Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 271-345)

1969-01-03 / nr. 271

m VREMEA NOUA [ui ii buni sp irtivi ai anilur I. VIRGIL MIHALAȘCU, 26 de­ ani. Asociația sportivă „Rul­mentul" Bîrlad. La 1 decembrie a.c. a făcut parte din selecțio­nata „B" de rugbi a țării în meciul cu echipa similară a R. P. Polone,­­cea mai bună performanță atinsă de vreun sportiv al județului în acest ani. La cei 26 de ani, Virgil Mihalașcu a făcut parte, de două ori, și din prima repre­zentativă a țării de data a­­ceasta în anul 1967). 2. FLOREA TRĂSNEA, 22 de ani. Asociația sportivă „Gloria" Bîrlad. Centrul ata­cant bîrladean și-a adus o con­tribuție substanțială la pro­movarea în acest an a echipei, al cărei titular este, în di­vizia „B" de fotbal. In turul campionatului, ediția 1968 — 1909, este golgeterul echipei, cu 10 puncte înscrise, numă­­rîndu-se printre cei mai „pro­ductivi" înaintași din seria I. 3. MIRCEA DIA, 17 ani. A­­sociația sportivă „Voința" Bîrlad. Este campion județean la­ haltere (categoria 60 kg.). La întrecerile finale ale cam­­ionatului republican de juni­ori, disputate la Constanța­, a obținut, un frumos succes clasîndu-se pe locul al IIl-lea. tul" Bîrlad. Situarea echipei de rugbi din „cetatea" rulmen­ților bîrlădeni, printre cele mai bune formații din divizia „A" se datorește și inimosului ju­cător loan Țopa. In sezonul de toamnă al actualului cam­pionat, a înscris 28 de puncte. De multe ori, acțiunile lui loan Țopa au decis soarta unor meciuri. 5 GHEORGHE MOVILEANU , 18 ani. Elev la Liceul nr. 8 Bîrlad. Este un atlet înzes­trat. Probele preferate : 100 metri plat (11' 6") și săritura în lungime (6,51 metri) la care deține recordurile județene. La săritura în lungime, Gheor­­ghe Movileanu a ocupat lo­cul XI în întrecerile cu cei mai buni juniori din țară (la concursul republican școlar care a avut loc în vara a­­cestui an la Brașov). 6. ROM HORTOLOMEI, 18 ani. Este elev la Liceul „Mihail Kogălniceanu" Huși și compo­nent al echipei de volei „Ști­ința" din divizia școlară re­publicană. Face parte din se­lecționata de volei a județu­lui și se bucură de atenția Fe­derației române de volei (ele altfel a și participat la o ta­bără de juniori organizată de federația amintită, la Sibiu). 7. VERONICA IONAȘCU, 16 ani. Este elevă a Liceului „Gh. Gheorghiu-Dej" Bîrlad. Campioană județeană la gim­nastică, componentă a repre­zentativei municipiului la cam­pionatele școlare de la Cluj, obținând nota 9,10 la proba de sol, și-a adus o substanțială contribuție la clasarea echipei pe locul VI, 8. P. PAVEL, 42 de ani. Asociația sportivă „Construc­torul" Bîrlad. Campion jude­țean la popice. Anul acesta a obținut norma de clasificare pentru categoria a II-a. La finala republicană de la Con­stanta, s-a clasat In primele 6 locuri la individual cu 836 popice doborîte ia 200 bile mixte. 9. MARIA AIOANEI, 20 de ani. Asociația sportivă „Con­fecția" Vaslui. Crescută la școala handbalului hușean, a făcut parte din echipa „Pod­goria", finalistă a mai multor campionate republicane șco­lare. Venind la „Confecția” Vaslui, în scurt timp, s-a do­vedit utilă echipei (este gol­­getera campionatului), care la această oră conduce în cam­pionatul județean de seniori și în același timp se pregă­tește asiduu pentru promova­rea în divizia „B“. 