Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 271-345)
1969-01-03 / nr. 271
m VREMEA NOUA [ui ii buni sp irtivi ai anilur I. VIRGIL MIHALAȘCU, 26 de ani. Asociația sportivă „Rulmentul" Bîrlad. La 1 decembrie a.c. a făcut parte din selecționata „B" de rugbi a țării în meciul cu echipa similară a R. P. Polone,cea mai bună performanță atinsă de vreun sportiv al județului în acest ani. La cei 26 de ani, Virgil Mihalașcu a făcut parte, de două ori, și din prima reprezentativă a țării de data aceasta în anul 1967). 2. FLOREA TRĂSNEA, 22 de ani. Asociația sportivă „Gloria" Bîrlad. Centrul atacant bîrladean și-a adus o contribuție substanțială la promovarea în acest an a echipei, al cărei titular este, în divizia „B" de fotbal. In turul campionatului, ediția 1968 — 1909, este golgeterul echipei, cu 10 puncte înscrise, numărîndu-se printre cei mai „productivi" înaintași din seria I. 3. MIRCEA DIA, 17 ani. Asociația sportivă „Voința" Bîrlad. Este campion județean la haltere (categoria 60 kg.). La întrecerile finale ale camionatului republican de juniori, disputate la Constanța, a obținut, un frumos succes clasîndu-se pe locul al IIl-lea. tul" Bîrlad. Situarea echipei de rugbi din „cetatea" rulmenților bîrlădeni, printre cele mai bune formații din divizia „A" se datorește și inimosului jucător loan Țopa. In sezonul de toamnă al actualului campionat, a înscris 28 de puncte. De multe ori, acțiunile lui loan Țopa au decis soarta unor meciuri. 5 GHEORGHE MOVILEANU , 18 ani. Elev la Liceul nr. 8 Bîrlad. Este un atlet înzestrat. Probele preferate : 100 metri plat (11' 6") și săritura în lungime (6,51 metri) la care deține recordurile județene. La săritura în lungime, Gheorghe Movileanu a ocupat locul XI în întrecerile cu cei mai buni juniori din țară (la concursul republican școlar care a avut loc în vara acestui an la Brașov). 6. ROM HORTOLOMEI, 18 ani. Este elev la Liceul „Mihail Kogălniceanu" Huși și component al echipei de volei „Știința" din divizia școlară republicană. Face parte din selecționata de volei a județului și se bucură de atenția Federației române de volei (ele altfel a și participat la o tabără de juniori organizată de federația amintită, la Sibiu). 7. VERONICA IONAȘCU, 16 ani. Este elevă a Liceului „Gh. Gheorghiu-Dej" Bîrlad. Campioană județeană la gimnastică, componentă a reprezentativei municipiului la campionatele școlare de la Cluj, obținând nota 9,10 la proba de sol, și-a adus o substanțială contribuție la clasarea echipei pe locul VI, 8. P. PAVEL, 42 de ani. Asociația sportivă „Constructorul" Bîrlad. Campion județean la popice. Anul acesta a obținut norma de clasificare pentru categoria a II-a. La finala republicană de la Constanta, s-a clasat In primele 6 locuri la individual cu 836 popice doborîte ia 200 bile mixte. 9. MARIA AIOANEI, 20 de ani. Asociația sportivă „Confecția" Vaslui. Crescută la școala handbalului hușean, a făcut parte din echipa „Podgoria", finalistă a mai multor campionate republicane școlare. Venind la „Confecția” Vaslui, în scurt timp, s-a dovedit utilă echipei (este golgetera campionatului), care la această oră conduce în campionatul județean de seniori și în același timp se pregătește asiduu pentru promovarea în divizia „B“. 