Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-270)
1968-10-01 / nr. 191
DE CE BAT PASUL PE LOC p unt pfM Mill K IM ? La ordinea zilei pe șantierele de construcții Calendarul, r.a iertător ca întotdeauna, avertizează. Bunii gospodari recepționează la timp semnalele de armă și iau măsurile de rigoare. îndemnul vremii înaintate n-a fost luat însă în serios de conducerea Grupului 2 construcții, cu toate că , iarna constituie o problemă dificilă pentru șantierele care-și desfășoară activitatea sub cerul liber. Handicapați de o serioasă rămîntere în urmă, constructorii vasluieni, țu au luat încă nici o măsură pentru ca această mare lipsă să nu' Se perpetueze' și în anul viitor. Neasigurarea din timp a unor măsuri menite să asigure o desfășurăre cut de cît normală pe timpul friguros nu numai că va periclita îndeplinirea planului pe 1969, dar va mări și mai mult decalajul între volumul lucrărilor planificate anul acesta și între cel care se va realiza de fapt. Asta fără să mai adăugăm și eventualele complicații ce s-ar ivi în folosirea la întreaga capacitate a forței de muncă existentă ! ! Dar să trecem la o scurtă, analiză. Deși Grupul 2 construiții Bîrlad a întocmit un proiect de organizare a lucrărilor pe timp friguros, șantierele vasluiene n-au luat nici un fel de măsuri,ba mai mult, personalul punctelor de lucru, pină acum cîteva zile, nici nu luase cunoștință de cuprinsul acestui proiect. Conducerilor șantierelor de construcții din județul nostru, preocupate de râmînerile în urmă, le-a scăpat un lucru tot atît de important : grăbirea obiectivelor menite să asigure continuarea lucrărilor în sezonul rece, respectiv a centralelor termice noi, cît și extinderea celor vechi. Din această cauză, va trebui să se meargă pe soluții provizorii de încălzire, care nu vor asigura aceleași condiții de lucru și aceeași eficiență economică. Dar, cum vom vedea mai încolo, nici pentru aceste soluții provizorii nu s-a luat vreo măsură ! Mari rămîneri în urmă sunt la centralele termice pentru blocurile de locuințe din Bîrlad și Vaslui, pentru atelierele mecanice ale I.A.S.-urilor Todirești și Vaslui, pentru dispensarul din Bîrlad și policlinica din Vaslui. Desigur, ideal ar fi fost să se grăbească lucrările de fundație și de zidărie pentru ca, o dată cu venirea iernii, să se poată lucra in spații închise. Din nefericire, stadiul fizic al unor obiective este mult rămas în urmă pentru a se mai putea asigura acest deziderat. Așa stau lucrurile la blocurile de locuințe B. 3, C. 5 și C. 7 din Vaslui, centrele de vinificație de la Codăești și Vaslui, atelierul mecanic de la I.A.S. Vaslui, depozitul de mărfuri a U.I.C.C, Oficiul P.T.T.R. Vaslui și la alte obiective. La data studierii acestei situații nu se luaseră nici un fel de măsuri pentru confecționarea sobelor și burlanelor metalice sau pentru repararea celor existente. La o serie de obiective nu era asigurată timplăria necesară închiderii spațiilor ca, de exemplu, la blocurile de locuințe ce se construiesc la Vaslui și la moara ,,Unirea"lui Bîrlad, iar la altele nici CONSTANTIN HUȘANU (continuare in pag. a 3a) inJilt Aspect de pe șantierul Centrului de vinificație ce se construiește la Bîrlad. Foto : V. Petrescu Amintilnit, zilele acestea, multi muncitori de la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, care, trecînd cu mașina pentru a intra sau a ieși din schimb priveau cu nostalgie pentru o clipă, spre Școala profesională a fabrici. Mici si dintre metalurgiștii de astăzi, a căror faimă este concretizată pe fiecare rulment ce poartă inscripția: ,MADE IN ROMANIA", își aduc aminte cu dragoste de prima zi de școală cînd, sfioși, pășeau pragul claselor pentru a deveni, după 3 ani, lăcătuși, strungari, rectificatori, muncitori ai Fabricii de rulmenți din Bîrlad. Mulți dintre ei își aduc aminte de vremea cind erau „boboci"... Toamnele trec. „Bobocii" sunt mereu alții... la Septembrie 1968. Din nou școală, in pauza mare. Elevii Dumitru Pielea și Vasile Crețu din clasa de strungari, Petre Drăgușanu și Dumitru Bohotineanu din clasa de rectificatori, discută... Ei au absolvit anul al Il-lea cu medii de la 9,20 în sus. Discută despre învățătură, despre obiectele de studii... O preocupă totul, și interesează tot ce este legat de meseria lor. Ei știu că un elev care-și însușește învățătura în