10. DUMITRU CIOBOTARU, 22 de ani. Asociația sportivă „Viitorul" Vaslui. In „unspre­­zecele" vasluian, care conduce detașat în campionatul jude­țean de fotbal, s-a impus ca un jucător complex (util echi­pei atît în compartimentul de­fensiv, cit și în cel ofensiv), fiind nelipsit din formația care a jucat în sezonul fotba­listic de toamnă. L. CRACIUNESCU 1868 din judetul Vai 4. IO AN ȚOPA, 20 de ani. Asociația sportivă „Rulmen­Foto : V. Botoșanu Folosirea judicioasă a timpului...­ ­urmate din pag. 11 producție marfă vîndută și în­casată de 1.000.000 lei, să re­ducă prețul de cost al produ­selor cu 500.000 lei și să obți­nă un beneficiu suplimentar în valoare de 200.000 lei. In vederea realizării acestor obiective comitetul de direcție a adoptat un plan de măsuri tehnico-organizatorice din care amintim: reproiectarea și mo­dernizarea a 50 de tipuri de rulmenți; îmbunătățirea pro­cesului tehnologic de conser­vare a corpurilor de rulare; me­canizarea operațiunilor de con­trol a rolelor; executarea unei instalații pentru îndepărtarea țundărului de pe bare în forjă; acțiuni de modernizare a utila­je­or ; intensificarea acțiunii de cercetare științifică etc. In încheierea lucrărilor de dezbatere a cifrelor de plan pe anul 1969, a luat cuvîntul to­varășul Gheorghe Tănase, prim­­secretar al Comitetului jude­țean de partid, președintele Comitetului executiv al Consi­liului popular județean, care s-a referit pe larg la căile și mijloacele care să ducă la o mai bună folosire a utilajelor și a fondului de timp, pentru reducerea cheltuielilor nepro­ductive și eliminarea rebuturi­lor, pentru valorificarea supe­rioară a materiei prime și a materialelor auxiliare. In conti­nuare, au fost făcute recoman­dări prețioase privitor la reali­zarea planului de investiții pen­­tru extinderea și modernizarea fabricii, pentru organizarea ști­ințifică a producției și a mun­cii în toate secțiile. Un nou cămin cultural - Alo ! „Vremea nouă” ? Vă cheamă Tutova ! ... La telefon Ioniță Cio­­lacu, președintele Comitetu­lui executiv al Consiliului popular comunal provizoriu Tutova. Vă rog să consem­nați o veste din comuna noastră. Buchetul de reali­zări culese în cursul anului 1968, îl încununăm cu un nou succes : inaugurarea cămi­nului cultural din satul Bă­­deana, construit prin con­tribuția voluntar-bănească și muncă patriotică a cetățeni­lor. Noul lăcaș de cultură al comunei dispune de o sală de spectacole cu 250 de locuri,, o scenă cu o su­prafață de 30 m.p., o sală de lectură pentru bibliotecă, o cabină de proiecție cine­matografică și alte încăperi auxiliare. Ne mîndrim cu noua rea­lizare, la care un aport deo­sebit, i-au avut cetățenii : Dumitru Crăciun, Gheorghe Brodoc, Ion Nistor, Ion Florescu, Gh. Pîncescu și alții'. I­­ineață, un coleg pește Mare Per­­e (M. P.), își con­t­­fecționează un mic per­spicace (m.p.), cu musta­ță, și se pune pe capul pan­glicarilor. Intr-o altă dimineață, un alt coleg se trezește amic cu un Costică nu­ știu­ care și înghite la repezeală caloriferele blocului C­3 din Vaslui. Ei bine, n-o să mă credeți, dar într-o dimineață, cînd mă tre­zesc, simt că, în sfîrșit, voi găsi ineditul. Nu. Nu un de­tectiv, nu un Costică, nu un perspicace, nu din ăștia care aleargă după toate urmele de praf și păr. Nu ! Ci om