Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-270)

1968-10-01 / nr. 191

DE CE BAT PASUL PE LOC p unt pfM Mill K IM ? La ordinea zilei pe șantierele de construcții C­alendarul, r.a iertător ca întotdeauna, aver­tizează. Bunii gospo­dari recepționează la timp semnalele de a­­­rmă și iau măsurile de rigoa­re. îndemnul vremii înaintate n-a fost luat însă în serios de conducerea Grupului 2 construc­ții, cu toate că , iarna consti­tuie o problemă dificilă pen­tru șantierele care-și desfășoa­ră activitatea sub cerul liber. Handicapați de o serioasă ră­­mîntere­­ în urmă, constructorii vasluieni, țu au luat­ încă nici o măsură pentru ca această ma­re lipsă să nu' Se perpetueze' și în anul viitor. N­easigurarea din timp a unor măsuri menite să asigure o desfășurăre cut de cît normală pe timpul friguros nu numai că va periclita înde­plinirea planului pe 1969, dar va mări și mai mult decalajul între volumul lucrărilor plani­ficate anul acesta și între cel care se va realiza de fapt. As­ta fără să mai adăugăm și eventualele complicații ce s-ar ivi în folosirea la întreaga ca­pacitate a forței de muncă e­­xistentă ! ! Dar să trecem­­ la o scurtă, analiză. Deși Grupul 2 con­struiții Bîrlad a întocmit un proiect de organizare a lucră­rilor pe timp friguros, șantiere­le vasluiene n-au luat nici un fel de măsuri,ba mai mult, personalul punctelor de lucru, pină acum cîteva zile, nici nu luase cunoștință de cuprinsul acestui proiect. Conducerilor șantierelor de construcții din județul nostru, preocupate de râmînerile în urmă, le-a scă­pat un lucru tot atît de impor­tant : grăbirea obiectivelor me­nite să asigure continuarea lucrărilor în sezonul rece, res­pectiv a centralelor termice noi, cît și extinderea celor vechi. Din această cauză, va trebui să se meargă pe solu­ții provizorii de încălzire, ca­re nu vor asigura aceleași con­diții de lucru și­ aceeași efici­ență economică. Dar, cum vom vedea mai încolo, nici pentru aceste soluții provizorii nu s-a luat vreo măsură ! Mari rămîneri în urmă sunt la centralele termice pentru blocurile de locuințe din Bîr­lad și Vaslui, pentru ateliere­le mecanice ale I.A.S.-urilor To­­direști și Vaslui, pentru dis­pensarul din Bîrlad și policlini­ca din Vaslui. Desigur, ideal ar fi fost să se grăbească lu­crările de fundație și de zidă­rie pentru ca, o dată cu ve­nirea iernii, să se poată lucra in spații închise. Din neferici­re, stadiul fizic al unor obiec­tive este mult rămas în urmă pentru a se mai putea asigu­ra acest deziderat. Așa stau lucrurile la blocurile de locu­ințe B. 3, C. 5 și C. 7 din Vaslui, centrele de vinificație de la Codăești și Vaslui, ate­lierul mecanic de la I.A.S. Vaslui, depozitul de mărfuri a U.­I.C.C, Oficiul P.T.T.R. Vaslui și la alte obiective. La data­ stu­dierii acestei situații nu se lu­aseră nici un fel de măsuri pentru confecționarea sobelor și­­ burlanelor metalice sau pentru repararea celor existen­te. La o serie de obiective nu era asigurată timplăria nece­sară închiderii spațiilor ca, de exemplu, la blocurile de locuințe ce se construiesc la Vaslui și la moara ,,Unirea"­­lui Bîrlad, iar la altele nici CONSTANTIN HUȘANU (continuare in pag. a 3­a) in­Jilt Aspect de pe șanti­erul Centrului de vini­­ficație ce se construieș­te la Bîrlad. Foto : V. Petrescu A­m­intilnit, zilele a­­cestea, multi munci­tori de la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, care, trecînd cu ma­șina pentru a intra sau a ieși din schimb priveau cu nostalgie pentru o clipă, spre Școala profesională a fabrici. Mici si