10. DUMITRU CIOBOTARU, 22 de ani. Asociația sportivă „Viitorul" Vaslui. In „unsprezecele" vasluian, care conduce detașat în campionatul județean de fotbal, s-a impus ca un jucător complex (util echipei atît în compartimentul defensiv, cit și în cel ofensiv), fiind nelipsit din formația care a jucat în sezonul fotbalistic de toamnă. L. CRACIUNESCU 1868 din judetul Vai 4. IO AN ȚOPA, 20 de ani. Asociația sportivă „RulmenFoto : V. Botoșanu Folosirea judicioasă a timpului... urmate din pag. 11 producție marfă vîndută și încasată de 1.000.000 lei, să reducă prețul de cost al produselor cu 500.000 lei și să obțină un beneficiu suplimentar în valoare de 200.000 lei. In vederea realizării acestor obiective comitetul de direcție a adoptat un plan de măsuri tehnico-organizatorice din care amintim: reproiectarea și modernizarea a 50 de tipuri de rulmenți; îmbunătățirea procesului tehnologic de conservare a corpurilor de rulare; mecanizarea operațiunilor de control a rolelor; executarea unei instalații pentru îndepărtarea țundărului de pe bare în forjă; acțiuni de modernizare a utilajeor ; intensificarea acțiunii de cercetare științifică etc. In încheierea lucrărilor de dezbatere a cifrelor de plan pe anul 1969, a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Tănase, primsecretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, care s-a referit pe larg la căile și mijloacele care să ducă la o mai bună folosire a utilajelor și a fondului de timp, pentru reducerea cheltuielilor neproductive și eliminarea rebuturilor, pentru valorificarea superioară a materiei prime și a materialelor auxiliare. In continuare, au fost făcute recomandări prețioase privitor la realizarea planului de investiții pentru extinderea și modernizarea fabricii, pentru organizarea științifică a producției și a muncii în toate secțiile. Un nou cămin cultural - Alo ! „Vremea nouă” ? Vă cheamă Tutova ! ... La telefon Ioniță Ciolacu, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular comunal provizoriu Tutova. Vă rog să consemnați o veste din comuna noastră. Buchetul de realizări culese în cursul anului 1968, îl încununăm cu un nou succes : inaugurarea căminului cultural din satul Bădeana, construit prin contribuția voluntar-bănească și muncă patriotică a cetățenilor. Noul lăcaș de cultură al comunei dispune de o sală de spectacole cu 250 de locuri,, o scenă cu o suprafață de 30 m.p., o sală de lectură pentru bibliotecă, o cabină de proiecție cinematografică și alte încăperi auxiliare. Ne mîndrim cu noua realizare, la care un aport deosebit, i-au avut cetățenii : Dumitru Crăciun, Gheorghe Brodoc, Ion Nistor, Ion Florescu, Gh. Pîncescu și alții'. Iineață, un coleg pește Mare Pere (M. P.), își contfecționează un mic perspicace (m.p.), cu mustață, și se pune pe capul panglicarilor. Intr-o altă dimineață, un alt coleg se trezește amic cu un Costică nu știu care și înghite la repezeală caloriferele blocului C3 din Vaslui. Ei bine, n-o să mă credeți, dar într-o dimineață, cînd mă trezesc, simt că, în sfîrșit, voi găsi ineditul. Nu. Nu un detectiv, nu un Costică, nu un perspicace, nu din ăștia care aleargă după toate urmele de praf și păr. Nu ! Ci om cu imaginație, cu putere de ... a sta mereu pe scaun și a face numai ce-i taie capul. La redacție, nici un semn, însă,! Caut pe la vecini, caut în magazia de lemne, caut la anexe. Nu-l găsesc! Apare, însă, poștașul. Răsfoiesc cu febrilitate corespondența . .. Victorie ! O pagină și jumătate bătută la mașină, ia două rînduri. II rog pe M.P. să-mi descifreze semnăturile cu caractere ovoidale. M. P. se chinuiește, m.p. își zburlește mustața și, după un timp, amîndoi silabisesc: „De-Ge-Ce-Le — Direcția de gospodărie comunală și locative". Inginer-șef: Aelenei Gh . tehnician I. Aivănesei Gh. Altceva?". Ii mulțumesc lui M.P., îi mulțumesc lui m.p. și grăbesc spre Direcția de gospodărie. La poartă cerberul se pune de-a curmezișul de nu-i chip să pot intra. Am inspirația și-i arăt ștampila De-Ge-Ce- Le-ului. Un „străin și prima pe stingă !". Deschid ușa primei pe stingă și văd doi Gh. Care o fi ? I întreb. — Noi sîntem. — Care „noi" ? Pe teme Pentru — Ai orbul găinilor sau ce ? Nu vezi semnăturile și Dege Ce-Le ? Noi te-am anunțat. — Bine, dar eu caut unul, nu doi... — Noi doi sîntem unul . Degecele. Gata! N-am