Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 346-422)

1969-04-01 / nr. 346

9 PAGINA 2 CU­LTURAL ȘII VIATA i­n complexul proces de instruire și educare a maselor, arta, cu multi­plele ei valențe, deține un loc de prim rang. Practica activității artistice de amatori s-a dovedit nu numai forța dinamizatoare, grație că­reia au sporit rîndurile inter­preților, ci și eficiența puterii ei de inm­urire asupra maselor largi, eterogene. Receptivitatea celor mai diverse medii față de fenomenul artistic îndrep­tățește înscrierea mișcării ar­tistice de amatori printre o­biectivele principale ale mun­cii pe tărâmul culturii de masă Dacă arta profesionistă ar un cerc de influență mai re­strâns, mișcarea amatori, prin ca­ artistică de _____ facterul ei de ma­să, poate acoperi o vastă arie teri­torială, asigurând larga difuziune a valorilor în cele mai colțuri îndepărtate ale țării, satisfăcind nevoia de frumos a unui mare număr de locuitori. Fie că activează în orașe ce au in­stituții de artă profesionistă, fie că activează în comu­ne sau sate mai în­depărtate de civili­zația urbană, înda­toririle formațiilor artistice de a­­matori sunt aceleași, și exigen­țele față de nivelul calitativ al producțiilor lor nu pot face concesii. Mișcarea artistică de amatori nu suplinește doar lipsa unui teatru sau a unor ansambluri de cintece și dan­suri profesioniste. Ea prileju­iește afirmarea talentelor ivite in diverse colective de mun­că, și, fie fiecare etapă, de la primele repetiții pină la susți­nerea Spectacolelor, este o formă­­ de educare a interpre­­țilo­r și spectatorilor. Ca atare, sarcinile instructorului forma­țiilor artistice de amatori sunt mai complexe decât am crede la o pr­imă privire. Oricum, ur­mărind mai multe teme, impli­cate de mișcarea artistică de amatori, instructorul nu trebu­ie să uite o primă cerință a muncii sales atributul calității producțiilor pe care, împreună cu echipa interpretativă, le o­­feră spectatorilor. încă de la constituirea formației, instruc­torul va avea în vedere selec­ționarea talentelor autentice și perspectiva evoluției lor, apoi Se va îngriji ca elevii săi să deprindă meșteșugul interpre­tativ, să acorde o parte din timpul lor studiului asupra ar­tei. Permanentizarea formației este încă o datorie a instructo­rului, iar primul pas făcut în munca cu amatorii este h­otă­­rîtor în acest sens. In județul Vaslui activează, în prezent, multe formații artis­tice de amatori, unele adevă­rate mesagere ale artei, dove­dind pasiunea și seriozitatea componenților, altele trăind doar cu numele sau din amin­tiri. Fanfara de la Valea Mare, formațiile corale ale Casei oră­șenești de cultură Huși, cămi­nelor culturale din Fălciu și Mi­­clești, formațiile de dansuri populare din Pîhnești, Ferești și Dumești, tarafurile din Ne­grești și Oșești, formațiile de teatru ale Casei municipale de cultură Bârlad și căminului cultural din Tutova, formațiile folclorice din Zăpodeni, Voi­­nești, Fistici, Dumești și Fe­rești, ale fluierarilor din Tu­tova sau cimpoierilor din Pe­rieni — sunt cîteva dintre me­sagerele artei interpretative a­­matoare, conduse de instruc­tori talentați și pregătiți, cu­noscute și apreciate datorită spectacolelor de bună ținută artistică și continuității activi­tății lor. Și același lucru s-ar putea spune despre brigăzile artistice ale Casei orășenești de cultură Negrești, căminelor culturale din Faza și Delești, corurile căminelor culturale din Băcești și Solești­­ și lista ar putea continua), care au obținut fru­moase succese în anii trecuți, dar în prezent nu mai sunt de­cât duioase amintiri. Este o o­­bligație a conducerilor unită­ților culturale menționate să reînvie activitatea acestor for­mații artistice, dispărute fără o motivare temeinică. In sfîrșit, trebuie să recu­noaștem, nu fără regret, că e­­xistă o a treia categorie de formații artistice de amatori, în care se grupează cele învălui­te în mediocritate, înființate cîndva ad-hoc, din „obligația" unor directori de cămine și a unor instructori de a ăe pre­zenta la vreun concurs, de a face dovada activității lor, de altfel, inexistente. Mai trist e faptul că aceste formații nu-și îndeplinesc rolul in educarea interpreților și spectatorilor și vulgarizează cu dezinvoltură, aducînd deserviții artei ama­toare. In speranța că aspectul amintit al mișcării artistice de amatori