cu i­­maginație, cu putere de ... a sta mereu pe scaun și a face numai ce-i taie capul. La redacție, nici un semn, însă,! Caut pe la vecini, caut în magazia de lemne, caut la anexe. Nu-l găsesc! Apare, însă, poștașul. Răsfoiesc cu fe­brilitate corespondența . .. Vic­torie ! O pagină și jumătate bă­tută la mașină, ia două rînduri. II rog pe M.P. să-mi descifreze semnăturile cu caractere ovoi­­dale. M. P. se chinuiește, m.p. își zburlește mustața și, după un timp, amîndoi silabisesc: „De-Ge-Ce-Le — Direcția de gospodărie comunală și locati­ve". Inginer-șef: Aelenei Gh . tehnician I. Aivănesei Gh. Altceva?". Ii mulțumesc lui M.P., îi mulțumesc lui m.p. și grăbesc spre Direcția de gos­podărie. La poartă cerberul se pune de-a curmezișul de nu-i chip să pot intra. Am inspira­ția și-i arăt ștampila De-Ge-Ce- Le-ului. Un „s­trăin­ și prima pe stingă !". Deschid ușa pri­mei pe stingă și văd doi Gh. Care o fi ? I întreb. — Noi sîntem.­­ — Care „noi" ? Pe teme Pentru — Ai orbul găinilor sau ce ? Nu vezi semnăturile și De­ge­ Ce-Le ? Noi te-am anunțat. — Bine, dar eu caut unul, nu doi... — Noi doi sîntem unul . De­­gecele. Gata! N-am timp. Știu ce vrei. Te-ajut. Notează ! — Degeceleule, știți, cetățe­nii din satul Epureni, comuna Duda-Epureni, ne-au rugat să-i ajutăm să obțină de la Huși ca microbuzelor ce I.G.O. fac cursa centrul orașului Huși — punctul Cîrța de jos să li se prelungească, traseul cu încă 2 km., pină in centrul satului Epureni, cum a mai fost înainte — Da, știu. Problemă dificilă, pentru care a soh­ț­it pana a­­utorului articolului din „Vre­mea nouă" ! Dar i-am răspuns și eu ... — Este prietenul lui Costică, Degecebeule ! Dacă se supără ? — Aș! Nu mă întrerupe și notează exact... solicităm con­siliul popular al comunei Epu­reni să dea informații cu pri­vire la numărul călătorilor per­manenți de pe traseul Huși — Epureni, tovarășilor Anticipind răspunsul de la Epureni... Am tabelele cu semnăturile lor. Sunt cel puțin 67, Degetele.Iar cei din Epureni susțin că mai sunt și alții, ții — ...pe baza unor informa­ție la I. G. O. Huși, tindem să credem că micro­buzul centru Huși — Cîrța nui-și va putea prelungi cursa pină la Epureni, din următoa­ cetățenești 2 km««« rele motive : 1) terenul pre­zintă o pantă abruptă, iar dru­mul nu este amenajat (este drum de care ...). — Degeceleale, am fost per­sonal acolo. Nu este pantă a­­bruptă , drumul e bun. — ...2) pe timp nefavorabil, drumul devine impracticabil. — Am fost și pe timp nefa­vorabil. Drumul e practicabil... — Taci, omule ! Notează : sfătuim pe cei cîțiva slujbași... — Eu zic să nu le spunem chiar așa. S-ar putea simți jig­niți ... — ... ce vin de la Huși... — Pe tabele sînt mulți care locuiesc în Epureni și merg la Huși, unde-și fac serviciul sau învață la liceele din oraș. — N-are importanță. Unde am rămas ? Aha !... Huși, să-și pună viza de flotant la Epureni pentru un timp da... — ai pus puncte-puncte-puncte ? — pină cînd edilii comunei vor a­­vea grijă ca — pune puncte­­puncte-punte ! osia să fie bine unsă... — Cum adică ? ! — Știu ei. Așteaptă Încheie­rea. .. iar aderența la teren, suficientă pentru demararea normală a autobuzelor. — Dibaci întoarsă chestia cu „osia bine unsă!...". — Te cred. In rest, vom mai auzi, vom mai vedea și vom mai