timp. Știu ce vrei. Te-ajut. Notează ! — Degeceleule, știți, cetățenii din satul Epureni, comuna Duda-Epureni, ne-au rugat să-i ajutăm să obțină de la Huși ca microbuzelor ce I.G.O. fac cursa centrul orașului Huși — punctul Cîrța de jos să li se prelungească, traseul cu încă 2 km., pină in centrul satului Epureni, cum a mai fost înainte — Da, știu. Problemă dificilă, pentru care a sohțit pana autorului articolului din „Vremea nouă" ! Dar i-am răspuns și eu ... — Este prietenul lui Costică, Degecebeule ! Dacă se supără ? — Aș! Nu mă întrerupe și notează exact... solicităm consiliul popular al comunei Epureni să dea informații cu privire la numărul călătorilor permanenți de pe traseul Huși — Epureni, tovarășilor Anticipind răspunsul de la Epureni... Am tabelele cu semnăturile lor. Sunt cel puțin 67, Degetele.Iar cei din Epureni susțin că mai sunt și alții, ții — ...pe baza unor informație la I. G. O. Huși, tindem să credem că microbuzul centru Huși — Cîrța nui-și va putea prelungi cursa pină la Epureni, din următoa cetățenești 2 km««« rele motive : 1) terenul prezintă o pantă abruptă, iar drumul nu este amenajat (este drum de care ...). — Degeceleale, am fost personal acolo. Nu este pantă abruptă , drumul e bun. — ...2) pe timp nefavorabil, drumul devine impracticabil. — Am fost și pe timp nefavorabil. Drumul e practicabil... — Taci, omule ! Notează : sfătuim pe cei cîțiva slujbași... — Eu zic să nu le spunem chiar așa. S-ar putea simți jigniți ... — ... ce vin de la Huși... — Pe tabele sînt mulți care locuiesc în Epureni și merg la Huși, unde-și fac serviciul sau învață la liceele din oraș. — N-are importanță. Unde am rămas ? Aha !... Huși, să-și pună viza de flotant la Epureni pentru un timp da... — ai pus puncte-puncte-puncte ? — pină cînd edilii comunei vor avea grijă ca — pune punctepuncte-punte ! osia să fie bine unsă... — Cum adică ? ! — Știu ei. Așteaptă Încheierea. .. iar aderența la teren, suficientă pentru demararea normală a autobuzelor. — Dibaci întoarsă chestia cu „osia bine unsă!...". — Te cred. In rest, vom mai auzi, vom mai vedea și vom mai scrie. — Formidabil! Sînteți omul meu. Degeceleule. Deci, ce facem cu cei din Epureni ? — Dăz-i încolo ! Pentr-un fleac de 2 km, să-mi bat capul ? ! Să meargă pe jos pină la Cîrța, că nu le cad picioarele ! Cînd mai vii pe aici ? Și cum ai de gînd să semnezi ? — Iată : AMICUL DEGECELEULUI P.S. Aceste răspunsuri incredibile ale personajelor reunite sub numele Degecele sunt fanteziste doar în parte. Toate cuvintele, propozițiile sau frazele subliniate mai sus (în text, cu litere mai negre) au fost scrise din păcate! — Semnate și ștampilate în adresa nr. 11 din 4 octombrie 1968, a Direcției de gospodărie comunală și locativă. Sesizăm organele în drept cu convingerea că, vor lua măsurile cuvenite, pentru ca probleme de interes obștesc să nu mai fie tratate cu atîta ușurință, și chiar dispreț, de către unii salariați ai statului. Pentru conformitate, N. LIVEANU An Nou, bine-ai venit! (urmare din pag. 1) a trece sub tăcere sut de vagoane umplute cu confecții, cu vin și cu rulmenți, cu tauri și butoaie, ulei și suc de fructe, cu mobilă și miere trimise din Vaslui, Bir Iad și Huși, la nemți, cehoslovaci, italieni și ruși, pe bîrdăbănoase vase sub falduri românești, pe alte continente, in țări abia știute, că n-au mai prididit cei de la bancă să deosebească atâtea feluri de valută. In zori, semănătorii, din cele patru colturi ale noului județ, au dus in spate și in vers mărețe edificii, înălțate la Vaslui, izvor de noi istorii și de beneficii : o fabrică de Împodobit cămine cu mobile luxoase, centre de depozitare a divinelor licori, hale de rulmenți si de vesminte ce și-au făcut de-acum un nume, aprigi stăvilare de la Albita la