Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 346-422)
1969-04-01 / nr. 346
9 PAGINA 2 CULTURAL ȘII VIATA in complexul proces de instruire și educare a maselor, arta, cu multiplele ei valențe, deține un loc de prim rang. Practica activității artistice de amatori s-a dovedit nu numai forța dinamizatoare, grație căreia au sporit rîndurile interpreților, ci și eficiența puterii ei de inmurire asupra maselor largi, eterogene. Receptivitatea celor mai diverse medii față de fenomenul artistic îndreptățește înscrierea mișcării artistice de amatori printre obiectivele principale ale muncii pe tărâmul culturii de masă Dacă arta profesionistă ar un cerc de influență mai restrâns, mișcarea amatori, prin ca artistică de _____ facterul ei de masă, poate acoperi o vastă arie teritorială, asigurând larga difuziune a valorilor în cele mai colțuri îndepărtate ale țării, satisfăcind nevoia de frumos a unui mare număr de locuitori. Fie că activează în orașe ce au instituții de artă profesionistă, fie că activează în comune sau sate mai îndepărtate de civilizația urbană, îndatoririle formațiilor artistice de amatori sunt aceleași, și exigențele față de nivelul calitativ al producțiilor lor nu pot face concesii. Mișcarea artistică de amatori nu suplinește doar lipsa unui teatru sau a unor ansambluri de cintece și dansuri profesioniste. Ea prilejuiește afirmarea talentelor ivite in diverse colective de muncă, și, fie fiecare etapă, de la primele repetiții pină la susținerea Spectacolelor, este o formă de educare a interpreților și spectatorilor. Ca atare, sarcinile instructorului formațiilor artistice de amatori sunt mai complexe decât am crede la o primă privire. Oricum, urmărind mai multe teme, implicate de mișcarea artistică de amatori, instructorul nu trebuie să uite o primă cerință a muncii sales atributul calității producțiilor pe care, împreună cu echipa interpretativă, le oferă spectatorilor. încă de la constituirea formației, instructorul va avea în vedere selecționarea talentelor autentice și perspectiva evoluției lor, apoi Se va îngriji ca elevii săi să deprindă meșteșugul interpretativ, să acorde o parte din timpul lor studiului asupra artei. Permanentizarea formației este încă o datorie a instructorului, iar primul pas făcut în munca cu amatorii este hotărîtor în acest sens. In județul Vaslui activează, în prezent, multe formații artistice de amatori, unele adevărate mesagere ale artei, dovedind pasiunea și seriozitatea componenților, altele trăind doar cu numele sau din amintiri. Fanfara de la Valea Mare, formațiile corale ale Casei orășenești de cultură Huși, căminelor culturale din Fălciu și Miclești, formațiile de dansuri populare din Pîhnești, Ferești și Dumești, tarafurile din Negrești și Oșești, formațiile de teatru ale Casei municipale de cultură Bârlad și căminului cultural din Tutova, formațiile folclorice din Zăpodeni, Voinești, Fistici, Dumești și Ferești, ale fluierarilor din Tutova sau cimpoierilor din Perieni — sunt cîteva dintre mesagerele artei interpretative amatoare, conduse de instructori talentați și pregătiți, cunoscute și apreciate datorită spectacolelor de bună ținută artistică și continuității activității lor. Și același lucru s-ar putea spune despre brigăzile artistice ale Casei orășenești de cultură Negrești, căminelor culturale din Faza și Delești, corurile căminelor culturale din Băcești și Solești și lista ar putea continua), care au obținut frumoase succese în anii trecuți, dar