i Milan«© un soolsr modestecare do­• - ' - tr f » resce o mențiune bună la concurs, dar care nu au&biționâzâ premiul cel • mare. De altmintreie... dar am să spun poate o prostie. Dacă nu ma l bel, permite’ml să spua să se ia cea din urmă sticlă. De un sfert de or& beatt fiind distras ., — Be», 4'80 coastele umplâad pa­­htral lui Olivier, și nu mă face să cred că te temi a nu te da gol. — Fie, 4*86 Genevesul sorbind și acest &1­6-le p&h*r cu vin de Rin ! A ! voesci să cunosci secretele mele. D­ie Italian ? Bine ! cu mare ciaper . Sânt înamorat de lady Mowbrry. — Bine ! 4,su comtele întinzându’i mâna într'un acces de veselia sim­­patică , fdrte bine ! — Pentru întâia ora un om se va fi înamorat de o femee fără a’o fi ?6­­4 ut ? — No* uu* 4^ Bupodeloioate. Am cetit mai bine de treizeci de romane. Am v64ut peste dou3°4et* de pies« teatrale, cari îacepeatt ast-fel ; și să caă orc4be viața se asemena mai adese ori ca un roman de cât un roman cu viați. Dar spune m!, te rog, dintre toate laudele ce a! &u4it făctndu-se despre Lady Mowbray, care este acea care te a entusiasmat mai mult ? — Așteptâ zise Olivier, a cărui ide! începeau a se c&m încurca. Se povestescee despre ea multe fapte a­­proape miraculoase ; se spune totuși că în prima el junete ar fi &rătat ca­racterul unei persoaae frivole. — Cum *1 spus? întreb« sec Ba­­oudeimonte, dar Olivier nu băga de semfi. — Da, continuă el , spun cam co­chetă. —Aceia este mai mult un compli* ment! Astdel că... — Ast-fal or, fie din causa impru- 1 den ței eele, fie din causa galoși fi cî lor-Falte femei, reputația ac» ei primise în Angu­tere o atingere destul de se­rios* spre a o face să părâsască acea țară de oamen! iligmatici și de femei cu gulere rădicate. Veni dsr as caute în Italia o viețâ mai libere, obiceiuri mai elegante. Se spuna ehtAr... — Cs se spune, D­ie ? 4,ee com- S tele saver . — Se spune, continuă Olivier, a că rui vedere se întunecase puțin, ba­­ a sputt’o ea însă,! loat idențial unei aeaice intime 1« A x, care a repeUi o I tuturor visi atorilor... — Dar ce » spus ? striga comtele tăiând cu nerăbdare un mer­s puțin din degetul sett. 1 — A spus că U sosirea ei îq Italia !era așa de scârbită de nedreptate« jud­euitor și ofensată pentru că U««su

Next