Vocea Covurluiului, iulie 1888 (Anul 16, nr. 3677-3702)
1888-07-22 / nr. 3694
VOCEA COVURLUIULUI şi unei interimare, şi de asemenea fâcător de minuni, în materie politică, a făcut o inspecţiune prin partea de vale a oraşului. Deea s'a interesat de aprope, despre tote neajunsurile, şi a întrebat pe fiecare de păsurile ce are. Merge vorba că a fost de o mare generositate în promiterea a tot felul de îmbunătăţiri. Aşa omeni înţelegem şi noi să avem în capul comunei !..... Păcat numai că nu vroeşce cu nici un chip să fie ales primar..... Cea mare supărare nu trebue să ne fie ; ori D. Robescu, ori D. Pacu îl poate înlocui cu succes, de o vrea, dar poate nu se îndură..... — In foia oficială de azi găsim următorul decret, datat din Bucureşci la 26 Marii iscălit de M. S. Regele şi contrasemnat de ministrul de resboiu I. general Barozzi : „Expropriarea terenurilor necesare „lucrărilor de întărire de la Focşani „şi Galaţi se declară de utilitate publică. „Luarea în posesiune a acelor terenuri se declară de urgenţă.“ — D. colonel Murgescu, care ţinea locul de inspector al porturilor, fiind numit inspector general al Flotilei, încetează de a mai face inspecţiunile porturilor. Probabil că în locul D-sele va fi numit D. colonel Ursianu. Cxcnica Irvtcsxlexs, — Cetim îa Lupta, O sută cinci deci 91 trei de soldaţi contingentul 1888, din judeţul Prahova, sunt puşi în urmărire, pentru cft nu s’atu supus legi de recrutare — Mitropolitul primat nu se va întoarce în Bocuresci de cât pe la 5 sau 6 August. — Din argintă sigură aflăm, că înainte de plecarea sea, Regele a refusat categoric de a semna decretul pentru graţierea colonelului Muci». Din parte-ne soim cft s’a ffteut mtrl insistențe de unele persoane pentru acesift graţiare. — Știrile particulare sosite din Bulgaria sunt cam îngrijitoare. Astfel primul ministru al Bulgariei, care obţinuse acum câteva zile un concediu, pentru a se duce să faci căr de mare, a trebuit să renunţe şi să rămâie la Sofia. De altfel lucrurile sunt toate nesigure îa acest stat. —rn cercurile militare se vorbeşce mult oft D. colonel Lihovari va fi în curând ridicat la gradul de general și numit șef al cassei militare a regelui. — Se confirmă cu insistență sgomotul că regele Carol va avea în curând o întrevedere cu împăratul Germaniei. După unii însă, acestft întrevedere se vota ca să nu aibă foc aguma cât timp Regele este în străinătate, ci tocmai peste două sau treiuni — Procesul lui Simion Micălescu, Acusnt pentru mituire, va veni înaintea tribunalului corect penal din copile, îndată după reînceperea anului judecătoresc (1 Septembrie) D. Simion a fust de apărători pe D-nul P. Grădişteanu C. Boerescu şi C. Lecca. — Cetim în Epoca : D. general Barczzi, ministrul de resbel, a dispus că în timpul vacanţelor, toate localurile scoalelor minore se fie restaurate şi unele, precum silele fiilor de militari din IR D şi Craiova, se fie mărite. — D. general Birezzi, ministrul de resbel, va începe 4^*1® acestea o serie de inspecţiuni pe la diferitele garnisoane din ţară. D-sea va pleca în acest scop Vinerea viitoare. — îndată după rtratarcerea M S Regeln!, comitetul pentru apărarea ţarei va fi convocat pentru a se prunţa asupra penululu! manevrelor viitoare. — Aflăm oft la ministerul domenielor se lucrezft cu multă activitate la găsirea unui mijloc de veni grab'nic în ajutorul sătenilor a căror recolte au fost bântuite de grindină. — D. Major Vidulescu, comandantul batalionului al V-lea de vintori, a fost decorat cu crucea de ofițer al ordinului ductal de Nassad. — D. Dumitru Brătianu, va părăsi în curînd capitala pentru a merge in străinătate. — D. Alexandru Marghiloman, ministrul justiției, ’și a terminat proiectul seci pentru reorganisarea serviciului portăreilor. Acest proiect de lege, va aduce o «dever&tft îmbunătățire acestui serviciu care lasă mult de dorit. — D. Gaorge Duca, directorul general al căilor tarate române, rtîatonendu se din congediu, ’și a reluat *41 funcțiunile aele. — M. S. Ragele, ce și-a început cura s* de hydrotherapie la Gradtanberg se află mult mai bine. M S face lungi preumblări prin munţi. A S. R. Ducele de N?ss*u se »ilft de asemenea la Gr*t fLaberg. — Aflăm dintr’o sorgintă foarte positive că guvernul are de gând să înlocuiască pe toţi acui agenţi administrativi şi judiciari care, prin nedibăcie sad toleranţă, am permis ca ordinea să fie tulburată la Giurgiui. — Cetim în Naţiunea . Nu se scie încă data şi modul disolvărei corpurilor legiuitoare, dar pare sigur că alegerile se