scrie. — Formidabil! Sînteți omul meu. Degeceleule. Deci, ce fa­cem cu cei din Epureni ? — Dăz-i încolo ! Pentr-un fleac de 2 km, să-mi bat capul ? ! Să meargă pe jos pină la Cîrța, că nu le cad picioarele ! Cînd mai vii pe aici ? Și cum ai de gînd să semnezi ? — Iată : AMICUL DEGECELEULUI P.S. Aceste răspunsuri incre­dibile ale personajelor reunite sub numele Degecele sunt fan­teziste doar în parte. Toate cu­vintele, propozițiile sau frazele subliniate mai sus (în text, cu litere mai negre) au fost scrise din păcate! — Semnate și ștampilate în adresa nr. 11 din 4 octombrie 1968, a Direcției de gospodărie comunală și locati­­vă. Sesizăm organele în dr­ept cu convingerea că, vor lua mă­surile cuvenite, pentru ca pro­bleme de interes obștesc să nu mai fie tratate cu atîta ușurință, și chiar dispreț, de către unii salariați ai statului. Pentru conformitate, N. LIVEANU An Nou, bine-ai venit! (urmare din pag. 1) a trece sub tăcere sut­ de vagoane umplute cu con­fecții, cu vin și cu rul­menți, cu tauri și butoaie, ulei și suc de fructe, cu mobilă și miere trimise din Vaslui, Bir Iad și Huși, la nemți, cehoslovaci, ita­lieni și ruși, pe bîrdăbă­­noase vase sub falduri ro­mânești, pe alte continen­te, in țări abia știute, că n-au mai prididit cei de la bancă să deosebească atâ­­tea feluri de valută. In zori, semănătorii, din cele patru colturi ale nou­lui județ, au dus in spate și in vers mărețe edificii, înălțate la Vaslui, izvor de noi istorii și de bene­ficii : o fabrică de Împo­dobit cămine cu mobile luxoase, centre de depozi­tare a divinelor licori, ha­le de rulmenți si de ves­minte ce și-au făcut de-a­­cum un nume, aprigi stă­­vilare de la Albita la Făl­­ciu ce stapinesc șuvoiul apelor de ploaie și adăpos­tesc In ochiuri de oglindă nori condensați in seve hrănitoare, lăcașuri de tă­măduire la Bîrlad și la Vaslui, săli de învățătură și de lumină sufletească. Apoi băgat-au mina in sacul cu sămîntă și boa­bele mascate zburat-au peste praguri In brazda ce desparte trecut de viitor. Din temelii de veacuri ascunse pe sub straturi ce înveselesc Vasluiul, va­ra, in haine de meșteri iscusiți au petale, gînd In primăvară să Înalțe fala bătrinului oraș pe culmi ce-au mai atins cindva a gloriei dulceață și spre care tind acum ur­mașii lui Ștefan și stră­­stră-strănepoții viteazului Curcan. Meșteri mari și schele, simbol al suirii, vor trage după dânșii din vatra stră­moșească, așa cum spicul verde se Înalță spre senin, o nouă fabrică de materi­ale izolante, un palat al poștei, o casă de cultură, un club și un hotel. In anul’69 va licări lumina In alte peste o mie de a­­partamente, pe undeva, pe­­aproape, pâmîntul își va deschide sacul cu merinde slobozind încoace, pe dru­muri de conducte, apa dulce și așteptată de mii de vasluieni. Iubiții mei tovarăși. A­­nul vechi s-a dus cu clin­chet de pahare și cint de zurgălăi. Clipa de răgaz, s-a consumat și ea, iar pe undeva, nu știu exact pe unde, ne îndeamnă cineva din nou la drum. Bună di­mineața, An Nou! intin­­rle­ ne lu­mina și ia­ne în carul tău spre malul celă­lalt al visurilor noastre. TEHNICA TEXTILA DIN BUCUREȘTI este cunos­cută pentru produsele sale : țesături pentru cifre folosite în industria minieră și alimentară, țesături pen­tru anvelope de autovehicule, benzi transportoare și alte