Vocea Covurluiului, iunie 1888 (Anul 16, nr. 3655-3676)
1888-06-10 / nr. 3662
VOCEA COVURLUIULUI După cât se soare, consiliul se ocupă de vre-o 2 (JilA de «facerile eforsl spitalelor civile. ro: — Aflăm că întrunirea colectiviș* tilor, care este convocat! pentru Duminecă, are de scop de a se semna un protest cătră ministrul de interne contra modulul efectuării alegerilor comunale din capitală. — înaintările și transferările între unia din membrii corpului diplomatic a României din străinătate nu se vor face așa curând după cum se credea acum câtva timp. — La Târgoviște s’a fixat a se face alegerile comunale la 20 iunie. — D. Maiorescu, ministrul instrucţiunii publice, va merge liv Iaşî spre a asista la ceremonia desvăluirii statuelui Miron Costin, care va avea loc Duminecă şi Luni. — Se vorbeşte cu insistenţă despre o apropiată convocare a Corpurilor legiuitoare in sesiune extraordinară. — Cetim în România liberă . Consiliul de miniştri a aprobat disolvarea comitetelor permanente din Vlaşca şi Ilfov. — D. P. P. Carp, ministrud interim al domeniilor, pregăteşte o lucrare de reorganisaţiune a administraţiunii forestiere dependentă de acest ministeriu. — Un mare stabiliment de ferestraie este să se stabilesc! în judeţul Vâlcea. — Cetim în Democraţia . S’a luat hotftrîrea de a cere M. S. Regelui o amnistiă pentru toţi sătenii răsculaţi cari sunt deţinuţi la Văcăreşci ca instigatori ai răscollelor. — La alegerile comunale din Craiova pentru colegiul II au votat 481 alegători. Lata oposițiunii a întrunit urroriterele voturi : D- il Nicu Dimoviceou 467, Miheil Trişcu 466, Scarlat Maivesen 436, Doctor Atanasescu 416 Hristache Pesscov 353, Marin Antonescu 324, Petre Ştefănescu 319, Coandă Nae 317, Peruianu Ion 317, Stănescu Grigorie 314, Târnoveanu George 310. — Ministerul agriculture! publică un tablou statistic de Întinderea semănăturilor din lumna anului 1887 După acest tablou, întinderea totală a semănăturilor din toamna anului 1877, făcute în țara întregă, se urcă la cifra de 1,490,452 hectare, din car! : 414,994 hect, sem. făcute în ogóare 658,096 n » » porumbişte 367,362 „ „ ' „ mirişte. Reportate la întinderea totală a semănâturilor, vin în proporţiunea următdre : 31—20% semănături în ogóare. 44—15% „ „ porumbîşte 24—65% , „ mirişte. — Conrespondenţeî Politice i se scrie din Bucureşci că ministerul Rosattî-Corp se absţine cu desăvârşire de la orice iniţiativă pentru resolvirea cestiunilor cari atârnă de la majoritatea viitoarelor Corpuri legiuitoare cari se vor alege din nou. Acest el pute o fice atât în ce priveşte modificările tarifului autonom, cât şi reînooirea tratatului comercial cu Franci şi continuarea tratărilor cu austro- Ungaria. In toate aceste cestiuni o procedure decisivă nu se va putea adopta decât după nouele alegeri şi după constituirea definitivă a unui cabinet sigur de o nouă majoritate. CULTURA ŢERANILOR. Am constatat cu multă mâhnire resultatele unei culturi neîngrijite. Pe moşiile unde grânele proprietarului, arendatorului şi a multor dintre săteni sunt foarte frumoase, se văd altele mici, rari, pipernicite ca în anii cei mai rei. Causa o înţelege fiecare : pămîntul arat puţin şi fără îngrijire; semănăturile făcute prea târziu. In unele localităţi am verut ortul şi oraşul cari de abia răsăriseră pe la 21 Maia, pe aici de abia se semănase