Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 113-190)

1968-07-02 / nr. 113

Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu Conducătorii de partid și de stat în vizită la expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“ Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­­ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Ră­­utu, Mihai Gere, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vizitat expoziția ,,Revoluția de la 1848 oglindi­tă în arta plastică", deschisă în sălile Muzeului de Artă al Re­publicii Socialiste Romania. La sosire, conducătorii de partid și de­­ stat au fost întîmm­­­pinați de tovarășii P­ompiliu Macovei, președintele Comite­­tului de Stat pentru Cultură și Artă, Brăduț Covaliu,­ preșe­dintele Uniunii Artiștilor Plas­tici, Ovidiu Maitec, vicepre­ședinte al Uniunii Artiștilor Plastici, și M. H. Maxy, direc­torul Muzeului de Artă al Re­publicii Socialiste România. Erau prezenți membrii Biroului Uniunii Artiștilor Plastici, ar­tiști expozanți, critici de arta. Salutînd pe conducătorii de partid și de stat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici a ex­primat satisfacția și mulțumi­rile creatorilor din acest do­meniu al artei pentru­­ grija deosebită manifestată de partid și guvern pentru dezvoltarea artelor plastice. Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu,­ Ion Gheor­ghe MaUrer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Ră­­utu, Mihai Gere, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popa, Vasile Patilinei au vizitat expoziția lucrărilor de sfîrșit de an și, a In continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat sălile expoziției. Explicațiile au fost date de directorul Direc­ției artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluția din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor nu­meroși poeți, prozatori și com­pozitori, a fost, în același timp, izvor de nobilă și generoasa inspirație pentru artiștii plas­tici din trecut și consti­tuie un motiv de inspirație pentru artiștii plastici contem­porani.­­Expresie a acestei­ bo­gate surse de inspirație, ex­poziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică” gru­pează un mare număr de lu­­­crări dintre­­ cele mai­ repre­zentative. Vastă frescă a ne­uitatului an revoluționar 18 48, expoziția cuprinde, in prima sa parte, lucrări ale picto­­rilor­ români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte si­­tuîndu-se tablourile executate de Ion Negulici, C. D. Rosen­thal, Barbu Iscovescu, partici­panți direcți la revoluție. Ar­tiștii acelei vremi s-au ridi­­­cat spr'o înaltă conștiință pa­triotică, punindu-și opera în slujba reprezentării elanurilor revoluționare ale poporului, nu lucrărilor de diplomă prezenta­te de studenții Institutului de arte plastice „Nicolae Grigo­­rescu­" din Capitală. In întîmpinarea oaspeților au venit acad. Ștefan Bălan, mi­nistrul învă­ță­mîntului, Ion Ili­escu, prim-secretar al C. C. al U.T.C., ministru pentru proble­chipurile, revoluționarilor și a­­­li? cărturarilor — deschizători de drumuri noi în istoria pa­­triei — se dezvăluie gind­uri, sentimente și credințe­le din marile idealuri izvor­ - națio­nale pentru care a luptat gene­rația­­ de la 1848. Aspirațiile de libertate și de unitate ale luptătorilor revoluționari din Țara Românească, Moldova si Transilvania sunt înfățișate in­tr-o suită de picturi, gravuri și litografii, creații ale unor artiști plastici martori ai me­morabilului eveniment. In­ cea de a doua sală a expoziției sînt prezentate pic­turi și sculpturi • — opere ale unui mare număr de artiști plastici contemporani, care preiau, în noi viziuni artistice, ideile luptelor revoluționare de la 1848 dezvoltînd astfel tradiția artei noastre plastice în oglindirea principalelor e­­venimente din istoria și activi­tatea oratoare a poporului nostru. Lucrările expuse în a­­ceasta sală­ a expoziției