dintre metalurgiștii de astăzi, a căror faimă este concretizată pe fiecare rul­ment ce poartă inscripția: ,MADE IN ROMANIA", își aduc aminte cu dragos­te de prima zi de școală cînd,­ sfioși, pășeau pragul claselor pentru a deveni, după 3 ani, lăcătuși, strun­gari, rectificatori, muncitori ai Fabricii de rulmenți din Bîrlad. Mulți dintre ei își aduc aminte de vremea cind erau „boboci"... Toamnele trec. „Bobocii" sunt mereu alții... la Septembrie 1968. Din nou școală, in pauza mare. Elevii Dumitru Pielea și Vasile Crețu din clasa de strungari, Petre Drăgușanu și­ Dumitru Bohotineanu din clasa de rectificatori, discu­tă... Ei au absolvit anul al Il-lea cu medii de la 9,20 în sus. Discută despre în­vățătură, despre obiectele de studii... O preocupă to­tul, și interesează tot ce este legat de meseria lor. Ei știu că un­ elev care-și însușește învățătura în pro­ducție poate ușor ,trece ori­ce obstacol. Mai mulți „boboci", sfioși, stau mai ia o­ parte și con­­templă. Pentru ei totul e nou : școala aceasta „mare și modernă, profesorii, co­legii. . . Tu de i­­treabă unul, unde ești? —­­ . — De la Fruntișeni. Dar tu? — Eu de la B­lage­ști... — Am auzit de Blăgești, e sat mare... Așa se intiripă discuțiile, se leagă prietenii. Așa s-au împrietenit și Anton Vasi­­le, Goga T. Mihai, Stanciu Simion și alții, toți din ți­nu­­t. Peste ani vor fi și ei strungari, rectificatori, scuteri... In vizita pe care a fă­­cut-o, nu de mult, la Fabri­ca de rulmenți, tovarășul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C. C. al P.C.R., a stat de vorbă cu mai mulți tineri, printre care și cu strunga­rul Vasile Drăguț. Când to­varășul Virgil Trolin a au­zit că Vasile Drăguț e ab­solvent din vara aceasta al școlii profesionale, a zăbo­­vit mai mult în preajma sa și i-a pus mai multe între­bări : „Ai deprins bine me­seria?“... „Ești mulțumit de salarizare ?“. ■. „Ai condiții de locuit ?". Tînărul strun­gar a răspuns bucuros și afirmativ la toate întrebă­rile. ... Stau și-i privesc în u­­niformele lor noi. Sunt ca niște ostași, gata pentru o mare paradă. Deodată, dis­cuțiile lor sunt curmate. Sună de intrare la oră. Cei din anul I au „tehnologia materiei". C­u­ greu acest obiect ? se întreabă un „bo­boc" In sinea lui. N-a au­zit încă de așa, ceva... In­tră însă­­ senin în clasă. Chiar dacă va fi greu, co­legii, pedagogii, profesorii ii vor­­ ajuta... Nu se poate să nu reușească. Trebuie să devină­ un muncitor cu o înaltă calificare. Și va a­­junge l: CONSTANTIN CLISU BLOC-NOTES BOBOCII». Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu Planul pe nouă luni a fost îndeplinit cu succes în toate unitățle industriale din jude. Colectivele întreprinderi­lor industriale din județul nostru au desfășurat, de la începutul anului și până în prezent, o largă acțiune de organizare pe baze științi­fice a producției și a mun­cii, de îmbunătățire a pro­ceselor tehnologice, în ve­derea valorificării depline a rezervelor interne. In a­­cest timp, în unitățile eco­nomice vasluiene au fost a­­plicate 268 de studii, care s-au soldat cu obținerea u­­nor însemnate sporuri de producție. Colectivul Fabri­cii de rulmenți din Bîrlad. de exemplu, in cele nouă luni ale anului a realizat o depășire la producția de rul­menți de aproape 2.400.000 de lei, montînd peste sar­cinile de plan 3.000 de rul­menți. Un spor de 2.000 000 de lei a fost realizat in plus și la indicatorul producției marfă vîndută și încasată. In ce privește planul la ex­port, acesta a fost îndepli­nit în proporție de 103 la sută, livrîdu-se