Fălciu ce stapinesc șuvoiul apelor de ploaie și adăpostesc In ochiuri de oglindă nori condensați in seve hrănitoare, lăcașuri de tămăduire la Bîrlad și la Vaslui, săli de învățătură și de lumină sufletească. Apoi băgat-au mina in sacul cu sămîntă și boabele mascate zburat-au peste praguri In brazda ce desparte trecut de viitor. Din temelii de veacuri ascunse pe sub straturi ce înveselesc Vasluiul, vara, in haine de meșteri iscusiți au petale, gînd In primăvară să Înalțe fala bătrinului oraș pe culmi ce-au mai atins cindva a gloriei dulceață și spre care tind acum urmașii lui Ștefan și străstră-strănepoții viteazului Curcan. Meșteri mari și schele, simbol al suirii, vor trage după dânșii din vatra strămoșească, așa cum spicul verde se Înalță spre senin, o nouă fabrică de materiale izolante, un palat al poștei, o casă de cultură, un club și un hotel. In anul’69 va licări lumina In alte peste o mie de apartamente, pe undeva, peaproape, pâmîntul își va deschide sacul cu merinde slobozind încoace, pe drumuri de conducte, apa dulce și așteptată de mii de vasluieni. Iubiții mei tovarăși. Anul vechi s-a dus cu clinchet de pahare și cint de zurgălăi. Clipa de răgaz, s-a consumat și ea, iar pe undeva, nu știu exact pe unde, ne îndeamnă cineva din nou la drum. Bună dimineața, An Nou! intinrle ne lumina și iane în carul tău spre malul celălalt al visurilor noastre. TEHNICA TEXTILA DIN BUCUREȘTI este cunoscută pentru produsele sale : țesături pentru cifre folosite în industria minieră și alimentară, țesături pentru anvelope de autovehicule, benzi transportoare și alte țesături grele. O preocupare de mare actualitate a acestui colectiv este realizarea unor (esături tehnice din fire sintetice cu performanțe superioare, la nivelul celor realizate de firme străine cu tradiție. In fotografie: Aspect din tesătorie. IMPUTAȚII . PERIOADA DE TIMP IN CARE POATE FI STABILITA RĂSPUNDEREA MATERIALA A ANGAJATULUI PENTRU PAGUBE PRODUSE UNITĂȚII DIN VINA SA, întrebare adresată de tov. BUTU PETRU, din comuna Codăești. Indiferent dacă o pagubă — care nu are caracter penal — a fost sau nu stabilită la reviziile efectuate succesiv Intr-o unitate, angajatul vinovat poate fi obligat la repararea pagubei numai intr-un termen de 3 ani de la data producerii acesteia și de 30 de zile de la data cînd conducătorul unității a luat cunoștință de producerea pagubei. Luarea de cunoștință de către conducere este considerată data la care actul constatator a fost Înregistrat la registratura generală a unității. (Art. 69 și 692 Godul Muncii). ELIBERAREA DE TICHETE PENTRU COMBUSTIBILI SOLIZI. SALARIUL TARIFAR LUNAR LUAT IN CONSIDERARE. Relații cerute de tov. URSU EMANOIL din Huși. Au dreptul de a primi tichete de combustibili solizi salariații, pensionarii și beneficiarii de ajutor social care își au domiciliul stabil în municipii și orașe. Salariații cu domiciliul stabil în municipii și orașe, pentru a putea beneficia de acest drept, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să aibă un salariu tarifar lunar pină la 1.200 lei și în întreținere cel puțin un copil. In cadrul familiei cu care fac gospodărie să nu existe un membru cu un salariu tarifar lunar mai mare de 1.200 lei sau cu o pensie mai mare de 800 lei lunar. Se consideră copii în spiritul respectivelor prevederi legale, copiii titularului de tichet sau ai soției acestuia, precum și copiii care au fost înfiați, recunoscuți sau încredințați de autoritatea tutelară, care au vârsta până la 18 ani (dacă urmează cursurile unei forme de învățămînt, pină la împlinirea vîrstei de 25 de ani). Sînt asimilați copiilor în întreținere, copiii invalizi, indiferent de vîrstă. Copiii angajați în cîmpul muncii sau căsătoriți, din cadrul aceleiași familii sau gospodării, nu sînt