porumbul, pe când alăture porumburile înalte de o palmă erau prăşite. Păcat de muncă, păcat de cheltuelile făcute. Şi când te gândescî că cel cari lucreaza cu atâta neîngrijire sunt nisce țeranî tocmai a cărora existență depinde de resultatul semenăturilor. Aceasta neîngrijire trebue combătută prin toate mijloacele, trebue cercetate căuşele şi înlăturate. Când cultura s’ar face cu îngrijire, şi ţeranul ar recolta termen de mijloc 5 chile de grâu, 5 chile de porumb şi de orz şi pe lângă câteva care de tân bun, toate aceste după 10—12 pogoane; când deosebit de acesta el, cultivând şi locuri luate cu învoela, ar mai recolta încă atât, negreşit că starea sătenilor noştri s’ar schimba ca prin minune. Mulţi dintre ţeranii noştri recoltezâ îndoiit şi întreit, din nenorocire vise mulţi rămân înapoi, şi chiar în anii cei buni, ca cei de faţă, fac câteva baniţe de grâu şi încă atât de porumb. Cu toţi recunoscem aceastâ stare nenorocită ; cu toţii o deplângem, aceste vise nu ajută pe ţeranî, câci cu tânguiri, cu vorbe scrise sau rostite nu se umple magasia. Şi cu toate aceste datoria de Români ne impune să ne scuturăm de nepăsare, şi cu toţii uniţî să înlăturăm numeroasele cause cari apesă asupra propăşirii sătenilor noştri. Mişcarea țeranilor a provocat mai multe păreri asupra mijloacelor de a le ameliora condițiunea. După cum am mai smis,toate sunt isvorâte din cele mai bune intențiuni, inse aceasta nu este de ajuns. Cestiunea este prea complexă pentru a putea fi resolvată în mod expeditiv. Câte măsuri s’au fi , propus au fiecare partea lor cea bună şi probabil că la timp se va ţinea seama de dînsele, întru cât sunt conforme cu legile şi instituţiunile noastre Putem vi se încredinţa că orice măsuri nu vor fi îndestul de eficace până când nu se va emanicipa ţeranul prin perfecţiunea culturei. Pe cât timp se va sgâria pământul în loc de a se ara de câte două şi trei or pe cât timp semănăturile se vor fi prea târziu ; pănă când sistemul d cultură va fi viţios, sărăcit ; în fiu pe cât timp ţeranul va depinde ei clusiv de altul pentru a şi nutri viţei atât véra cât şi ierna, pănă când aceste condiţiunî de inferioritate va exista, pănă atunci starea ţeranul va fi tot precară, chiar dacă ar avea5 pogoane de pămînt în loc de 7. 1 agricultură recoltele favorabile nutârnă atât de la suprafaţa cultivat cât de la modul cum este cultivat. O moşidră de 250 pogoni bine caitată produce brut în ani de mijle aproape 25,000 lei ; rea căutată nu şei dacă va da 8,000 lei. O moşidră d 12 pogoane bine cultivată poate prodice brut de la 1000—1,300 lei, neîi grijită aceeași moşibră nu sem dac dă 500 lei. Anul trecut, pe când pi mîntul bine îngrijit a dat 2 chile dBcu grâu la pogon, grâul ţerănesc, an c ture cu cel proprietăresc, a dat 10 : • 15 băniţi, aşa cu orzul, cu porumbii şi alte plante. 1 jipt Cestiunea dar nu este numai de a le înlesni pămînt celor cari nu ai dar trebue luate măsuri pentru sporirea producţiunii, câci, să nu se scap din vedere, ţeranii cari au câte pogoane sunt săraci şi trăesc mai aş de prost ca cei cari au mai puţin. Aşadar, fără a micşora câtuşi puţin folosul politico-economic al înmulţirii proprietarilor mici , fără rost contesta necesitatea ca Statul să urmeze cu vinderea moşiilor sale ţerrănilor cari nu au pămînt , fără a nesocoti prudenta măsură ca el, Statu să cumpere