vor face la începutul lunei Octombre. — Ni se asigură că Eforia ar fi hotărîtă de a face noul clădiri la Sinaia. — Se zice oft la Ieși se va*numi în curând un colonel ca prefect al o* rasului. Actualul prefect își va pune If diciatur» la viitorele alegeri. ::|l — Mâne soseste in Capitală L major Boteanu si veterinarul Col cu remonta de cal cari ad tăcut': Ungarria pentru divisionul de darm călări din Capitală. — Miniștrii se vor Intoarce di oaia Joi de diminață, când se [j întruni în consiliu pentru resohi afacerilor curente. U — Transportul de cal cari •’ Iii montat în Ungaria pentru divis JjJ de jandarmi din capitală, a soi at Predeal. — Proiectul de lege prin cariL terii dem'sioutțl să potft fi rerhfihi în activitate, este definitiv decisî, către guvern de a se depune în I »vie camere. L . ] ii — Aflăm oft Ohmovici. cas gărel Iveşti, județul Tecucici, a j,runcat pe șine înaintea trenului. I intra îa gară. Nenorocitul Ohmo a fost tăiat în cese bucăţi. Nu o facem motivele ce au impins pe “ nenorocit la asamenea act de dl rare. — Cetim în România liberă . Ieri o descindre a magistr»ți o bancă bine cunoscută din I resol a mai dat pe mâna jastit probă materială importantă în tra D-lui Mihailesco. Se crede că instruiţiune» se vea termina până la 1 August. 11 — Ieri, primul president al de casaţie a conferit cu ministru tiţiei relativ la diferite cestiue organisaţie ce privesc înalta cui — Monseniorul Papoî* se gi la Cânpulung, fuieid cura d Baghia. — Ni se comunică cum că ie în Dobrogea, şi mai cu seamă 11 d-ţul Constanța, este nepomeni frumosft anul acesta. Totuși gril Cortul iar a fost deschis, și de astă dată doul omeul, două ființe înfricoşătdre, de culoare négre, cu fața slabă cra unul schelet., a’sa apropiat pe furiş de mine... O ! tată, nu mi-a fost frică... dar am cetit undeva oft pftserile speriate caută în zadar să fugă, cft se învârtesc în aer, apoi vin și se predta singure şerpelul hidos a cărui bot roş Îl amenința... Ei bine ! tot aşa şi cu mine ! toate membrele mele mi sail piralisat... In zadar am voit sa mă scol, să lupt... eram ca pironii locului... și cei doul oamen! se apropiau mered... Iorme braţele lor ajunseră la mine, siiuţi atingându-me en mânele lor, simţii că mă apucă... eram tras!... Şi atunc’, în spaima mea grozavă, am scos acel strigăt de ajutor, care m’a deşteptat... Şi Speranţa aruncându-ne in braţele lui Monte-Cristo, îți puse capul pe peptul aed și murmură: — Tată, nu mi-ar fi terafi, de moarte, mi-er fi târnă numai de a fi luat de lângă tine... Monte-Cristo pusese buz fie sele pe părul lui Speranța. Un sentiment necunoscut îl umplea puțin câte puțin inima... Săi fie oare frică? lul Dantes ? Iul, care luptase singur contra tuturor şi contra pericolelor celor mai mari... Ce era dar acea greutate subită, ce simţi» pe inima mea ?... Fiul sed despărţit de dînsul !... ce nebuniă ! Era un vis, una dintr’acele visiuni din somn ce sunt imprăşoiate de aerul curat al diminaţa... şi totuş» şi dineul ţinea acum ochii fixaţi asupra acelui colţ a cortului, unde Speranţa veijuse apariţiunea sinistră... — Copile, ţfise el la fine, nimene nu poate să scape de spaima falsă a nopței. Fii calm, veghez ! d isnpră’ți. Dorul îa pace... am făcut asia-i- un drum lung .. soarele e..jétor te a bătut la cap. . ai friguri... dar nu a nimic !.. cucă-te, scumpul inimei mele .. şi nu te teme de nimic, tatăl teu este aci .. şi spre a goni orce idee tristă, să pronunţi adormind numele cel dulce a mamei tale. Speranţa acum zăbia : sângele veni iar în obrajii sta, îngălbeniţi un moment... Acea voce, caldă de iubire şi vibritate de energie, îl turna calmul şi curagiul în inimă. Şi legănat de acele cuvinte, de acele dulci accente, Speranţa se întinsese iar pe pelea de led, pe rând Monte Cuso, plecat, ţinea capul copilului, pe braţul led. Ochii copilului se inchdeau şi. Monte-Cristo îl contempla cu pe ! Era aşa de frumos, aşa da şi în acelaşi timp, aşa de falnic! Monte-Cristo rămise ast-fel de câteva minute. Buzele lui Speranţa murmur de mai multe ori : Mama mea ! Apoi, puţin după ce închise , respiraţiunea redevenise calmă gulatft. Atunci Monte-Cristo deveni Q3orît. lacet, aşa de încet în câ pilul nu simţi, retrase brațul pf se odihnia capul Iul Speranța... Și ridicându-se, Monte Cristo propift de colțul cortului îndic* CODllul BeO. Cortul er» fănit dintr’o stofă oft, solidă și desft, restatând la şi la beat ca şi pânza de oaie şi veac soldaţii englesi în India... Monte-Criato examina pftogi mâna... şi tresări.