producție poate ușor ,trece orice obstacol. Mai mulți „boboci", sfioși, stau mai ia o parte și contemplă. Pentru ei totul e nou : școala aceasta „mare și modernă, profesorii, colegii. . . Tu de itreabă unul, unde ești? — . — De la Fruntișeni. Dar tu? — Eu de la Blagești... — Am auzit de Blăgești, e sat mare... Așa se intiripă discuțiile, se leagă prietenii. Așa s-au împrietenit și Anton Vasile, Goga T. Mihai, Stanciu Simion și alții, toți din ținut. Peste ani vor fi și ei strungari, rectificatori, scuteri... In vizita pe care a făcut-o, nu de mult, la Fabrica de rulmenți, tovarășul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C. C. al P.C.R., a stat de vorbă cu mai mulți tineri, printre care și cu strungarul Vasile Drăguț. Când tovarășul Virgil Trolin a auzit că Vasile Drăguț e absolvent din vara aceasta al școlii profesionale, a zăbovit mai mult în preajma sa și i-a pus mai multe întrebări : „Ai deprins bine meseria?“... „Ești mulțumit de salarizare ?“. ■. „Ai condiții de locuit ?". Tînărul strungar a răspuns bucuros și afirmativ la toate întrebările. ... Stau și-i privesc în uniformele lor noi. Sunt ca niște ostași, gata pentru o mare paradă. Deodată, discuțiile lor sunt curmate. Sună de intrare la oră. Cei din anul I au „tehnologia materiei". Cu greu acest obiect ? se întreabă un „boboc" In sinea lui. N-a auzit încă de așa, ceva... Intră însă senin în clasă. Chiar dacă va fi greu, colegii, pedagogii, profesorii ii vor ajuta... Nu se poate să nu reușească. Trebuie să devină un muncitor cu o înaltă calificare. Și va ajunge l: CONSTANTIN CLISU BLOC-NOTES BOBOCII». Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean provizoriu Planul pe nouă luni a fost îndeplinit cu succes în toate unitățle industriale din jude. Colectivele întreprinderilor industriale din județul nostru au desfășurat, de la începutul anului și până în prezent, o largă acțiune de organizare pe baze științifice a producției și a muncii, de îmbunătățire a proceselor tehnologice, în vederea valorificării depline a rezervelor interne. In acest timp, în unitățile economice vasluiene au fost aplicate 268 de studii, care s-au soldat cu obținerea unor însemnate sporuri de producție. Colectivul Fabricii de rulmenți din Bîrlad. de exemplu, in cele nouă luni ale anului a realizat o depășire la producția de rulmenți de aproape 2.400.000 de lei, montînd peste sarcinile de plan 3.000 de rulmenți. Un spor de 2.000 000 de lei a fost realizat in plus și la indicatorul producției marfă vîndută și încasată. In ce privește planul la export, acesta a fost îndeplinit în proporție de 103 la sută, livrîdu-se beneficiarilor externi 27.000 de rulmenți în avans. O realizare demnă de subliniat la fabrica birlădeană este și aceea a lichidării complete a stocurilor supranormative, și Rezultate bune a obținut colectivul Fabricii de confecții din Bîrlad. In luna septembrie, aici au fost introduse în producție 20 de modele noi de lenjerie pentru copii și adulți. După cum ne-a informat serviciul planificării, valoarea beneficiilor obținute numai în opt luni se ridică la 676.000 de lei, iar cea a economiilor realizate la prețul de cost depășește 430.000 de lei. O depășire importantă a sarcinilor de plan pe nouă luni a fost realizată și de colectivul Fabricii de ulei „Republica" din Bîrlad, unde producția marfă a fost îndeplinită în proporție de 106,3 la sută. Cantitatea de ulei comestibil livrată peste prevederi se ridică la 285 de tone, iar cea de ulei brut la 187 de tone. Succese asemănătoare au fost obținute și la Fabrica de confecții din Vaslui, unde s-au realizat peste plan 25.000 bucăți de confecții și 1.700.000 lei beneficii. Cu rezultate bune a încheiat bilanțul pe 9 luni și colectivul Fabricii de mobilă din Vaslui. Aici s-au montat peste prevederi 70 de gar nituri tip „Ilva", iar prețul de cost a fost redus cu circa 300.000 de lei. Pe mările și oceanele lumii 45 de nave sub pavilion românesc se află în prezent pe mările și oceanele lumii. Din ultimele radiograme sosite la Direcția generală , a navigației civile „Navrom", aflăm că petrolierele „Oltenița" și „Argeș" se îndreaptă spre țară cu o cantitate de petrol importantă din Iran. Motonava „Roman" aduce o încărcătură de cauciuc sintetic din Uniunea Sovietică, iar „Dunărea" minereu de fier din portul algerian Annaba. De la