moşiile cele mari pentr viitor, totuşi stăruim în a declara c toate aceste măsuri vor fi aproape zidarnice pre cât timp cultura ţăranilo va rămânea înapoiată ; pre cât tim pămîntuî va produce mai puţin o jumătate din cât poate produce; pr cât timp ţeranul nu va înveţa că pă ţârina ce are pote să producă îndoiti şi întreit de cât produce astăzi. Reforma îmbunătăţirii culturei ni s impune şi o privim ca mijlocul ce mai eficace, atât pentru ameliorare. ::du (fie :nu ir preveduse are ceea ce avea să se întâmple ? Jacopo era fericit. Nu vois? oare acesta? Și se mulțumi de trug* pe Jacopo să ducă lui Maximilian și Valentinei scrisoarea prin care le z}icea adio. Apoi plecase cu Iliydea pe Ahyen Jacopo rămase un moment gânditor, parcă regreta că nu putea pleca. Apoi se întoarse gânditor acasă. Pentru ce din ziua aceea i se piru că Manelita se schimbase pentru dineul ? Era oare ceva real? Ochii ei nu erau oare tot aşa de strălucitori, părusea tot aşa de negru, buzele sale tot aşa de roşii ? Ore îşi presenta cu mai puţină graţia fruntea sea la sărutatul bărbatului seu ? Jacopo n’ar fi putut răspunde. Și totuși i se părea ca cum ar fi primit o lovitură mortală în inimă. Se tntristi, și uneori, când privia la orizont, o lacrimă se slujea din ochii 80. .. Timpul trecea. Cum Clase are Jacopo de o data ideverul? Sa stie are cât (lva din câte întâmplări mic! se face o eigurai ta, se scie on din i ate picături de apă se umflă torentul. Iii » au«Jit ud cu\înt, o privire surprinsă, un nimic, o suflare, un suspin, o lacrimă !... și iuti 'o (}i » flăm că nu mai e nici o fericire pentru noi pe acest pămînt.. gâcior, constatăm că aceea căreia ne am devotat toia viaţa, tovarăşa aleşă, aceea pentru care am fi murit cu plăcere, aflăm că Manelita nu ne mai iubeşce, că ne înşală, că iubeşce pe un altul! Şi cine este acel altul ? Acela este de asemene un trădător şi un infam, căci şi dînsul este amicul, tovarăşul nostru, omul care ne a dat mâna, acela pe care l’am chie- ELUt frate. Com se numesce?Ce inportă. Are numai un nume:Juda! O! când Jacopo răpetese acea neecrămutată siguranța, când înțelesepe, când sciuse că Manelita, durata sea Manelita, tridase jurămintele céle, rupsese velul ei de logodnică, când venu într’o seaia, pe când nu l vedea, câ’și dădea buzele la buzele infamului, surjendu’i cum îi zimbise și lui, Jacopo simțin sue ore;éi de moare. Și Pună sea fu așa du mare, încât rămase linișcit. Nu sări la dânșii cu toporul. Nu, nu avu acea turbare nebună. Nu plânse de loc. Dar jură că are să’și răsbune într’un mod înfricoșător, teribil. Se cercetase cu rficelâ. Comisese el vre-o greșali, nu se ținuse poate de cuvânt, resistsse cel puțin la cel mal mic capriciu * Manelite?, 8*n o insultese cu cev«, s*ț atinsese delict teta el de fexnee ?. . Nu, fustaa to'dVuDR indulgent, tot-dh-una iobitoi Acer. femee era un kdodbru. Și ui lucru îl despera mii mult: se arăți catră dineul mal afabilă, mal grat asi mii iubitoare ca ori-când, ca nici o dată. Avea îndrftsuela Bă ’l întindă lențu!, îijicea ca altă dată: iubitu mtu ! A ! dacă cel puţin îl ar fi strigă cu francheţii : — Te urâsc ! Poate că ar fi plecat capu’, poate ci ar fi fugit, plecându-se sub blestei. Dar nu! ipocriţi, lasă, hoţa de iubire, Manelita îi dădea sărutări murdare. Ruşine şi înfamtă ! Jacopo luă o decisiune sinistră. ( Va urma), r