beneficia­rilor externi 27.000 de rul­menți în avans. O realizare demnă de subliniat la fa­brica birlădeană este și a­­ceea a lichidării complete a stocurilor supranormative, și Rezultate bune a obținut colectivul Fabricii de confecții din Bîrlad. In lu­na septembrie, aici au fost introduse în producție 20 de modele noi de lenjerie pentru copii și adulți. După cum ne-a informat serviciul planificării, valoarea benefi­ciilor obținute numai în opt luni se ridică la 676.000 de lei, iar cea a economiilor realizate la prețul de cost depășește 430.000 de lei. O depășire importantă a sarcinilor de plan pe nouă luni a fost realizată și de colectivul Fabricii de ulei „Republica" din Bîrlad, un­de producția marfă a fost îndeplinită în proporție de 106,3 la sută. Cantitatea de ulei comestibil livrată pes­te prevederi se ridică la 285 de tone, iar cea de u­­lei brut la 187 de tone. Succese asemănătoare au fost obținute și la Fabrica de confecții din Vaslui, un­de s-au realizat peste plan 25.000 bucăți de confecții și 1.700.000 lei beneficii. Cu rezultate bune a încheiat bilanțul pe 9 luni și colec­tivul Fabricii de mobilă din Vaslui. Aici s-au montat peste prevederi 70 de gar­ nituri tip „Ilva", iar prețul de cost a fost redus cu circa 300.000 de lei. Pe mările și oceanele lumii 45 de nave sub pavilion românesc se află în prezent pe mările și oceanele lumii. Din ultimele radiograme so­site la Direcția generală , a navigației civile „Navrom", aflăm că petrolierele „Olte­nița"­­ și „Argeș" se îndreaptă spre țară cu o­­ cantitate de petrol importantă din Iran. Motonava­­ „Roman" aduce o încărcătură de cauciuc sin­tetic din Uniunea Sovietică, iar „Dunărea" minereu de fier din portul algerian Anna­ba. De la Manchester, Liver­pool și Anvers, cargourile „Galați", „Sibiu" și „Victo­ria" transportă pentru Româ­nia mașini, instalații și pro­duse siderurgice. Alte nave, printre care cargoul „Bacău" sunt așteptate la Hamburg cu mărfuri ale Industriei noastre chimice și ușoare, „Caransebeș" și „Pi­tești" cu produse similare din Cipru și Liban, iar „Sighi­șoara" descarcă laminate ro­mânești în­ portul sovietic Poti de la Marea Neagră. La una din danele marelui port Shanghai a ajuns cargoul ,„Sinaia" încărcat cu mașini, instalații și­ mărfuri generale românești pentru R. P. Chine­ză. De­ asemenea, în portul japonez Mizuahima a sosit mineralierul „Maramureș", ca­re a dus în această țară peste 23.000 tone produse siderur­­gice românești. Un alt echi­paj, cel de pe „Brăila", va ajunge în curînd în portul brazilian Santos, unde ur­mează să desparte tractoare ce poartă inscripția cunoscu­tei uzine din Brașov. La rîn­­dul lor mineralierele de ma­re capacitate „Reșița" și „Hu­nedoara" transportă minereu de fier sovietic din portul Ilicevsk pentru firma japone­ză Nichimen. Schimb de experiență cu apicultorii Direcția Agricolă, U.J.C.A.P. și A.C.A. (Filiala Vaslui) au organizat, la stupina C.A.P. Vaslui, un schimb de experiență cu tema : „Lucrări în stupină, la vederea „ iernării". Au participat 80 de apicultori de la stupinele din cadrul C.A.P.-urilor. Apicultorii au prezentat informații in le­gătură cu pregătirea cui­burilor, orînduirea fagurilor cu miere, împachetaj etc. Inginerul Mihai Turbatu, președintele Filialei A.C.A Vaslui, a dat indicații tehnice asupra felului cum trebuie pregătite familiile de albine în vederea ier­nării. „Există stupine - a arătat vorbitorul — ca cele de la Bunești, Gherghești, Dumești, Negrești, Todirești, Sîrbi unde nici pină la această dată nu s-a completat necesarul de provizii". Cu această ocazie s-a executat o lucrare practică în stupină. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe ministrul industriei al Franței Luni după-amiază, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, preșe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ministrul indus­triei al Franței, Andre Bettencourt, sosit în România pentru a participa la deschi­derea Săptămînii tehnicii franceze. Oaspetele a fost însoțit de Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la București. La primire, care s-a desfășu­rat într-o atmosferă cordiala, a asistat George Macovescu, prim-adjunct al ministrului a­­facerilor externe. în pagina a 4-a Corespondență din Londra Confruntarea laburistă de la Blackpool Tînăra muncitoare Chiriac Elena, una din fruntașele secției II montaj-retuș, de la Fabrica de mobilă Vaslui. In ultimul timp, nori grei de ploaie și-au scuturat apa, uneori prea multă și prea in repetate rinduri. Creșterea precipitați­ilor atrage după sine și nevoia de părăsire a parcurilor, a­ băn­cilor așezate sub ce­rul liber și adăpos­­tirea în locuri adec­vate. Așadar, iarna pe aproape. In stațiile­­ C.F.R., numeroși că­lători caută sălile de așteptare. Traficul de călători nu se reduce, ba, dimpotrivă, luîn­­du-ne după aglomera­ția din incinta gărilor, crește. Normal, sălile de așteptare trebuiau să fie reparate, ame­najate pentru sezonul rece. Sunt pregătite sălile de așteptare ? Această întrebare n­e-a determinat să întreprindem cîteva vizite prin stațiile C.F.R. Rîndurile de față constituie și un răspu­ns la multe scri­sori primite din par­tea cititorilor, care vizează aspectul ne­corespunzător in ca­re se află unele săli de așteptare. Călătorii s-ar putea mulțumi în prezent doar cu sala de aș­teptare din stapa C.F.R. Bîrlad. In res­tul stațiilor C.F.R., sălile de așteptare nu sunt amenajate pentru sezonul rece. Ba, mai mult, în unele locuri am primit răspunsul că ... mai este vreme, că soare este încă, de-abia prin noiem­­beri.­. se va trece la re­nova:«. «.lfi Numai că timpul nu prea ține seama de filele ca­lendarului. Ultimele zile, cu ploi și vîn­­turi, sînt cea mai bună dovadă. Este drept, stațiile mici de pe traseul Crasna — Huși, dato­rită faptului că nu au un trafic prea mare de călători, sînt mai os­pitaliere, mai aspec­tuoase, deși nimeni n-a adăugat un sin­gur cui de anul tre­cut ! Totuși, în stația Oltenești, unde sala de așteptare se lasă prea mult... aștep­tată, să fie renovată, am primit ridicări din umeri și zîmbete iro­nice, ca și cum de a­­ceastă problemă, a sălilor de așteptare C.F.R., nu ar trebui să se preocupe ni­meni ! Să luăm un alt tra­seu : Bîrlad — Falciu. Cineva spunea ironic că sălile de aștepta­re de pe acest traseu sunt mult mai nece­sare decit în alte di­recții, pentru că ni­ciodată nu știi cind pleacă trenul și cind ajunge în stația ur­mătoare ! E drept, în „Mersul trenurilor“ există un orar stabi­lit, dar, după cum s-au exprimat majo­ritatea călătorilor ca­re parcurg acest tra­seu, cind e vorba de mersul trenului mixt, de Fălciu trebuie să te iei după soare ! Nu știm ce se va întîm­­pla acum, toamna, ori mai cu seamă la iar­nă, cînd soarele se va vedea foarte rar! Probabil, se vor pu­ne pichete de semna­lizare în punctele mai înalte pentru a anun­ța sosirea trenului! Iată cum a circulat trenul mixt Bîrlad — Fălciu, nr. 6405, în­­tr-una din zilele tre­cute , a plecat din Bîrlad nu la 11.28, chiar trebuia, ci după ora 12.00. La Fălciu a ajuns la ora 15.00, deși normal trebuia să ajungă la 13.56. E