Vocea Covurluiului, iulie 1888 (Anul 16, nr. 3677-3702)

1888-07-22 / nr. 3694

VOCEA COVURLUIULUI şi unei interimare, şi de asemenea fâcă­tor de minuni, în materie politică, a făcut o inspecţiune prin partea de vale a oraşului. D­eea s'a interesat de apr­ope, despre tote neajunsurile, şi a întrebat pe fie­care de păsurile ce are. Merge vorba că a fost de o mare generositate în promiterea a tot felul de îmbunătăţiri. Aşa omeni înţelegem şi noi să avem în capul comunei !..... Păcat numai că nu vroeşce cu nici un chip să fie ales primar..... Cea mare supărare nu trebue să ne fie ; ori D. Robescu, ori D. Pacu îl poate înlocui cu succes, de o vrea, dar poate nu se îndură..... — In foia oficială de azi găsim ur­mătorul decret, datat din Bucureşci la 26 Marii iscălit de M. S. Regele şi contrasemnat de ministrul de resboiu I­. general Barozzi : „Expropriarea terenurilor necesare „lucrărilor de întărire de la Focşani „şi Galaţi se declară de utilitate pu­­­blică. „Luarea în posesiune a acelor te­renuri se declară de urgenţă.“ — D. colonel Murgescu, care ţinea locul de inspector al porturilor, fiind numit inspector general al Flotilei, în­cetează de a mai face inspecţiunile porturilor. Probabil că în locul D-sele va fi numit D. colonel Ursianu. Cxcnica­ Irvtcsxlexs, — Cetim îa Lupta, O sută cinci deci 91 trei de soldaţi contingentul 1888, din judeţul Pra­hova, sunt puşi în urmărire, pentru cft nu s’atu supus legi de recrutare — Mitropolitul primat nu se va în­­toarce în Bocuresci de cât pe la 5 sau 6 August. — Din a­rgintă sigură aflăm, că înainte de plecarea sea, Regele a re­fusat categoric de a semna decretul pentru graţierea colonelului Muci». Din parte-ne soim cft s’a ffteut mtrl insistențe de unele persoane pentru acesift graţiare. — Ș­tirile particulare sosite din Bulgaria sunt cam îngrijitoare. Ast­fel primul ministru al B­ulga­­riei, care obţinuse acum câte­va zi­le un concediu, pentru a se duce să faci căr de mare, a trebuit să renunţe şi să rămâie la Sofia. De alt­fel lucrurile sunt toate nesi­gure îa acest stat. —­rn cercurile militare se vorbeşce mult oft D. colonel Lihovari va fi în curând ridicat la gradul de general și numit șef al cassei militare a re­gelui. — Se confirmă cu insistență sgo­­motul că regele Carol va avea în cu­rând o întrevedere cu împăratul Ger­maniei. După unii însă, acestft între­vedere se v­ota ca să nu aibă foc a­­guma cât timp Regele este în străină­tate, ci tocmai peste două sau tre­­iuni — Procesul lui Simion Micălescu, Acusnt pentru mituire, va veni înain­tea tribunalului corect penal din copi­le, îndată după reînceperea anului judecătoresc (1 Septembrie) D. Simion a fust de apărători pe D-nul P. Grădişteanu C. Boerescu şi C. Lecca. — Cetim în Epoca : D. general Barczzi, ministrul de resbel, a dispus că în timpul vacan­ţelor, toate localurile scoalelor min­ore se fie restaurate şi unele, precum si­lele fiilor de militari din IR D şi Cra­iova, se fie mărite. — D. general Birezzi, ministrul de resbel, va începe 4^*1® acestea o se­rie de inspecţiuni pe la diferitele garnisoane din ţară. D-sea va pleca în acest scop Vi­nerea viitoare. — îndată după rtratarcerea M S Regeln!, comitetul pentru apărarea ţarei va fi convocat pentru a se pr­­unţa asupra penululu! manevrelor viitoare. — Aflăm oft la ministerul dome­­nielor se lucrezft cu multă activitate la găsirea unui mijloc de­­ veni grab'­nic în ajutorul sătenilor a căror re­colte au fost bântuite de grindină. — D. Major Vidulescu, comandan­tul batalionului al V-lea de vin­tori, a fost decorat cu crucea de ofițer al ordinului ductal de Nassad. — D. Dumitru Brătianu, va pă­răsi în curînd capitala pentru a mer­ge in străinătate. — D. Alexandru Marghiloman, mi­nistrul justiției, ’și a terminat proiec­­tul seci pentru reorganisarea servi­ciului portăreilor. Acest proiect de lege, va aduce o «dever&tft îmbunătățire acestui servi­­ciu care lasă mult de dorit. — D. Gaorge Duca, directorul ge­neral al căilor tarate române, rtîa­­tonendu se din congediu, ’și a reluat *41 funcțiunile aele. — M. S. Ragele, ce și-a început cura s* de hydrotherapie la Grad­tan­­berg se află mult mai bine. M S face lungi preumblări prin munţi. A S. R. Ducele de N­?ss*u se »ilft de asemenea la Gr*t fLaberg. — Aflăm dintr’o sorgintă foarte po­sitive că guvernul are de gând să în­locuiască pe toţi acui agenţi adminis­trativi şi judiciari care, prin nedibăcie sad toleranţă, am permis ca ordinea să fie tulburată la Giurgiui. — Cetim în Naţiunea . Nu se scie încă data şi modul­­ disolvărei corpurilor legiuitoare, dar­­ pare sigur că