Voinţa Galaţilor, 1898 (Anul 3, nr. 1-79)
1898-01-28 / nr. 9
MPLARUL MERCUR! 28 IANUARIE 1998 ANUL III — No. 9. ABONAMENTUL Pe un an....................20 lei Organ al paridului Naţional-Liberal din Galaţi Orice scrisori nefrancate se refuză. h H U I U I U l I 50 baril linia petit pe pagina IV 1 leu „ „ „ „ HI 2 lei „ „ inserţii A re-APARE DE TREI ORI PE SĂPTÂMÂNA dame pentru cari redacţiunea - REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA STRADA MOVILEI No. 14 -nu este respingetoare. Liberalii şi impozitele Opositia sa deschis un nou cîmp de explorare. Ea atacă guvernul şi partidul liberal, pe tema impozitelor. Ministrul Finanţelor, d. G. Cantacuzino, a răspuns tuturor prin strălucitul discurs ţinut la Cameră cu ocazia terminărei discuţiei lege asupra zahărului. Acest discurs a fost expunerea magistrală a unui întreg sistem de politică financiară. D-sa a arătat ce a făcut în materie de impozite, pentru săteni, partidul liberal de la venirea sa la putere. A desfiinţat taxa pentru cler, care apăsa numai asupra ţăranilor, deşi a menţinut în buget cheltuelile, aşa că a produs un gol la venituri de 3.300.000 lei. Apoi, prin ridicarea taxei asupra alcoolului, încă s a produs un gol bugetar. Sporirea acestei taxe de ministru nu a făcut-o dintr’un punct de vedere fiscal, căci d-sa ştia că o asemenea sporire va avea de efect împuţinarea consumaţiei şi deci a venitului statului, ci a făcut-o din punctul de vedere al ocrotire! sănătăţeî ţeranului şi prevederile sale nu au fost înşelate, căci, de la aplicarea nouilor taxe asupra alcoolurilor, consumaţiunea în ţară a scăzut mai mult de jumătate. Aceasta politică de ocrotire a claselor sărace care a lăsat oarecare deficit în venituri, trebue să-şi găsescă compensare, şi taxa asupra zahărului este una din acele compensări. Prin aceasta nouă taxă populația săracă nu este atinsă căci consumația zahărului nu este răspândită între săteni, iar pentru consumatorii mai cu dare de mână impozitul cel nou va fi aproape imperceptibil. Si în aceasta ordine de idei, o ocrotire prin impozite a celor nevoiaşi, răspundând d-lui Scorţescu, care vorbise de impozitul pe venit, d. ministru de finanţe i-a spus că este contra impozitului pe venit, a cărui realizare este utopică la noi în ţară, dar că este pentru impozitele pe venituri, şi în această direcţie pregătise proiectele modificatoare ale legilor patentelor şi timbrelor. Prin modificarea legei patentelor nu se lua un ban mai mult din pungile nevoiaşilor, nu se măria cu nimic sarcinile comerciului mic, dar se impuneau mai egal şi mal drept unele venituri cari nu plătesc astăzi mai nimic, şi d. ministru de finanţe, în mijlocul aplauselor aprope unanime ale Camerei, a citat câteva exemple elocvente. Aşa, d-sa a arătat că unele societăţi de asigurare, cari arată un venit net anual de 800 mii lei nu plătesc Statului decât 1220 lei pe an, ceea ce face căţiva bani la suta de lei venit, pe când agricultorii, proprietarii de imobile, plătesc 5 şi 6 lei la sută. O asemenea inegalitate este revoltătore şi totuşi, s’atî găsit deputaţi şi încă deputaţi democraţi, cari s’au încercat să facă opoziţie votărei acestei legi, ba încă unii s’au încercat să amăgească opinia publică, presentând această lege ca o lege apăsătore pentru comerciul mic. Şi sub această învinuire, cei câţiva vinovaţi ’şi-au plecat capul, în aplausele aproape unanime ale Camerei, dovadă rezultatul votului, căci legea în total s’a votat numai cu 7 voturi contra. Răspunzând d-lui Scorţescu asupra impozitului pe capitalul mobiliar, d-sa i-a arătat că a impune în mod general capitalul aflat în titluri de Stat, ar fi a face ca puţinul care se află în ţară să se ascundă în străinătate, iar pe de alta parte ar îngreuna împrumuturile noastre in străinătate. Totuşi d. Cantacuzino a arătat că s’a gândit a impune prin legea timbrului unele titluri mobiliare cari se află în comerciu. Din acest magistral discurs al d-lui ministru de finanţe, politica financiară a partidului liberal reiese într’o puternică lumină practică, ferită de utopii, bine adoptată realităţei lucrurilor din ţară, ea nu este mai puţin adine democratică şi inspirată de cele mai bune sentimente pentru clasele sărace. Acestă tendinţă reiese puternic, atât din impozitele desfiinţate şi din economiile bugetare