clar că în aceste con­diții nu mai putea pleca din Fălciu spre Bîrlad la 14.46. A ple­cat la ora 15.20, în­­­­cît cetățenii care tre­buiau să prindă legă­tura cu acceleratul 622, în Bîrlad, la ora 18.00, l-au văzut doar trecînd prin Zorleni și nu au avut altceva de făcut decit să-și dea cu palma peste frunte și să cerceteze îngri­jorați mersul trenu­rilor în așteptarea al­tei legături. Nu e o întîmplare, ci a deve­nit un fapt obișnuit. După spusele călăto­rilor, de data aceasta ar fi mers încă foarte bine (!!!). Dacă ce­tățenii au de așteptat mult timp prin gări, chiar dacă vin con­form programului cu 4—5 minute înainte de plecarea trenului, unde se pot adăposti dacă nu în sălile de așteptare ? La Bîrzești, în sala de așteptare, băncile sunt stricate, iar pe­reții îți amintesc de picturile abstracțio­­niste. La casa de bi­lete, o dîră de fum groasă, probabil de în luminarea folosită cînd nu era curent electric, este o do­vadă elocventă a „grijii" pentru as­pectul sălii de aștep­tare. Situri similare se pot întîlni în mai multe localități. ION SCORPAN (continuare în pag. a 3-a) Pe teme cetățenești Acolo unde aștepți trenul... fnaltă distincție acordată unui medic român Dr. Marin Dumitru, de la Centrul de reumatologie din București, a obținut premiul I la ediția 1968 a Concursului internațional de reumatologie organizat de Societatea „Terme" din Sal­­somaggiore - Italia. Această înaltă distincție a fost acordată medicului român pentru lucrarea „Stu­dii și cercetări asupra etio­­patogenezei artropatiilor ar­­trodice” care evidențiază noi relații între factorul me­tabolic și unele infecții în reumatismul artrodic. SPORT O intervenție salutară a portarului Cristescu. (Fază din meciul­ de fotbal Gloria Bîrlad—C.F.R. Pașcani, a cărui cronică o pute­i citi în pa­ji­gina a II-a a ziarului nostru). L «3 RS fa ^ â: ea Ra Ș« ea«r sa sa »: «î «s as ra re. sa sa »i ? II ii ii m­m Pitici­ e obicei, în acest se­zon, legumele și fructele se găsesc din abundentă la u­­nitățile de desfacere ale C.L.F.-urilor sau pe plaja reorganizată. Insă „de obicei" înseamnă în toamnele trecute, pentru că, in ultimele două săp­­tămîni, anumite produse au lipsit din unitățile comer­țului socialist și coopera­tist din orașele Vaslui și Huși. La Vaslui, cu cîte­va zile în urmă, nu se gă­seau de loc rădăcinoase (pătrunjel, țelină, ceapă, hrean, usturoi), atît de ne­cesare gospodinelor, care însemnări de sezon își pregătesc conservele pentru iarnă. O situație a­­semănătoare era și la Huși. In plus, aici apare și un alt aspect: în depozitul „Beci" din piață, se aflau circa 6 tone de usturoi, nepuse in vînzare în ur­ma ordinului verbal al to­varășului Aron Clohotaru, șeful C.L.F. Huși! Motivul? Usturoiul cu pricina va fi necesar mai tirziu. N-avem nimic împotriva atitudinii prevăzătoare, dar gospodi­nele solicită acum usturoi. De ce nu s-au contractat cantități mai mari din a­­cest produs, pentru a nu se ajunge la situația cu con­ducerea C.S.F. să ia mă­suri în detrimentul cumpă­rătorilor ? 1 Județul Vaslui este cu­noscut prin viile sale și, totuși, în această toamnă, strugurii pot fi găsiți cu destulă greutate. Ni se va replica faptul că recolta din acest an a fost com­promisă. Să precizăm : nu a fost compromisă in totalitate și publicul cum­părător are tot dreptul să pretindă să fie bine apro­vizionat ! Or, doar în Bîr­lad pot fi găsiți struguri cu adevărat frumoși la prețul de 3,60 lei kilogramul. Re­cent, au sosit și In Vaslui și Huși struguri tare să­ fi. LIVEANU (continuare in pag. a 2-a) D

Next