în prezent nu mai sunt decât duioase amintiri. Este o obligație a conducerilor unităților culturale menționate să reînvie activitatea acestor formații artistice, dispărute fără o motivare temeinică. In sfîrșit, trebuie să recunoaștem, nu fără regret, că există o a treia categorie de formații artistice de amatori, în care se grupează cele învăluite în mediocritate, înființate cîndva ad-hoc, din „obligația" unor directori de cămine și a unor instructori de a ăe prezenta la vreun concurs, de a face dovada activității lor, de altfel, inexistente. Mai trist e faptul că aceste formații nu-și îndeplinesc rolul in educarea interpreților și spectatorilor și vulgarizează cu dezinvoltură, aducînd deserviții artei amatoare. In speranța că aspectul amintit al mișcării artistice de amatori din județul nostru va dispare cit mai curînd, nu cităm nici o formație" de acest gen. N-am făcut decît o scurtă incursiune în realitățile mișcării artistice de amatori din județul nostru pentru a reaminti că nu se poate considera formație orice grupare întîmplătoare de oameni, cu sau fără talent, siliți de anume împrejurări să prezinte un spectacol. Calitatea programelor artistice este cerința de prim ordin, căreia trebuie să-i asigurăm izbînda. Desigur, aceasta presupune pricepere și efort, perseverență și dăruire, atît din partea instructorilor, cit și din partea interpreților. Anul acesta oferă multe prilejuri de afirmare talentelor din cele mai variate domenii ale creației artistice. Prin instituirea a șase concursuri republicane, ce se vor desfășura în cinstea celei de a XXV-a aniversări a eliberării patriei,al IX-lea concurs al formațiilor artistice de amatori, festivalul și concursul cineaștilor amatori, al V-lea concurs de artă plastică, concursul de artă populară, concursul cenaclurilor literare și al creatorilor individuali, concursul fotoamatorilor), mișcarea artistică de amatori cunoaște un puternic impuls. Regulamentele concursurilor amintite sunt alcătuite sub semnul unei înalte exigențe în ceea ce privește nivelul calitativ al tuturor producțiilor intrate în competiție. De pildă, regulamentul celui de-al IX-lea concurs al formațiilor artistice de amatori pune accentul asupra calității continuității în interpretative, activitate a formațiilor, numărului de spectacole prezentate anterior. Credem că toți activiștii culturali din județul nostru, instructorii formațiilor și artiștii amatori vor face dovada pasiunii și priceperii ce îi animă în activitatea lor. M. DIACONU directorul Casei județene a creației populare Atributul calitâții în mișcarea artistică de amatori Spectacol de estradă la Vaslui Duminică seara, publicul vasluian a avut prilejul să participe la un concertspectacol de muzică ușoară, „Fantezie", de Ovid Constantinescu. Au interpretat artiștii amatori din cadrul Casei de cultură orășenești Vaslui. Spectatorii prezenți în sala cinematografului din localitate s-au bucurat de prezența pe scenă a cunoscutei soliste de muzică ușoară Doina Badea, precum și de a actorului N. Dinică. Dintre interpreții localnici, s-au remarcat soliștii vocali: Doina Moroșanu și Jony Molner, precum și membrii orchestrei Metronom , dirijată de Dumitru Mijie-Mitrea. Regia artistică a aparținut lui N. Dinicu, iar cea tehnică lui M. Dima. Concursul școlar de literatură română In fiecare an, faza județeană a concursului de literatură reunește pe cei mai buni elevi ai liceelor și ai școlilor profesionale și tehnice din județul