con­stituie o expresie a faptului că actualii artiști plastici — vii,statei și tineri — dau viață hotărîrilor luate la recenta Conferință pe țară a artiștilor plastici — de a pune mai bi­mele tineretului, membri ai conducerii institutului, decani și șefi de catedre, membri ai Con­siliului științific. Expoziția, organizată­ în­ să­­­lile institutului, cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptu­ră, grafică­, scenografie, de arte decorative și artă­ monumenta­lă­, toate creînd un univers ar­tistic plin de­ sensibilitate, de tinerețe și prospețime, inspirat din bogăția folclorului și din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente­­ în prag de împlinire. In­ cursul vizitei, explicații­le au­ fost date de Costin Ioa­­n­id, rectorul Instituitului de ne în valoare tradițiile artei noastre plastice și strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pen­tru a da an de an artei plas­tice românești noi străluciri, noi opere de artă caracte­­­risti­ce pentru viața nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid și de stat s-au oprit îndelung în fa­ța a numeroase opere de ar­tă prezentate în expoziție. In încheierea vizitei, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, a feli­citat pe organizatorii expozi­ției— Uniunea Artiștilor Plas­tici, Comitetul de Stat pentru Cultură și Arta, precum și pe artiștii expozanți care au reu­șit să redea în splendoarea și măreția sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. și-a exprimat­­ convingerea că pic­torii, sculptorii și graficienii vor contribui în continuare la dezvoltarea artei puse în sluj­ba construcției socialiste și Ie-a uzat succese și mai mari în realizarea unor lucrări valo­­roase consacrate aniversării a 25 de ani de patriei noastre. ia eliberat ca arte plastice „Nicolae Grigo­rescu“, de profesorii Alexan­dru Ciucurencu, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Bo­ris Caragea și de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfășoară în acest institut de artă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat felicitări conducerii institutului și pro­fesorilor, avînd în același timp studenților noi succese în stră­dania lor de a-și însuși cu­noștințe artistice cât mai te­meinice, pentru a deveni ar­tiști valoroși, folositori po­porului, operei­ de construire­ a socialismului în patria noas­tră. (Agerpres) La expoziția studenților Institutului de arte plastice „N. Grigorescu“ (Agerpres) '——------------ \ Mi­nuni se li spa orașului... F­etița dădu îa lături crengile pletoase ale unui arțar și privi nehotăntă spre banca din parc unde se o­­dihnea un bătrin țăran. Ra­mase gînditoare câteva mo­mente­, apoi, desprind m­ou­­se din umbra deasa a co­­pacului, înainta încetișor, transfigurată de emoție. „Vrei ceva? — ° în­trebă bătrînul, privind-o mirat prin ochelari sar vechi. ... Aleile erau pustii. ve căuta fetița cea mică, la ora aceea așa de matinală, în grădina de la marginea orașului Bi­riad ? Fetița rămase locului. Vo­cea ursuză a bătrînului o descumpăni. _ Vrei să stai pe bancă? _ reluă bătrinul, de astă dată cu un timbru mai cald. _ Mu­­ — răspunse ea, luminîndu-se la chip. Și înainta ca o pisicuță spre el._ Hm.’ — exclamă bă­trinul, minunîndu-se de ca­priciul copilului. Și asta e ceva! Se aplecă spre le­liță și o ridică încetișor pe bancă, lingă ei. — Așciaa ! — făcu bătrî­nul. Acu’, spune-i lui dragu’ moșului cum te cheamă pe mata ? — Doinita. Doinita Crîș­­maru — murmură ea uitîn­­du-se cu admirație ici sprân­cenele lui groase și albe. — Bun ! Și acu’ ce fa­cem ? — O cunoști pe Dig ? — întrebă deodată Doinita. Dig e sofia lui Zimba ... — Nu ! — răspunse bătrî­nul scuturînd din cap. Nici nu știu despre ce e vorba. — Nici pe Mary ? — a­­dăugă fetița, fericită că mo­șul nu știa nimic despre marea sa pasiune. — Nici pe Mary !... — Atunci, înseamnă că nu știi nimic ! — spuse ea, bătînd din palme mulțumi­tă. Și, luîndu-l