țesături grele. O preocupare de mare actualitate a aces­tui colectiv este realizarea unor (esături tehnice din fire sintetice cu performanțe superioare, la nivelul celor rea­lizate de firme străine cu tradiție. In fotografie: Aspect din tesătorie. IMPUTAȚII . PERIOADA DE TIMP IN CARE POATE FI STABILITA RĂSPUNDEREA MATE­RIALA A ANGAJATU­LUI PENTRU PAGUBE PRODUSE UNITĂȚII DIN VINA SA, întrebare adresată de tov. BUTU PETRU, din comuna Codăești. Indiferent dacă o pagubă — care nu are caracter penal — a fost sau nu stabilită la re­viziile efectuate succesiv In­­tr-o unitate, angajatul vino­vat poate fi obligat la repa­rarea pagubei numai intr-un termen de 3 ani de la data producerii acesteia și de 30 de zile de la data cînd con­ducătorul unității a luat cu­noștință de producerea pagu­bei. Luarea de cunoștință de către conducere este consi­derată data la care actul constatator a fost Înregistrat la registratura generală a u­­nității. (Art. 69 și 692 Godul Mun­cii). ELIBERAREA DE TICHE­­TE PENTRU COMBUS­TIBILI SOLIZI. SALA­RIUL TARIFAR LUNAR LUAT IN CONSIDE­RARE. Relații cerute de tov. URSU EMANOIL din Huși. Au dreptul de a primi ti­­chete de combustibili solizi salariații, pensionarii și bene­ficiarii de ajutor social care își au domiciliul stabil în municipii și orașe. Salariații cu domiciliul sta­bil în municipii și orașe, pentru­ a putea beneficia de acest drept, trebuie să înde­plinească cumulativ u­rmătoa­­rele condiții: să aibă un sa­lariu tarifar lunar pină la 1.200 lei și în întreținere cel puțin un copil. In cadrul fa­miliei cu care fac gospodă­rie să nu existe un membru cu un salariu tarifar lunar mai mare de 1.200 lei sau cu o pensie mai mare de 800 lei lunar. Se consideră copii în spi­ritul respectivelor prevederi legale, copiii titularului de ti­chet sau ai soției acestuia, precum și copiii care au fost înfiați, recunoscuți sau în­credințați de autoritatea tu­telară, care au vârsta până la 18 ani (dacă urmează cursu­rile unei forme de învăță­­mînt, pină la împlinirea vîrstei de 25 de ani). Sînt asimilați copiilor în întreținere, copiii invalizi, in­diferent de vîrstă. Copiii an­gajați în cîmpul muncii sau căsătoriți, din cadrul ace­leiași familii sau gospodării, nu sînt considerați copii în întreținere. In ceea ce privește salariul tarifar ce se ia în conside­rare la eliberarea tichetelor de combustibil, acesta salariul tarifar lunar de este în­cadrare la care se includ in­demnizațiile, majorările și sporurile — inclusiv cele ce se acordă pentru condiții de muncă vătămătoare, grele și periculoase — prevăzute sub formă de sume fixe sau sub formă procentuală. (H.C.M. nr. 1647/1968, In­strucțiunile Ministerului Eco­nomiei Forestiere nr. 2863/1968, Precizările Ministerului Comer­țului Interior nr. 4866/1968, art. 44, Legea nr. 27/1966, In­strucțiunile nr. 2100/1967, a­­nexa 8). BENEFICIARI DE ALO­CAȚIE DE STAT PEN­TRU COPIL AFLAT IN ÎNTREȚINEREA UNEI TERȚE PERSOANE E­­XISTA SCUTIRI DE PLATA PENTRU TAXA DE DIVORȚ ? întrebări adresate de C. P. din comuna De­­leni. Pentru copilul aflat în în­treținerea unui salariat sau pensionar, fără a fi înfiat, nu se poate beneficia de aloca­ție de stat decit dacă între­­ținătorul este căsătorit cu mama copilului sau dacă în urma divorțului părinților fi­rești, copilul a