considerați copii în întreținere. In ceea ce privește salariul tarifar ce se ia în considerare la eliberarea tichetelor de combustibil, acesta salariul tarifar lunar de este încadrare la care se includ indemnizațiile, majorările și sporurile — inclusiv cele ce se acordă pentru condiții de muncă vătămătoare, grele și periculoase — prevăzute sub formă de sume fixe sau sub formă procentuală. (H.C.M. nr. 1647/1968, Instrucțiunile Ministerului Economiei Forestiere nr. 2863/1968, Precizările Ministerului Comerțului Interior nr. 4866/1968, art. 44, Legea nr. 27/1966, Instrucțiunile nr. 2100/1967, anexa 8). BENEFICIARI DE ALOCAȚIE DE STAT PENTRU COPIL AFLAT IN ÎNTREȚINEREA UNEI TERȚE PERSOANE EXISTA SCUTIRI DE PLATA PENTRU TAXA DE DIVORȚ ? întrebări adresate de C. P. din comuna Deleni. Pentru copilul aflat în întreținerea unui salariat sau pensionar, fără a fi înfiat, nu se poate beneficia de alocație de stat decit dacă întreținătorul este căsătorit cu mama copilului sau dacă în urma divorțului părinților firești, copilul a fost învredi tat unei terțe persoane prin hotărîre judecătorească. În acest ultim caz, părinții firești nu pot fi beneficiari de alocații pentru copilul respectiv, chiar dacă plătesc pensie de întreținere. In ceea ce privește taxa pentru divorț, deocamdată nu există prevederi pentru scutiri de plată. (Instrucțiunile Ministerului de Finanțe nr. 1515/1966, pct. 24—29). MAME CARE AU NĂSCUT ȘI CRESCUT 10 COPII . DREPTURI ACORDATE. Relații solicitate de tov. LEUȘTEAN TEODOR din Vaslui și IGNAT C. ILEANA din comuna Văleni. Mamelor care au născut și crescut 10 copii li se conferă titlul de onoare și ordinul „Mamă Eroină". Decorările se fac atunci cînd ultimul copil atinge etatea de un an, cu condiția ca ceilalți copii ai acelei mame să fie în viață, ținîndu-se seama și de copiii morți sau dispăruți în războiul antifascist. Mamele eroine se bucură de avantajele și privilegiile stabilite pentru cei decorați cu ordine R.S.R. Astfel, se reduce cu 50 la sută impozitul pe venituri la muncitorii și funcționarii decorați cu ordine pină la data de 1 iulie 1968 (decoraților după această dată li se aplică reducerea la impozit diferențiat în raport de clasa ordinului acordat). nr. Decret nr. 195/1951, Decret 153/1954, Decret nr. 964/1968). AURICA MOUSE consilier juridic CARNET JURIDIC PAGINA 3 # Publicitate Uniunea județeană a cooperativelor de consum Vaslui are vacante următoarele posturi : — jurisconsult principal — revizori contabili principali — revizori contabili — revizori de gestiune — contabili șefi cooperative sat — îndrumător contabil U.J.C.C. Condiții de angajare conform H.C.M. 1053/ 1960 și 328/1967. Relații suplimentare se pot lua la biroul personal-învățămînt, telefon 272. ATENȚIUNE! Pentru a feri de incendii avutul personal și obștesc, respectați următoarele reguli : — verificați și reparați sobele și coșurile de evacuarea fumului. Pe timpul folosirii lor, coșurile sobelor se vor curăța cel puțin o dată la două luni; — folosiți cu atenție și supravegheați în permanență aparatele de uz casnic (aragaze, lămpi cu petrol, mașini de călcat etc.) spre a nu provoca INCENDII ; — nu așezați lemne, haine, mobilă și alte obiecte ce se pot aprinde, la distanță mai mică de 1 m. față de sobe ; — nu aprindeți focul în sobe cu benzină sau lichide inflamabile ; — nu folosiți instalații electrice defecte și siguranțe improvizate. Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești Vaslui aduce la Cooperativei cunoștința publicului, că în cadrul meșteșugărești din municipiul Bîrlad, a fost înființată O UNITATE DE PRESTĂRI INCONSTRUCȚII, care poate deservi populația și instituțiile cu întocmire de proiecte și devize, pentru diferite tipuri de construcții. Pentru obținerea de relații suplimentare, cei interesați se pot adresa conducerii Cooperativei „Prestarea" Bîrlad, str. Nicolae Iorga nr. 16 telefon 1252. AGENDA dv. pentru mîine 4 ianuarie 1969 PROGRAMUL I. Orele 5 ; 5.30 ; 6 ; 6.30 ; 9 . 