nostru. Comparativ cu anul trecut, numărul elevilor promovați la faza județeană — desfășurată In zilele de 24 și 25 martie, anul curent — a fost simțitor mai ridicat (52 de participanți anul acesta, față de 34 In anul trecut), iar nivelul de pregătire al concurenților s-a dovedit, de asemenea, superior. Comisia județeană, pe baza unei verificări atente a lucrărilor, a acordat premii și mențiuni unui număr Însemnat de concurenți, număr ce depășește 50 la sută din totaluil participanților. Premiul II, la clasa a IX-a, a fost obținut de eleva Biclea Mariana, de la Liceul nr. 2 din Biclade, același premiu, la clasa a XI-a, a revenit elevei Dăncescu Rodica, de la Liceul nr. 1 din Vaslui, iar la clasa a XII-a, elevei Turbatu Maria, de la același liceu. 9 dintre concurenți au primit premiul III, iar 15 — mențiuni. S-au evidențiat elevii următoarelor licee din județ : Liceul ,,M. Kogălniceanu“ din Vaslui, Liceul nr. 2 Bârlad, Liceul „M. Kogălniceanu" din Huși, Liceul Negrești și Liceul Economic Vaslui Faptul că nici un elev n-a fost clasat pe locul I la faza județeană reliefează necesitatea unei munci mai susținute în pregătirea concursului atît pentru faza pe localitate, cit și pentru faza județeană. Analiza atentă a rezultatelor obținute la faza locală și cea județeană, ce va trebui să fie făcută de conducerea fiecărui liceu, școală profesională și tehnică, va fi un prilej de evidențiere atît a rezultatelor meritorii cît, și a lipsurilor manifestate, iar măsurile ce vor trebui luate vor asigura condiții și mai bune de participare a concurenților din județul nostru pentru faza republicană ce va avea loc în prima duminică a lunii mai, în Capitală. Pentru liceele din Codăești și Puiești, pentru școlile profesionale și tehnice din județul nostru, care n-au promovat nici un concurent la faza județeană, analiza rezultatelor obținute la faza pe localitate va trebui să descopere cauzele lipsurilor ce se manifestă în activitatea de pregătire a concursului de literatură, în vederea înlăturării acestora pe viitor. Prof. TRAIAN CIOBANU) - inspector școlar Prima sesiune de referate elevilor vasluieni. Activitatea în afară de clasă și extrașcolară din licee, școli profesionale și tehnice, parte integrantă a sistemului muncii educative, organizată și desfășurată de organizațiile U.T.C., cu sprijinul direct al conducerilor școlilor, are menirea să stimuleze inițiativele elevilor, să le lărgească continuu orizontul cultural-științific, politic și ideologic. Asemenea țeluri au avut în vedere Comitetul județean U.T.C. Vaslui și Inspectoratul școlar atunci cînd și-au propus să organizeze o sesiune de referate și comunicări în această vacanță de primăvară a elevilor. După deschiderea festivă a sesiunii, a fost susținut referatul ,,Concepția scriitorilor pașoptiști despre rolul literaturii și al scriitorilor". In cea de a doua zi, lucrările sesiunii s-au desfășurat pe cercuri de limbă română, și literatură matematică, fizică și geografie. În limbă și cercul de literatură română, de exemplu, s-au ținut șase referate, dintre care amintim pe cel al elevei Maria Vîlcu, din clasa a Xl-a a Liceului din Murgeni, intitulat „Cu Eminescu și Creangă pe meleagurile moldovene", și „Eroii lui Coșbuc", susținut de elevele Rodica Dăicescu și Mariana Mihăescu“din clasa a XI-a a Liceului nr. 1 din Vaslui. In cercul de matematică, elevul Liviu Pătrașcu, de la Liceul nr. 1 din Vaslui, a prezentat lucrarea „Legi de compoziție internă", iar Gheorghe Balan, de la