fost învredi­­ tat unei terțe persoane prin hotărîre judecătorească. În acest ultim caz, părinții firești nu pot fi beneficiari de alocații pentru copilul res­pectiv, chiar dacă plătesc pensie de întreținere. In ceea ce privește taxa pentru divorț, deocamdată nu există prevederi pentru scu­tiri de plată. (Instrucțiunile Ministerului de Finanțe nr. 1515/1966, pct. 24—29). MAME CARE AU NĂS­CUT ȘI CRESCUT 10 COPII . DREPTURI A­­CORDATE. Relații solicitate de tov. LEUȘTEAN TEODOR din Vaslui și IGNAT C. ILEANA din comuna Văleni. Mamelor care­ au născut și crescut 10 copii li se confe­ră titlul de onoare și ordinul „Mamă Eroină". Decorările se fac atunci cînd ultimul copil atinge etatea de un an, cu condiția ca ceilalți copii ai acelei mame să fie în viață, ținîndu-se seama și de copiii morți sau dispăruți în războiul antifascist. Mamele eroine se bucură de avantajele și privilegiile stabilite pentru cei decorați cu ordine R.S.R. Astfel, se reduce cu 50 la sută impozi­tul pe venituri la muncitorii și funcționarii decorați cu ordine pină la data de 1 iulie 1968 (decoraților după această dată li se aplică re­ducerea la impozit diferen­țiat în raport de clasa ordi­nului acordat). nr. Decret nr. 195/1951, Decret 153/1954, Decret nr. 964/1968). AURICA MOUSE consilier juridic CARNET JURIDIC PAGINA 3 # Publicitate Uniunea județeană a cooperativelor de consum Vaslui are vacante următoarele posturi : — jurisconsult principal — revizori contabili principali — revizori contabili — revizori de gestiune — contabili șefi cooperative sat — îndrumător contabil U.J.C.C. Condiții de angajare conform H.C.M. 1053/ 1960 și 328/1967. Relații suplimentare se pot lua la biroul per­­sonal-învățămînt, telefon 272. ATENȚIUNE! Pentru a feri de incendii avutul personal și obștesc, respectați următoarele reguli : — verificați și reparați sobele și coșurile de evacuarea fumului. Pe timpul folosirii lor, coșurile sobelor se vor curăța cel puțin o dată la două luni; — folosiți cu atenție și supravegheați în permanență aparatele de uz casnic (aragaze, lămpi cu petrol, mașini de călcat etc.) spre a nu provoca INCENDII ; — nu așezați lemne, haine, mobilă și alte obiecte ce se pot aprinde, la distanță mai mică de 1 m. față de sobe ; — nu aprindeți focul în sobe cu benzină sau lichide inflamabile ; — nu folosiți instalații electrice defecte și siguranțe improvizate. Uniunea județeană a cooperati­velor meșteșugărești Vaslui aduce la Cooperativei cunoștința publicului, că în cadrul meșteșugărești din municipiul Bîrlad, a fost înființată O UNITATE DE PRESTĂRI IN­CONSTRUCȚII, care poate deservi populația și instituțiile cu întocmire de proiecte și devize, pentru diferite tipuri de construcții. Pentru obținerea de relații suplimentare, cei interesați se pot adresa conducerii Cooperativei „Prestarea" Bîrlad, str. Nicolae Iorga nr. 16 telefon 1252. AGENDA dv. pentru mîine 4 ianuarie 1969 PROGRAMUL I. Orele 5 ; 5.30 ; 6 ; 6.30 ; 9 . 