11 ; 13 ; 15 ; 20 ; 24 ; 1.00 ; 2.00 ; 4.00 ; radiojurnale și buletine de știri. ; 5.05—6.00 Program muzical de dimineață ; 6.05—8.25 Muzică și actualități ; 8.25 Moment poetic ; 8.30 La microfon, melodia preferată ; 9.30 Matineul literar ; 10.20 Muzică de estradă ; 11.05 Voci, orchestre, melodii ; 12.20 Cronica revistelor literare ; 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13.20 Soliști și orchestre de muzică ușoară ; 14.30 Automobilclub ; 14.50 Drag mi-e jocul românesc ; 16.10 Recital de operă Mario del Monaco ; 16.30 Antena tineretului ; 17.15 Pe teme economice ; 17.45 Orizont științific ; 18.05 Muzică populară și ușoară ; 18.30 Gazeta radio ; 20.05 Caruselul melodiilor ; 21.00 Un ritm de dans ; 22.20 Romanțe ; 22.45 Melodii de succes ; 0.05—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. Orele 7.30 ; 10 . 12 ; 14 . 18 . 19 . 23 ;0.55 radiojurnale și buletine de știri ; 7.00 Itinerar folcloric muzical ; 8.25 Muzică de estradă ; 9.10 Lectură în premieră ; 9.45 Muzică populară; 10.30 Vreau să știu ; 10.55 Concert simfonic popular ; 12.15 Viața de concert a Capitalei; 13.00 Emisiunea de la 1 la 5 ; 17.15 Ateneu ; 18.05 Itinerar turistic ; 18.25 De la o melodie la alta ; 19.05 Soliști de muzică populară ; 19.30 Odă limbii române ; 20.00 Concert simfonic ; 22.00 Muzică din operete ; 22.30 Cronica revistelor literare ; 22.40 Jazz; 23.07 Meridiane, melodii ; 0.07—1.00 Suită de ritmuri. TELEVIZIUNE 17.00 Telex TV ; 17.05 Concurs internațional de schi — probe alpine ; 18.05 Mult e dulce și frumoasă — emisiune de limbă română ; 18.30 Pentru copii și școlari. „Atențiune, filmăm !“ ; 19.00 Telejurnalul de seară ; 19.30 Publicitate ; 19.40 Muzică populară românească ; 20.00 Teleenciclopedia ; 21.00 Un invitat pe săptămînă : Hugues Aufray la Festivalul de la Brașov ; 21.30 Film serial ; 22.20 Avancronică duminicală ; 22.30 „De la o melodie la alta“ ; 23.10 Telejurnalul de noapte; 3 ianuarie 1969 Programul de dimineață : 5.30 Buletin de știri ; 5.35 Piese executate de fanfară 6.00 Cronica agrară ; 6.10 Mîndru-i cîntecul și jocul ; Melodii de operetă ; 6.45 Pe teme medicale ; 6.55 Melodii de dimineață — muzică ușoară ; 7.10 Vă invităm să notați în agenda dv. Programul de print (12—13); Buletin de știri și revista presei ; Album muzical ; Voci din fonoteca de aur ; Muzică din filme. Programul de seară ; 16.00 Buletin de știri ; 16.05 Scurt program de cîntece corale ; 16.15 Itinerar cultural-artistic; 16.30 Mozaic pe portativ; 17.00 Emisiune economică ; 17.15 Miniaturi instrumentale ; 17.30 Odă limbii române ; 18.00 Soliști și formații artistice de amatori ; 18.15 Melodii de estradă ; 18.30 Radio jurnal și buletin meteorologic ; 18.40 „Cîntecul care mi-e drag“ ; 19.15 Dialog cu noi și despre noi o emisiune pentru femei ; 19.30 Melodii de pretutindeni — muzică ușoară ; 20.00 Seara pentru iubitorii muzicii simfonice. In pauză : Meridiane lirice ; 22.15 Estrada melodiilor. Muzică populară. Melodii de muzică ușoară. PHPIii VASLUI : „Planeta maimuțelor“; BÎRLAD. Cinema Victoria : „Neînțelesul“ ; Cinema Bîrladul: „Testamentul unui pașă“; HUȘI: „Planeta maimuțelor“; NEGREȘTI: „Viva Maria“; MURGENI: „Martin soldat“. Rezultatele concursului special PRONOEXPRES din 1 ianuarie 1969 Extragerea I : 18 36 19 6 41 34 Extragerea a II-a : 9 3 31 12 18 40 24 Extragerea a 111-a : 28 39 37 9 1 Extragerea a IV-a : 17 32 21 43 5 Extragerea a V-a : 41 20 4 36 35 Extragerea a VI-a : 21 44 18 38 4 Extragerea a VII-a : 31 34 28 73 Extragerea a VIII-a : 30 4 18 24 2 Extragerea a IX-a : 19 15 16 41 42 21 25