Manchester, Liverpool și Anvers, cargourile „Galați", „Sibiu" și „Victoria" transportă pentru România mașini, instalații și produse siderurgice. Alte nave, printre care cargoul „Bacău" sunt așteptate la Hamburg cu mărfuri ale Industriei noastre chimice și ușoare, „Caransebeș" și „Pitești" cu produse similare din Cipru și Liban, iar „Sighișoara" descarcă laminate românești în portul sovietic Poti de la Marea Neagră. La una din danele marelui port Shanghai a ajuns cargoul ,„Sinaia" încărcat cu mașini, instalații și mărfuri generale românești pentru R. P. Chineză. De asemenea, în portul japonez Mizuahima a sosit mineralierul „Maramureș", care a dus în această țară peste 23.000 tone produse siderurgice românești. Un alt echipaj, cel de pe „Brăila", va ajunge în curînd în portul brazilian Santos, unde urmează să desparte tractoare ce poartă inscripția cunoscutei uzine din Brașov. La rîndul lor mineralierele de mare capacitate „Reșița" și „Hunedoara" transportă minereu de fier sovietic din portul Ilicevsk pentru firma japoneză Nichimen. Schimb de experiență cu apicultorii Direcția Agricolă, U.J.C.A.P. și A.C.A. (Filiala Vaslui) au organizat, la stupina C.A.P. Vaslui, un schimb de experiență cu tema : „Lucrări în stupină, la vederea „ iernării". Au participat 80 de apicultori de la stupinele din cadrul C.A.P.-urilor. Apicultorii au prezentat informații in legătură cu pregătirea cuiburilor, orînduirea fagurilor cu miere, împachetaj etc. Inginerul Mihai Turbatu, președintele Filialei A.C.A Vaslui, a dat indicații tehnice asupra felului cum trebuie pregătite familiile de albine în vederea iernării. „Există stupine - a arătat vorbitorul — ca cele de la Bunești, Gherghești, Dumești, Negrești, Todirești, Sîrbi unde nici pină la această dată nu s-a completat necesarul de provizii". Cu această ocazie s-a executat o lucrare practică în stupină. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe ministrul industriei al Franței Luni după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ministrul industriei al Franței, Andre Bettencourt, sosit în România pentru a participa la deschiderea Săptămînii tehnicii franceze. Oaspetele a fost însoțit de Jean Louis Pons, ambasadorul Franței la București. La primire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordiala, a asistat George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. în pagina a 4-a Corespondență din Londra Confruntarea laburistă de la Blackpool Tînăra muncitoare Chiriac Elena, una din fruntașele secției II montaj-retuș, de la Fabrica de mobilă Vaslui. In ultimul timp, nori grei de ploaie și-au scuturat apa, uneori prea multă și prea in repetate rinduri. Creșterea precipitațiilor atrage după sine și nevoia de părăsire a parcurilor, a băncilor așezate sub cerul liber și adăpostirea în locuri adecvate. Așadar, iarna pe aproape. In stațiile C.F.R., numeroși călători caută sălile de așteptare. Traficul de călători nu se reduce, ba, dimpotrivă, luîndu-ne după aglomerația din incinta gărilor, crește. Normal, sălile de așteptare trebuiau să fie reparate, amenajate pentru sezonul rece. Sunt pregătite sălile de așteptare ? Această întrebare ne-a determinat să întreprindem cîteva vizite prin stațiile C.F.R. Rîndurile de față constituie și un răspuns la multe scrisori primite din partea cititorilor, care vizează aspectul necorespunzător in care se află unele săli de așteptare. Călătorii s-ar putea mulțumi în prezent doar cu sala de așteptare din stapa C.F.R. Bîrlad. In restul stațiilor C.F.R., sălile de așteptare nu sunt amenajate pentru sezonul rece. Ba, mai mult, în unele locuri am primit răspunsul că ... mai este vreme, că soare este încă, de-abia prin noiemberi.. se va trece la renova:«. «.lfi Numai că timpul nu prea ține seama de filele calendarului. Ultimele zile, cu ploi și vînturi, sînt cea mai bună dovadă. Este drept, stațiile mici de pe traseul Crasna — Huși, datorită faptului că nu au un trafic prea mare de călători, sînt mai ospitaliere, mai aspectuoase, deși nimeni n-a adăugat un singur cui de anul trecut ! Totuși, în stația Oltenești, unde sala de așteptare se lasă prea mult... așteptată, să fie renovată, am primit ridicări din umeri și zîmbete ironice, ca și cum de această problemă, a sălilor de așteptare C.F.R., nu ar trebui să se preocupe nimeni ! Să luăm un alt traseu : Bîrlad — Falciu. Cineva spunea ironic că sălile de așteptare de pe acest traseu sunt mult mai necesare decit în alte direcții, pentru că niciodată nu știi cind pleacă trenul și cind ajunge în stația următoare ! E drept, în „Mersul trenurilor“ există un orar stabilit, dar, după cum s-au exprimat majoritatea călătorilor care parcurg acest traseu, cind e vorba de mersul trenului mixt, de Fălciu trebuie să te iei după soare ! Nu știm ce se va întîmpla acum, toamna, ori mai cu seamă la iarnă, cînd soarele se va vedea foarte rar! Probabil, se vor pune pichete de semnalizare în punctele mai înalte pentru a anunța sosirea trenului! Iată cum a circulat trenul mixt Bîrlad — Fălciu, nr. 6405, într-una din zilele trecute , a plecat din Bîrlad nu la 11.28, chiar trebuia, ci după ora 12.00. La Fălciu a ajuns la ora 15.00, deși normal trebuia să ajungă la 13.56. E clar că în aceste condiții nu mai putea pleca din Fălciu spre Bîrlad la 14.46. A plecat la ora 15.20, încît cetățenii care trebuiau să prindă legătura cu acceleratul 622, în Bîrlad, la ora 18.00, l-au văzut doar trecînd prin Zorleni și nu au avut altceva de făcut decit să-și dea cu palma peste frunte și să cerceteze îngrijorați mersul trenurilor în așteptarea altei legături. Nu e o întîmplare, ci a devenit un fapt obișnuit. După spusele călătorilor, de data aceasta ar fi mers încă foarte bine (!!!). Dacă cetățenii au de așteptat mult timp prin gări, chiar dacă vin conform programului cu 4—5 minute înainte de plecarea trenului, unde se pot adăposti dacă nu în sălile de așteptare ? La Bîrzești, în sala de așteptare, băncile sunt stricate, iar pereții îți amintesc de picturile abstracționiste. La casa de bilete, o dîră de fum groasă, probabil de în luminarea folosită cînd nu era curent electric, este o dovadă elocventă a „grijii" pentru aspectul sălii de așteptare. Situri similare se pot întîlni în mai multe localități. ION SCORPAN (continuare în pag. a 3-a) Pe teme cetățenești Acolo unde aștepți trenul... fnaltă distincție acordată unui medic român Dr. Marin Dumitru, de la Centrul de reumatologie din București, a obținut premiul I la ediția 1968 a Concursului internațional de reumatologie organizat de Societatea „Terme" din Salsomaggiore - Italia. Această înaltă distincție a fost acordată medicului român pentru lucrarea „Studii și cercetări asupra etiopatogenezei artropatiilor artrodice” care evidențiază noi relații între factorul metabolic și unele infecții în reumatismul artrodic. SPORT O intervenție salutară a portarului Cristescu. (Fază din meciul de fotbal Gloria Bîrlad—C.F.R. Pașcani, a cărui cronică o putei citi în pajigina a II-a a ziarului nostru). L «3 RS fa ^ â: ea Ra Ș« ea«r sa sa »: «î «s as ra re. sa sa »i ? II ii ii mm Pitici e obicei, în acest sezon, legumele și fructele se găsesc din abundentă la unitățile de desfacere ale C.L.F.-urilor sau pe plaja reorganizată. Insă „de obicei" înseamnă în toamnele trecute, pentru că, in ultimele două săptămîni, anumite produse au lipsit din unitățile comerțului socialist și cooperatist din orașele Vaslui și Huși. La Vaslui, cu cîteva zile în urmă, nu se găseau de loc rădăcinoase (pătrunjel, țelină, ceapă, hrean, usturoi), atît de necesare gospodinelor, care însemnări de sezon își pregătesc conservele pentru iarnă. O situație asemănătoare era și la Huși. In plus, aici apare și un alt aspect: în depozitul „Beci" din piață, se aflau circa 6 tone de usturoi, nepuse in vînzare în urma ordinului verbal al tovarășului Aron Clohotaru, șeful C.L.F. Huși! Motivul? Usturoiul cu pricina va fi necesar mai tirziu. N-avem nimic împotriva atitudinii prevăzătoare, dar gospodinele solicită acum usturoi. De ce nu s-au contractat cantități mai mari din acest produs, pentru a nu se ajunge la situația cu conducerea C.S.F. să ia măsuri în detrimentul cumpărătorilor ? 1 Județul Vaslui este cunoscut prin viile sale și, totuși, în această toamnă, strugurii pot fi găsiți cu destulă greutate. Ni se va replica faptul că recolta din acest an a fost compromisă. Să precizăm : nu a fost compromisă in totalitate și publicul cumpărător are tot dreptul să pretindă să fie bine aprovizionat ! Or, doar în Bîrlad pot fi găsiți struguri cu adevărat frumoși la prețul de 3,60 lei kilogramul. Recent, au sosit și In Vaslui și Huși struguri tare să fi. LIVEANU (continuare in pag. a 2-a) D