alegerile se vor face la­­ începutul lunei Octombre. — Ni se asigură că Eforia ar fi hotărîtă de a face noul clădiri la Si­­naia. — Se zice oft la Ieși se va*numi în curând un colonel ca prefect al o* rasului. Actualul prefect își va pune If diciatur» la viitorele alegeri. ::|l — Mâne soseste in Capitală L major Boteanu si veterinarul Col cu remonta de cal cari ad tăcut': Ungarria pentru divisionul de darm călări din Capitală. — Miniștrii se vor Intoarce di­ oaia Joi de diminață, când se [j întruni în consiliu pentru resohi afacerilor curente. U — Transportul de cal cari •’ Iii montat în Ungaria pentru divis JjJ de jandarmi din capitală, a soi at Predeal. — Proiectul de lege prin cariL terii dem'sioutțl să potft fi rerhfihi în activitate, este definitiv deci­sî, către guvern de a se depune în I »vie camere. L . ] ii — Aflăm oft Ohm­ovici. cas gărel Iveşti, județul Tecucici, a j,­runcat pe șine înaintea trenului. I intra îa gară. Nenorocitul Ohm­o a fost tăiat în cese bucăţi. Nu o f­a­cem­ motivele ce au impins pe “ nenorocit la asamenea act de dl rare. —­ Cetim în România liberă . Ieri o descind­re a magistr»ți o bancă bine cunoscută din I resol a mai dat pe m­âna jastit probă materială importantă în tra D-lui Mihailesco. Se crede că instrui­ţiune» se v­­ea termina până la 1 August. 1­1 — Ieri, primul president al­­ de casaţie a conferit cu ministru tiţiei relativ la diferite cestiue organisaţie ce privesc înalta cui — Monseniorul Papoî* se gi la Cânpulung, fuieid cura d Baghia. — Ni se comunică cum că ie în Dobrogea, şi mai cu seamă 11 d-ţul Constanța, este nepomeni frumosft anul acesta. Totuși gril Cortul iar a fost deschis, și de astă dată doul omeul, două ființe înfrico­şătdre, de culoare négre, cu fața slabă cr­a unul schelet., a’sa apropiat pe furiş de mine... O ! tată, nu mi-a fost frică... dar am cetit unde­va oft pftserile speriate caută în zadar să fugă, cft se învâr­tesc în aer, apoi vin și se predta sin­gure şerpelul hidos a cărui bot roş Îl amenința... Ei bine ! tot aşa şi cu mine ! toate membrele mele mi sail piralisat... In zadar am voit sa mă scol, să lupt... eram ca pironii locului... și cei doul oamen! se apropiau mered... Io­rme braţele lor ajunseră la mine­, siiuţi atingându-m­e en mânele lor, sim­ţii că mă apucă... eram tras!... Şi atunc’, în spaima mea grozavă, am scos acel strigăt de ajutor, care m’a deşteptat... Şi Speranţa aruncându-ne in bra­ţele lui Monte-Cristo, îți puse capul pe peptul aed și murmură: — Tată, nu mi-ar fi terafi, de moar­­te­, mi-er fi târnă numai de a fi luat de lângă tine... Monte-Cristo pusese buz fie sele pe părul lui Speranța. Un sentiment necunoscut îl umplea puțin câte puțin inima... Săi fie oare frică? lul Dantes ? Iul, care luptase singur contra tuturor şi contra pericolelor celor mai mari... Ce era dar acea greutate subită, ce simţi» pe inima mea ?... Fiul sed despărţit de dînsul !... ce nebuniă ! Era un vis, una dintr’acele­ visiuni din somn ce sunt imprăşoiate de aerul curat al diminaţa... şi totuş» şi dineul ţinea acum ochii fixaţi asu­pra acelui colţ a cortului, unde Spe­ranţa veijuse apariţiunea sinistră... — Copile, ţfise el la fine, nimene nu poate să scape de spaima falsă a nopței. Fii calm, veghez ! d isnpră’ți. Dorul îa pace... am făcut asia-i- un drum lung .. soarele e.­.jétor te a bă­tut la cap. . ai friguri... dar nu a ni­mic !.. cu­că-te, scumpul inimei mele .. şi nu te teme de nimic, tatăl teu este aci .. şi spre a goni or­ce idee tristă, să pronunţi adormind numele cel dul­ce a mamei tale. Speranţa acum z­ăbia : sângele veni iar în obrajii st­a, îngălbeniţi un mo­ment... Acea voce, caldă de iubire şi vi­­britate de energie, îl turna calmul şi curagiul în inimă. Şi legănat de acele cuvinte, de a­­cele dulci accente, Speranţa se în­tinsese iar pe pelea de led, pe rând Monte Cus­o, plecat, ţinea capul co­­pilului, pe braţul led. Ochii copilului se inchdeau şi. Monte-Cristo îl contempla cu p­­e ! Era aşa de frumos, aşa da şi în acelaşi timp, aşa de falnic! Monte-Cristo rămise ast-fel de câte­va minute. Buzele lui Speranţa murmur de mai multe ori : Mama mea ! Apoi, puţin după ce închise , respiraţiunea redevenise calmă­­ gulatft. Atunci Monte-Cristo deveni Q3orît. lacet, aşa de încet în câ pilul nu simţi, retrase brațul pf se odihnia capul Iul Speranța... Și ridicân­du-se, Monte Cristo propift de colțul cortului îndic* CODllul BeO. Cortul er» fănit dintr’o stofă oft, solidă și desft, restatând la şi la beat ca şi pânza de oaie şi veac soldaţii englesi în India... Monte-Criato examina pftogi mâna... şi tresări.

Next