Liceul „Cuza Vodă", referatul „® înteva probleme din teoria numerelor". In sfîrșit, din cele circa 30 de teme prezentate In sesiune mai inserăm și pe cea a elevului Mihai Ralea de la cercul de fizică al Liceului Kogălniceanu" „Mihail din Huși : „Semiconductorii și aplicația lor în practică", pentru a ilustra aria bogată și interesantă a problemelor dezbătute cu acest prilej. Comitetul județean U.T.C. și Inspectoratul școlar Vaslui consideră că asemenea activități extrașcolare joacă" un rol deosebit în formarea intelectuală a elevilor și intenționează să organizeze astfel de sesiuni de referate de două ori pe art, în cele două vacanțe de iarnă și de primăvară. C. H. Bibliotecile din Stânilești și Costești sînt închise de multă vreme. De 1 aprilie au fost angajați bibliotecari... țtnutîn Iîși LTrgL La conferințele organizate cu sprijinul Casei de cultură din Huși — în cursul anului:.. ...și de la 1 prilie !... P. S. Dacă nici acum n-ați angajat bibliotecari, întoarceți-ne păcăleala de 1 aprilie viitori... ViVj;.v;.J..WWMWWWWuuW^^ J,\.:*>■ :o:>. <• Adunaie - *4 » - : > Ș | v‘■ RED U E pyVl^VVVWV^A^VVvVVv/VV* Cuvînt introductiv Se impune, fără îndoială, acest scurt cuvînt introductiv, care va vorbi despre semnificația datei de 1 Aprilie (observați, vă rog, că am scris cu majuscule luna, ceea ce din punct de vedere grafic nu deranjează pe nimeni, dat fiind faptul că deranjează din punct de vedere intelectual). Așadar, începem. Ca să nu spuneți dumneavoastră că ne ținem de bancuri. Să luăm mai întîi aspectul practic . Cum vă dați seama că este ! Aprilie ? (observați din nou majusculele și deranjul ! Nu, nu e grafic !) Vă dați seama că e 1 Aprilie (aceleași observații ca la primele două paranteze), după următoarele semne : 1 . dimineața ceaiul e îndulcit cu... sare (autorul fiind, de obicei, soacra, care cu acest prilej își sărează inima); 2. în galeși (dacă se mai poartă la acea dată), se puns smoală sau orice altă soluție aderentă; 3 . la servici, șeful vă anunță că ați fost propus la premiere. In sfîrșit, vine 4 : constatați, cu ajutorul propriilor dumneavoastră simțuri, că pe scaunul de la birou, v-a fost așezată o pioneză. După acest preambul, care vă reamintește că vă aflați în ziua de 1 Aprilie, începeți și dumneavoastră să vă puneți fantezia la treabă și răbdarea la încercare. Pentru că, de pildă, astăzi, veți găsi respecta, din proprie inițiativă, toate traseele. Ce, nu e 1 aprilie ? Tot astăzi, vă puteți deplasa. VREMEA NOUĂ # 8.U.—la prinfringere din retur a trecut și cea de-a XX-a etapă a primei noastre divizii. Terenurile, în mare majoritate aproape impracticabile, au solicitat, din nou, la maximum, nervii și mușchii jucătorilor. Și de data aceasta însă, jucătorii au învins vicisitudinile vremii, furnizînd, în general, partide plăcute, pline de dinamism, în care s-a făcut cu larghețe o mare risipă de energie. Dintre meciurile disputate duminică, pe primul plan al atenției generale s-a situat cel de la București dintre Rapid și U.T.A. Bucureștenii, aflați, în această... hai să-i zicem primăvară, într-o formă deosebită, au cîștigat cu 2—1. Rezultatul acesta are însă mai multe semnificații : a redeschis disputa pentru „șefia" clasamentului, în care, vechilor rivali ai arădenilor, Dinamo București și Universitatea Craiova, li s-au mai adăugat Dinamo Bacău și, mai ales, Rapid, performera de pină acum a returului (a obținut 9 puncte din 10 posibile). In subsolul clasamentului, lucrurile s-au complicat