pe bătrîn de mină, îl urni de pe bancă, ducându-1 așa după ea, prin grădina minunata. Insoțindu-și vizitatorul, micul ghid străbătu nume­roase alei pe care erau a­ P. COSTIN (continuare în pag. a 3-a) ' IAȘI 55 garnituri de mobilă peste plan­ um­ărul colectiv de mun­citori, ingineri și tehnicieni de la Fabrica de mobilă din Vaslui a înscris încă un succes în activitatea sa : planul la producția globală pe semestrul II al anului în curs a fost îndeplinit cu 3 zile înainte de termen, ob­ținându-se 55 garnituri de mobilă tip „Ilva" peste plan. Economiile la prețul de cost au fost suplimentate in perioada amintită cu 592.000 de lei, iar productivitatea muncii pe cap de salariat a crescut cu 563 de lei. Ritmul recoltării în întreprinderile agricole de stat ■A De la I.A.S. Huși, ni s-a comunicat că ritmul recoltării griului se intensifică pe zi ce trece. Pînă ieri, a fost recol­tată 50 la sută din suprafa­ța insămințată cu grîu, obți­­nindu-se peste 725 tone. Prin­tre mecanizatorii care s-au evidențiat în mod deosebit, primind premiul special de 100 de lei zilnic, se numă­ră Vasile Ciobanu și Mihai Maisner de la ferma Bișești. •la Inginerul Victor Secria­­nu, directorul I.A.S. Bârlad, ne-a informat telefonic că, pinâ la 30 iunie, a fost re­coltată suprafața de 850 de hectare cu griu, realizîndu-se 1.112 tone. De asemenea, au fost secerate cele 100 hec­tare orz. i­ Pină la 30 iunie, la I.A.S. Vetrișoaia fuseseră re­coltate 938 hectare, din cele 2.400 cultivate cu griu. A fost obținută cantitatea de 1.416 tone. •k Ritmul recoltatului, la cele mai multe ferme ale I.A.S.-urilor din județ, este încă nesatisfăcător. Se impu­ne, deci, folosirea întregii ca­pacități a mașinilor, in scopul respectării stricte a vitezei zilnice de lucru. „Contractul o simplă formalitate ?“ Sub titlul de mai sus a apărut in nr. 54 al ziarului nostru un articol des­pre producția și valorificarea laptelui la unele C.A.P.-uri din județ. In răs­punsul semnat de către tov. Mihai But­­naru, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, se spune, chiar în primele rînduri, că: „cele a­­rătate în articol sînt reale“. După ce ni se arată și alte cauze care au dus la defici­ențele semnalate de noi ni se indică și alți vinovați. „Referitor la variatele uni­tăți de grăsime în laptele predat de C.A.P.-urile Corni și Huși s-a constatat că toată vina poartă laboranții de la l.C.l.L. Huși. Ast­­­fel, la analiza făcută la C.A.P. Huși a rezultat un procent de grăsime de 3,8 la sută, iar la l.C.l.L. Huși, același lapte, fusese înregistrat cu... 3,4 la sută. Nu­mai cînd se face analiza în fața unui delegat din partea cooperativei agri­cole, procentul de grăsime este cel real”. Iată și adevărații vinovați în ce pri­vește acidularea laptelui : „I.C.I.L.-ul nu respectă ora prezentării prevăzută în grafic și nu anunță la timp unitatea fur­nizoare pentru a lua măsuri de răcire a laptelui“. Ni se dau apoi și exemple concrete. Așadar, articolul nostru și-a făcut e­­fectul, analizindu-se aspectele relatate de noi s-au descoperit și alte defici­ențe. Au și fost luate măsuri pentru în­lăturarea lor. Să sperăm că ele nu sunt o­ simplă­­ formalitate ! „Imagine clară“ este titlul unei note critice de la rubrica "Adunate și redate" din nr. 89. Se critica faptul că televizorul cetățea­nului Corneliu Grosu zăcea nereparat la atelierul din Negrești. „Față de a­­ceastă situație — se arată în răspunsul trimis redacției — conducerii coopera­tivei „Unirea meșteșugarilor” din Vas­lui i s-a indicat ca în viitor să dea o mai mare atenție deservirii și să ia mă­surile corespunzătoare împotriva șefilor de secsie și a lucrătorilor care tărăgă­nează efectuarea reparațiilor“. In înche­iere, se spune că „lui Corneliu Grosu, i s-a reparat imediat televizorul și este mulțumit de calitatea reparației". Așadar, se poate și cu... imagine d­a­ „Încăpățînații“ Este vorba tot de o notă critică apă­rută