Voinţa Galaţilor, 1898 (Anul 3, nr. 1-79)

1898-01-28 / nr. 9

MPLARUL MERCUR! 28 IANUARIE 1998 ANUL III — No. 9. ABONAMENTUL Pe un an....................20 lei Organ al par­idului Naţional-Liberal din Galaţi Ori­ce scrisori nefrancate se refuză. h H U I­ U I U l­ I 50 baril linia petit pe pagina IV 1 leu „ „ „ „ HI 2 lei „ „ inserţii A re-APARE DE TREI ORI PE SĂPTÂMÂNA d­ame pentru cari redacţiunea - REDACŢIUNEA ŞI ADMINISTRAŢIUNEA STRADA MOVILEI No. 14 -nu este respin­getoare. Liberalii şi impozitele Opositia sa deschis un nou cîmp de explorare. Ea atacă guvernul şi partidul liberal, pe tema impozitelor. Ministrul Finanţelor, d. G. Cantacuzino, a răspuns tutu­ror prin strălucitul discurs ţi­nut la Cameră cu ocazia ter­­minărei discuţiei lege­ asupra zahărului. Acest discurs a fost expune­­rea magistrală a unui întreg sistem de politică financiară. D-sa a arătat ce a făcut în materie de impozite, pentru săteni, partidul liberal de la venirea sa la putere. A desfiin­ţat taxa pentru cler, care apă­sa numai asupra ţăranilor, de­şi a menţinut în buget chel­­tuelile, aşa că a produs un gol la venituri de 3.300.000 lei. Apoi, prin ridicarea taxei a­­supra alcoolului, încă s a pro­dus un gol bugetar. Sporirea acestei taxe de ministru nu a făcut-o dintr’un punct de ve­dere fiscal, căci d-sa ştia că o asemenea sporire va avea de efect împuţinarea consumaţiei şi deci a venitului statului, ci a făcut-o din punctul de ve­dere al ocrotire! sănătăţeî ţe­­ranului şi prevederile sale nu au fost înşelate, căci, de la a­­plicarea nouilor taxe asupra alcoolurilor, consumaţiunea în ţară a scăzut mai mult de ju­mătate. Aceasta politică de o­­crotire a claselor sărace care a lăsat oare­care deficit în ve­nituri, trebue să-şi găsescă com­pensare, şi taxa asupra zahă­rului este una din acele com­pensări. Prin aceasta nouă taxă populația săracă nu este atinsă căci consumația zahărului nu este răspândită între săteni, iar pentru consumatorii mai cu dare de mână impozitul cel nou va fi aproape imperceptibil. Si în aceasta ordine de idei, o ocrotire­ prin impozite a ce­lor nevoiaşi, răspundând d-lui Scorţescu, care vorbise de im­pozitul pe venit, d. ministru de finanţe i-a spus că este con­tra impozitului pe venit, a că­rui realizare este utopică la noi în ţară, dar c­ă este pentru impozitele pe venituri, şi în această direcţie pregătise pro­iectele modificatoare ale legi­lor patentelor şi timbrelor. Prin modificarea legei patentelor nu se lua un ban mai mult din pungile nevoiaşilor, nu se mă­ria cu nimic sarcinile comer­­ciului mic, dar se impuneau mai egal şi mal drept unele venituri cari nu plătesc astăzi mai nimic, şi d. ministru de finanţe, în mijlocul aplauselor aprope unanime ale Camerei, a citat câte­va exemple elo­­cvente. Aşa, d-sa a arătat că unele societăţi de asigurare, cari a­­rată un venit net anual de 800 mii lei nu plătesc Statului de­cât 1220 lei pe an, ceea ce fa­ce căţi­va bani la suta de lei venit, pe când agricultorii, proprietarii de imobile, plă­tesc 5 şi 6 lei la sută. O a­semenea inegalitate este revol­­tătore şi totuşi, s’atî găsit de­putaţi şi încă deputaţi demo­craţi, cari s’au încercat să facă opoziţie votărei acestei legi, ba încă unii s’au încercat să amă­gească opinia publică, presen­­tând această lege ca o lege a­­păsătore pentru comerciul mic. Şi sub această învinuire, cei câţi­va vinovaţi ’şi-au plecat capul, în aplausele aproape una­nime ale Camerei, dovadă re­zultatul votului, căci legea în total s’a votat numai cu 7 vo­turi contra. Răspunzând d-lui Scorţescu asupra impozitului pe capita­lul mobiliar, d-sa i-a arătat că a impune în mod general ca­pitalul aflat în titluri de Stat, ar fi a face ca puţinul care se află în ţară să se ascundă în­­ străinătate, iar pe de alta par­te ar îngreuna împrumuturile noastre in străinătate. Totuşi d. Cantacuzino a arătat că s’a gândit a impune prin legea timbrului unele titluri mobi­liare cari se află în comerciu. Din acest magistral discurs al d-lui ministru de finanţe, politica financiară a partidului liberal reiese într’o puternică lumină practică, ferită de uto­pii, bine adoptată realităţei lu­crurilor din ţară, ea nu este mai puţin adine democratică şi inspirată de cele mai bune sentimente pentru clasele să­race. Acestă tendinţă reiese puter­nic, atât din impozitele desfiin­ţate şi din economiile bugetare

Next