foarte mult după victoria obținută de F.C. Argeș asupra Petrolului. Acest rezultat a făcut ca în lupta pentru evitarea locului 15 (cel de-al 16-lea este deținut, cu autoritate, de Vagonul) să fie angrenate nu mai puțin de 7 echipe : F. C. Argeș, Petrolul, Farul, Crișul, Progresul, A. S. A. Tg. Mureș și Universitatea Cluj. Etapa de duminică a fost ceva mai bogată în goluri decât precedentele sale : s-au înscris 22, lucru ce ne arată că înaintașii și-au mai reglat „tirul". De altfel, în sprijinul acestei ultime afirmații stă și faptul că toate cele patru lovituri de la „11 m." acordate, au fost transformate. Dar iată și rezultatele etapei a XX-a : RAPID - U.T.A. 2-1 (1-0). Au marcat : Codreanu (min. 23), Neagu (min. 70) pentru Rapid și, respectiv, Domide (min. 72). STEAUA - UNIVERSITATEA CRAIOVA 2-1 (1-0). Au marcat : Tătaru (min. 17) și Voinea (din penalti, min. 73) pentru Steaua și, respectiv, Oblemenco (min. 89). CRIȘUL _ DINAMO BUCUREȘTI 1-1 (0-1). Au marcat : Sălceanu (min. 41) pentru Dinamo și Kun II (min. 53) în favoarea gazdelor; F. C. ARGEȘ - PETROLUL 2-1 (2-1). Au marcat : Țurcan (min. 4) și Ivan (min. 32) pentru piteșteni, iar Dincuță (min. 20) pentru oaspeți. A.S.A. TG. MUREȘ - POLITEHNICA IAȘI 1-0 (1-0). A inscris Siko (din penalti, min. 18), DINAMO BACAU - FARUL 3-1 (0-0). Au marcat : Nedelcu (min. 48), Bugiubei (min. 52) și Dembrovschi (min. 78) în favoarea gazdelor, iar Sasu (din penalti, min. 59) pentru constănțeni. VAGONUL ARAD - UNIVERSITATEA CLUJ 1-2 (0-2). Au marcat : Barbu (2) pentru clujeni și Dembrovschi (din penalti, min. 76) pentru Vagonul JIUL PROGRESUL 2-1 (0-1). Au marcat : Oaidă (min. 42) pentru învinși, iar Achim (min. 48) și Sandu (min. 81) pentru învingători. U.T.A. 20 12 4 4 33-17=23 Dinamo București 20 10 3 7 39-23=23 Dinamo Bacău 20 10 3 7 26-23=23 Universitatea Craiova 20 10 3 7 34-33=23 Rapid 20 9 4 7 23-24=22 Jiul 20 8 5 7 21-19=21 Politehnica 20 10 1 9 21-22=21 Steaua 20 9 2 9 35-29=20 Universitatea Cluj 20 9 1 10 30-29=19 A.S.A. Tg. Mureș 20 9 1 10 25-28=19 Progresul 20 7 5 8 18-22=19 Crișul 20 6 6 8 22-21 = 13 Farul 20 8 2 10 24-30=18 Petrolul 20 8 1 11 20-26=17 F. C. Argeș 20 8 1 11 24-32=17 Vagonul 20 5 2 13 27-44=12 ETAPA VIITOARE ; A.S.A. TG. MUREȘ - U.T.A. ; PROGRESUL - CRIȘUL ; JIUL - POLITEHNICA IAȘI ; PETROLUL - UNIVERSITATEA CRAIOVA ; DINAMO BUCUREȘTI - DINAMO BACĂU ; FARUL - F. C. ARGEȘ ; UNIVERSITATEA CLUJ - STEAUA ; VAGONUL - RAPID. Divizia „B”. La Piatra Neamț, Gloria nu a putut stăvili atacurile Ceahlăului (De la trimisul nostru special). Golul Ceahlăului marcat ,devreme (min. 15), de către Negustoru, dă o notă de îndîrjire întregii partide. Lupta pentru balon se desfășoară fără menajamente, dar nu depășește limitele sportivității. Potențialul bîrlădenilor scade prin accidentarea lui Trăznea, nevoit să părăsească terenul în min. 60. Din cauza ciocnirilor repetate cu adversarii, nici Angheluță nu s-a simțit prea bine. Jocul, în pofida terenului alunecos și cu băltoace, a fost plăcut, cu faze de fotbal adevărat, cu răsturnări de scor. Pietrenii au practicat un joc ofensiv, purtat în viteză, având în linia de înaintare trei jucători cu o deosebită vervă : cele două extreme — Negustoru și Stănculescu, iar ca vîrf de atac pe experimentatul Meder. Ritmului îndrăcit impus de gazde, fotbaliștii echipei Gloria, i-au făcut cu succes față doar în prima parte a meciului, (în min. 40 scorul devenise egal : 2—2). Din păcate, după pauza și, în special, spre finalul