11 ; 13 ; 15 ; 20 ; 24 ; 1.00 ; 2.00 ; 4.00 ; ra­diojurnale și buletine de știri. ; 5.05—6.00 Program mu­zical de dimineață ; 6.05—8.25 Muzică și actualități ; 8.25 Moment poetic ; 8.30 La mi­crofon, melodia preferată ; 9.30 Matineul literar ; 10.20 Mu­zică de estradă ; 11.05 Voci, orchestre, melodii ; 12.20 Cro­nica revistelor literare ; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13.20 Soliști și orchestre de muzi­că ușoară ; 14.30 Automobil­­club ; 14.50 Drag mi-e jocul românesc ; 16.10 Recital de o­­peră Mario del Monaco ; 16.30 Antena tineretului ; 17.15 Pe teme economice ; 17.45 Ori­zont științific ; 18.05 Muzică populară și ușoară ; 18.30 Ga­zeta radio ; 20.05 Caruselul melodiilor ; 21.00 Un ritm de dans ; 22.20 Romanțe ; 22.45 Melodii de succes ; 0.05—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. Orele 7.30 ; 10 . 12 ; 14 . 18 . 19 . 23 ;­0.55­ radiojurnale și buletine de știri ; 7.00 Itinerar folcloric muzical ; 8.25 Muzică de es­tradă ; 9.10 Lectură­­ în pre­mieră ; 9.45 Muzică populară; 10.30 Vreau să știu ; 10.55 Con­cert simfonic popular ; 12.15 Viața de concert a Capitalei; 13.00 Emisiunea de la 1 la 5 ; 17.15 Ateneu ; 18.05 Itinerar tu­ristic ; 18.25 De la o melodie la alta ; 19.05 Soliști de mu­zică populară ; 19.30 Odă lim­bii române ; 20.00 Concert simfonic ; 22.00 Muzică din o­­perete ; 22.30 Cronica reviste­lor literare ; 22.40 Jazz; 23.07 Meridiane, melodii ; 0.07—1.00 Suită de ritmuri. TELEVIZIUNE 17.00 Telex TV ; 17.05 Con­curs internațional de schi — probe alpine ; 18.05 Mult e dulce și frumoasă — emisiu­­ne de limbă română ; 18.30 Pentru copii și școlari. „Aten­țiune, filmăm !“ ; 19.00 Tele­jurnalul de seară ; 19.30 Pu­blicitate ; 19.40 Muzică popu­lară românească ; 20.00 Tele­­enciclopedia ; 21.00 Un invitat pe săptămînă : Hugues Au­­fray la Festivalul de la Bra­șov ; 21.30 Film serial ; 22.20 Avancronică duminicală ; 22.30 „De la o melodie la alta“ ; 23.10 Telejurnalul de noapte; 3 ianuarie 1969 Programul d­e dimineață : 5.30 Buletin de știri ; 5.35 Piese executate de fanfară 6.00 Cronica agrară ; 6.10 Mîn­­dru-i cîntecul și jocul ; Me­lodii de operetă ; 6.45 Pe te­me medicale ; 6.55 Melodii de dimineață — muzică ușoară ; 7.10 Vă invităm să notați în agenda dv. Programul de print (12—13); Buletin de știri și revista pre­sei ; Album muzical ; Voci din fonoteca de aur ; Muzică din filme. Programul de seară ; 16.00 Buletin de știri ; 16.05 Scurt program de cîntece corale ; 16.15 Itinerar cultural-artistic; 16.30 Mozaic pe portativ; 17.00 Emisiune economică ; 17.15 Mi­niaturi instrumentale ; 17.30 Odă limbii române ; 18.00 So­liști și formații artistice de amatori ; 18.15 Melodii de es­tradă ; 18.30 Radio jurnal și bu­letin meteorologic ; 18.40 „Cîn­tecul care mi-e drag“ ; 19.15 Dialog cu noi și despre noi o emisiune pentru femei ; 19.30 Melodii de pretutindeni — muzică ușoară ; 20.00 Seara pentru iubitorii muzicii sim­fonice. In pauză : Meridiane lirice ; 22.15 Estrada melodii­lor. Muzică populară. Melodii de muzică ușoară. PHPIii VASLUI : „Planeta maimu­țelor“; BÎRLAD. Cinema Vic­toria : „Neînțelesul“ ; Cinema Bîrladul: „Testamentul unui pașă“; HUȘI: „Planeta maimu­țelor“; NEGREȘTI: „Viva Ma­ria­“; MURGENI: „Martin soldat“. Rezultatele concursului special PRONOEXPRES din 1 ianuarie 1969 Extragerea I : 18 36 19 6 41 34 Extragerea a II-a : 9 3 31 12 18 40 24 Extragerea a 111-a : 28 39 37 9 1 Extragerea a IV-a : 17 32 21 43 5 Extragerea a V-a : 41 20 4 36 35 Extragerea a VI-a : 21 44 18 38 4 Extragerea a VII-a : 31 34 28 7­3 Extragerea a VIII-a : 30 4 18 24 2 Extragerea a IX-a : 19 15 16 41 42 21 25

Next