la rubrica „Adunate și redate" în nr. 86 in care erau criticați cîțiva cetățeni care nu respectă decizia nr. 30 din 26 martie 1968 a Consiliului popular oră­șenesc Vaslui, prin care se reglementea­ză zonele de interzicere a creșterii ani­malelor și păsărilor. Răspunsul sosit zilele trecute de la Consiliul popular orășenesc Vaslui e clar și concis: „ ... la această­­ dată nici un cetățean din cei menționați în nota critică nu mai posedă animale“. In schimb s-a mai descoperit ceva nou : cetățeni ca Gh. Enache din str. Traian 74,­­ Grigore Mandrea din str. Traian 117, Gh. Cretu din str. Călugă­­reni 69, cărora deși li s-au întocmit TUDOR CREMENE (continuare In pag. a 3-a) vă! Sperăm să nu nouă­ emisiune ! mai revenim cu o Primiri la tovarășul 9 Nicolae Ceaușescu , ambasadorul Republicii Populare Bulgaria Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetu­lui Central al Partidului Co­­munist Român, președintele Consiliului de Stat, a primit luni, 1 iulie a.c., pe ambasa­dorul extraordinar și pleni­potențiar al Republicii­­ Popu­­lare Bulgaria la București, Gheorghi­­ Bogdanov, la cere­rea acestuia. Intîlnirea s-a desfășurat in­tr-o­­ atmosferă tovărășească, directorul general al F. A. O. Luni după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar, general al C.C. al P.C.R. președintele Consiliului de Stat, a primit pe A. H. Bc­­erma, directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru alimentație și­ agricul­tură (F.A.O.) La primire au luat parte to­varășii Iosif Banc, vicepreșe­dinte al Consiliului , de Mi­niștri, și Nicolae Giosan, pre­ședintele Consiliului Superior al Agriculturii. In­­ timpul întrevederii au fost abordate probleme pri­­­vind, participarea României la diferite forme de cooperare organizate de F.R.O. la dez­voltarea cercetării științifice în domeniul agriculturii, pre­cum și aspecte ale dezvoltării activității de colaborare și cooperare internațională a a­­cestei organizații. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. directorul general al Organizației Internaționale a Muncii Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, a primit luni după­­amiază pe David Morse, direc­torul general al Organizației Internaționale a Muncii. Au luat parte tovarășii Petre Blajovici, ministrul muncii, și Petre Lupu, președintele Co­mitetului de Stat pentru pro­bleme de Organizare și Salari­zare. In cadrul convorbirii au fost subliniate diferite aspecte cu privire la Centrul de perfecțio­nare a pregătirii cadrelor de conducere din între­prinderi, organizat în Ro­mânia cu sprijinul O.I.M. și la activitatea pe care o desfășoa­ră această organizație pentru cooperarea internațională, ex­­primîndu-se dorința reciprocă de a dezvolta pe mai departe această activitate. Intîlnirea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă, cordială.. Sărbătorirea „ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI“ în județ Intrată In tradiții, sărbătorirea „Zilei Învățătorului“ prilejuiește an de an trecerea in revista a succeselor d­obîndite de cadrele didactice din țara noastră pe tărîmul instruirii și educării tinerei generații, manifestarea vieți­lor recunoștințe față de partidul și­ guvernul nostru pentru condițiile din c­e în ce mai bune asigurate dezvoltării­­ învâță­­mîntului de toate gradele în țara noastră. După ce sîmbăta 29 iunie, la Vaslui, au fost luminate distincțiile și titlurile conferite unor cadre didactice din județ pentru succesele obținute în procesul instructiv — educativ, duminică 30 iunie, pe întreg cuprimsul județului Vaslui, au avut­ loc adunări ale cadrelor didactice Închinate sărbătoririi „Zilei învățătorului"”. Pătrunși de emoția evenimentului, încrezători în viitorul învăță­­mîntului românesc, educatoare, învățători și profesori și­ a­u manifestat, entuziast, adeziunea deplină față de politica ințeleaptă a partidului comuniștilor, care are în centrul ei grija pentru