partidei, ei au cedat, dînd posibilitatea gazdelor să „asalteze" poarta lui Szalad. Același lucru îl realizaseră și bîrlădenii dar în primul sfert de oră de la începerea partidei, cînd au avut inițiativa în organizarea jocului, iar Trăznea și Furnică i-au creat multe emoții portarului Argeșeanu (Ceahlăul). Golul întîi „cade" aproape fără voia localnicilor, surprinzîndu-l chiar și pe Negustoru al cărui șut — centrare a făcut ca balonul să ia o traiectorie curioasă spre colțul lung al porții. In minutul următor, Trăznea, aflat în preajma porții adverse, șutează cu sete cu gîndul că Argeșeanu va fi învins. Mingea însă lasă doar o urmă de noroi pe bara transversală. Contraatac fulgerător al gazdelor și Meder, aflat în apropierea porții lui Szalad, îi păcălește nejustificat de ușor pe Angheluță, Stoi și Chiuș și majorează scorul : 2—0. Situație dificilă pentru bîrlădeni. Sunt conduși cu două goluri. Deși Trăznea se resimte, după o ciocnire cu Dragu, își asumă, în continuare, rolul de coordonator. Distribuie mingi lui Furnică, Chiuș și Gabor, aceștia reușind cîteva contraatacuri periculoase. Acum, desfășurarea partidei cunoaște o întorsătură de necrezut, care îi uimește atît pe jucători, cît și pe spectatorii pietreni. Min. 30: Furnică avansează pînă în apropierea liniei de corner. Din centrarea sa, mingea „zboară" pînă pe cealaltă parte a terenului de unde, încă înainte de a lua contact cu pămîntul, este trimisă de Chiuș în plasa porții lui Argeșeanu, și astfel scorul devine 2—1. Bîrlădenii atacă dezlănțuit și, numai după zece minute, Nicoară și leneși (fundașii Ceahlăului), evită înscrierea unui nou gol obstrucționîndu-l de Furnică. Normal, arbitrul C. Bărbulescu acordă penalti. Bengovschi îl trimite pe Argeșeanu in stînga porții, în timp ce în colțul opus mingea scutură plasa : 2—2. Din nou speranță. Pentru cît timp oare ? Foarte puțin, pentru că Meder, acest „pivot" al Ceahlăului, în min. 42 aduce îngrijorare în tabăra adversă. La o lovitură liberă executată de Onica, vîrful de atac al gazdelor cîștigă duelul aerian cu Angheluță și înscrie imparabil : 3—2. După pauză, situațiile de gol sunt tot mai frecvente la o singură poartă — a oaspeților. La o gravă greșeală de plasament a fundașilor echipei bîrlădene (min. 53), Pătrașcu pătrunde impetuos, șutează sec și din nou Szalad este învins : 4—2. Meciul este jucat. Gazdele beneficiază de numeroase alte situații de gol ratate sau blocate prin intervențiile excepționale ale lui Szalad (golurile primite nu se pot imputa), cît și a lui Staicu care respinge de pe linia porții. Suita golurilor este încheiată de Meder, în min. 80, cînd înscrie din nou printr-o lovitură de cap, pecetluind scorul partidei : 5—2. In ciuda scorului destul de sever, băieții lui I. Ștefănescu nu au jucat rău. După o primă repriză excepțională, ei nu au mai putut bara avalanșa Ceahlăului în cea de a doua. Echipa locală a prins o zi foarte bună și sortii au făcut ca victima să fie echipa bîrlădeană și așa sărată în... puncte. Fără necazurile de care vorbeam la început, care au dereglat mecanismul atît de bine pus la punct in prima repriză, rezultatul poate ar fi fost altul. Totuși, am dori să-i vedem jucînd mereu cu aceeași vivacitate, manifestată la Piatra Neamț. Corect arbitrajul brigăzii bucureștene cu C. Bărbulescu — la centru, ajutat la tușă de R. Stancan și I. Ardea. Iată formațiile celor două echipe: Argeșeanu — Nicoară, Ienest, Gheorghe, Zaharia, Onica, Dragu, Pătrașcu, Negustoru, Meder, Stănculescu (Ciocîrlan) —CEAHLĂUL, Szalad, — Bernovschi, Angheluță, Chiuș, Poale lunigi, Stoi, Codreanu, (Coconca), Gabor, Furnică, Trăznea, (Staicu), Dascălu — GLORIA. LALUCI CRĂCIUN CELELALTE REZULTATE : Flacăra Moreni — Progresul Brăila 2—0 (1—0); Poiana Cîmpina — Dunărea Giurgiu 1—0 (1—0); Politehnica Galați — C. F. R. Pașcani 1—0 (0—0); Chimia Suceava — Portul Constanța 1—0 (1—0); Metrom Brașov — Oțelul Galați 2—0 (1—0); Metalul București — Steagul roșu Brașov 3—0 (2—0); Politehnica Electronica Obor — București 1—2 (1-0). Tăblițe indicatoare Unde ?! Cum unde ? In Vaslui, în fiecare stație auto, tăblițele cu pricina vor cuprinde graficele cu orarul de sosire și plecare pentru toate traseele de autobuze. Totodată, menționăm că, în mod deosebit astăzi, conducătorii auto din Vaslui vor La Bogdănești unde, dacă, până mai zilele trecute, la sediul oficiului poștal, nu găseai nici cărți poștale, nici plicuri simple, nici cerneală, acum găsești de toate. Poftim ?... Da, și calendare. Dacă-s la zi ? Păi, cum altfel ? Nu-i 1 Aprilie? Pentru toată lumea. Și pentru Fostul președinte al comitetului executiv al consiliului popular din Hurdugi — Gheorghe T. Ghiban. Cu prilejul acestui eveniment festiv, localnicii au hotărît să-i ridice o statuie electrică. Cum, nu știți de unde i se trage electricitatea? De la stîlp, ca la toată lumea ! A, vreți alte amănunte ? Păi, să vă spunem. Pe cînd era președinte, a folosit fondurile, strinse de obște pentru electrificarea comunei, cum a vrut: în loc să extindă rețeaua electrică de joasă tensiune pe traseul principal al comunei, a dispus executarea acestor lucrări pe unele străzi și drumuri lăturalnice pe unde locuia el și rudele sale. Am întrebați dacă de aici î se trage porecla de fostul președinte ? Parcă poți să mai știi într-o zi ca asta ? Nu ne pronunțăm, pentru că dacă ne aud cei de la Tăcuta ne trezim Amendați fără vină Ce, n-ați mai întilnit așa Ceva ? Zău, nu-i păcăleală ! In cursul anului 1968, consiliul popular al comunei Tăcuta a luat direct din contul C.A.P.-ului suma de 9.000 lei - amendă pentru neachitarea contribuției în muncă. Și cum măsura a fost luată ilegal, acum suma este restituită. Nu umblați, vă rog, cu insinuări : cum adică vine asta că pe noi nu pot să ne amendeze pentru aceleași motive, pentru că nu suntem de pe teritoriul comunei Tăcuta ? Dar ce, alte motive nu se mai găsesc ? De pildă, că vorbim de lucruri serioase la 1 Aprilie ! Sunt și Motive ...nemotivate Nu numai la Ciocani, la cooperativa de consum, ci și-n altă parte. Auzi, domnule, ce le-a venit dumnealor, celor de la Ciocani în minte , să vireze la cooperativa de credit Bârlad, tocmai astăzi, 1 aprilie 1969, fondul social al membrilor cooperatori Natalia D. Mireanu, Ioan Repede și Adela Stan. Asta după ce i-au purtat pe oameni pe drumuri un an. Păi, banc e ăsta ? Nu-ți vine să închei rubrica festivă și nici măcar să n-o semnezi ? Ceea ce și facem ! Nu înainte, insă, de a anunța pe această cale că, astăzi, 1 aprilie, ora 1,05 ........ 1 ...... ........................ la Vaslui, in momentul sosirii in gară a trenului accelerat 606, spre București, se va putea găsi un taximetru (cel puțin unul, de sămință), cu care să te deplasezi. Și ăsta ar fi un banc. La ora cînd citiți aceste rînduri, transformați automat prezentul verbelor in trecut. Poate primul banc din această importantă zi, finind seama de ora matinală la care s-ar putea petrece evenimentul . Pentru, astăzi, gata cu bancurile I ,*