om, pentru dezvoltarea lui armonioasă, multilaterală, în spiritul continuei lupte spre mai bine. A fost o sărbătoare a celui mai numeros detașament de intelec­tuali, în timpul căreia, învățătorii și profesorii au simțit încă o dată înalta apreciere de care se bucură slujitorii școlii românești din partea conducerii de partid și de stat, apreciere concretizată și prin conferirea de titluri și distincții celor mai destoinice cadre didactice. BIRLADI­n sala Teatrului de stat ,V. I. Popa", împodobi­tă sărbătorește, a avut loc adunarea cadrelor di­dactice din municipiul Bârlad închinată sărbătoririi „Zilei învățătorului". La fes­tivitate au participat tovară­șii : Ion Tudoran, secretar al Comitetului județean de par­tid Vaslui, Mihai Asoltanei și Nicolae Sîrbu, secretari ai Comitetului municipal Birlad al P.C.R. In numele Comitetului mu­nicipal de partid și al Consi­liului popular municipal, tov. Nicolae Sîrbu a transmis căl­duroase felicitări și urări de noi succese cadrelor didacti­ce din municipiul Birlad. „Legea privind dezvoltarea invătământului de toate gra­dele, a spus vorbitorul, asi­gură cel mai favorabil climat pentru înflorirea școlii româ­nești. In județul nostru a men­ționat apoi tov. Sîrbu, cu pri­lejul „Zilei învățătorului“, trei profesori au fost distinși cu „Ordinul Muncii" clasa a III-a, iar alte cadre didactice au primit „Medalia Muncii" sau titlurile de „Educatoare fruntașă", „învățător fruntaș" sau „Profesor fruntaș". Dis­tincțiile conferite și premiile ce au fost acordate cadrelor didactice sunt mărturii ale a­­precierii muncii lor de către partidul și statul nostru". Mulțumind pentru prețuirea de care se bucură astăzi ca­drele didactice, învățătoarea Elena Popescu, profesorul Va­sile Dumitrache, învățătoarea Margareta Dumitriu și educa­toarea Natalia Ir­im­ia au men­ționat, în cuvinte pătrunse de emoție, că noile condiții crea­te dezvoltării învățămîntului din patria noastră sînt pentru fiecare educator în parte un imbold în munca de zi cu zi. In numele Comitetului muni­cipal al U.T.C., tov. Ion Grigo­­raș a adus calde felicitări ca­drelor didactice din Birlad pen­tru vrednica lor activitate. In încheierea adunării festi­ve a cadrelor didactice din municipiul Birlad, a luat cu­­vîntul tov. Ion Tudoran, se­cretar al Comitetului județean­ de partid. „Astăzi, întreaga ța­­­ră sărbătorește pe învățătorii și profesorii săi care, la sfîr­­șitul unui an de muncă roda­­nică, au conștiința datoriei îm­plinite. La sărbătoarea dum­neavoastră participă milioane de cetățeni ce-și amintesc cu emoție anii tinereții, în care cu ajutorul învățătorului și­ profesorului au descoperit co­morile cărții, anii în care și-au modelat caracterul, și-au for­mat personalitatea. Astăzi, mai mult ca oricînd, învățătorul­­ și profesorul sunt chemați să contribuie la înfăp­tuirea sarcinilor ce stau în fata întregului nostru popor. Plenarele­­ C.C. al P.C.R. din aprilie și iunie au adoptat ma­suri deosebit de importante pentru întreaga viață socială. Cu fermitate, partidul nos­tru militează pentru mai buna aplicare a principiilor și idea­lurilor socialismului în viață, pentru respectarea normelor de echitate și dreptate sociala. Nu­merosul detașament de învăță­tori și profesori va aduce o contribuție valoroasă la educa­rea în acest spirit socialist a viitoarelor generații . In numele Comitetului jude­țean de partid, al Consiliului popular județean, dați-mi voie să vă adresez un cuvînt de mulțumire pentru devotamentul în slujirea intereselor patriei, calde felicitări pentru rezul­tatele obținute în munca de instruire și educare a tinere­tului, să exprim convingerea că veți contribui necontenit la în­deplinirea politicii partidului, la înflorirea patriei socialiste". Un grup de pionieri a o­­ferit fiord participanților sărbătorirea „Zilei învățătoru­lu­lui". (continuare in pag a 3­a) La brigada de legume a C.A.P. Huși se recoltează roșiile,

Next