din județul nostru va dispare cit mai curînd, nu ci­tăm nici o­­ formație" de a­­cest gen. N-am făcut decît o scurtă incursiune în realitățile miș­cării artistice de amatori din județul nostru pentru a rea­minti că nu se poate considera formație orice grupare întîm­­plătoare de oameni, cu sau fără talent, siliți de anume împre­jurări să prezinte un specta­col. Calitatea programelor artis­tice este cerința de prim ordin, căreia trebuie să-i asigurăm izbînda. Desigur, aceasta pre­supune pricepere și efort, per­severență și dăruire, atît din partea instructorilor, cit și din partea interpreților. Anul acesta oferă multe pri­lejuri de afirmare talentelor din cele mai variate domenii ale creației artistice. Prin in­stituirea a șase concursuri re­publicane, ce se vor desfășura în cinstea celei de a XXV-a aniversări a eliberării patriei,­­al IX-lea concurs al formațiilor artistice de amatori, festivalul și concursul cineaștilor ama­tori, al V-lea concurs de artă plastică, concursul de artă populară, concursul cenacluri­lor literare și al creatorilor in­dividuali, concursul fotoama­­torilor), mișcarea artistică de amatori cunoaște un puternic impuls. Regulamentele concursurilor amintite sunt alcătuite sub semnul unei înalte exigențe în ceea ce privește nivelul cali­tativ al tuturor producțiilor in­trate în competiție. De pildă, regulamentul celui de-al IX-lea concurs al formațiilor artistice de amatori pune accentul asu­pra calității continuității în interpretative, activitate a formațiilor, numărului de spec­tacole prezentate anterior. Credem că toți activiștii cul­turali din județul nostru, in­structorii formațiilor și artiștii amatori vor face dovada pa­siunii și priceperii ce îi animă în activitatea lor. M. DIACONU directorul Casei județene a creației populare Atributul calitâții în mișcarea artistică de amatori Spectacol de estradă la Vaslui Duminică seara, publicul vasluian a avut prilejul să participe la un concert­­spectacol de muzică ușoa­ră, „Fantezie", de Ovid Constantinescu. Au inter­pretat artiștii amatori din cadrul Casei de cultură o­­rășenești Vaslui. Spectatorii prezenți în sala cinematografului din localitate s-au bucurat de prezența pe scenă a cunos­cutei soliste de muzică u­­șoară Doina Badea, precum și de a actorului N. Dinică. Dintre interpreții local­nici, s-au remarcat soliștii voc­ali: Doina Moroșanu și J­ony Molner, precum și membrii orchestrei Metro­nom , dirijată de Dumitru Mijie-Mitrea. Regia artisti­că a aparținut lui N. Dini­­cu, iar cea tehnică lui M. Dima. Concursul școlar de literatură română In fiecare an, faza județeană a concursului de literatură reunește pe cei mai buni elevi ai liceelor și ai școlilor profe­sionale și tehnice din județul nostru. Comparativ cu anul trecut, numărul elevilor promovați la faza județeană — desfășurată In zilele de 24 și 25 martie, anul curent — a fost simțitor mai ridi­cat (52 de participanți anul acesta, față de 34 In anul trecut), iar nivelul de pregătire al concurenților s-a dovedit, de aseme­nea, superior. Comisia județeană, pe baza unei verificări atente a lucrări­lor, a acordat premii și mențiuni unui număr Însemnat de con­curenți, număr ce depășește 50 la sută din totaluil participanților. Premiul II, la clasa a IX-a, a fost obținut de eleva Biclea Ma­riana, de la Liceul nr. 2 din Biclad­e, același premiu, la clasa a XI-a, a revenit elevei Dăncescu Rodica, de la Liceul nr. 1 din Vaslui, iar la clasa a XII-a, elevei Turbatu Maria, de la același liceu. 9 dintre concurenți au primit premiul III, iar 15 — men­țiuni. S-au evidențiat elevii următoarelor licee din județ : Liceul ,,M. Kogălniceanu“ din Vaslui, Liceul nr. 2 Bârlad, Liceul „M. Kogălniceanu" din Huși, Liceul Negrești și Liceul Economic Vaslui Faptul că nici un elev n-a fost clasat pe locul I la faza jude­țeană reliefează necesitatea unei munci mai susținute în pregă­tirea concursului atît pentru faza pe localitate, cit și pentru faza județeană. Analiza atentă a rezultatelor obținute la faza locală și cea județeană, ce va trebui să fie făcută de conducerea fiecărui liceu, școală profesională și tehnică, va fi un prilej de eviden­țiere atît a rezultatelor meritorii cît, și a lipsurilor manifestate, iar măsurile ce vor trebui luate vor asigura condiții și mai bune de participare a concurenților din județul nostru pentru faza repu­blicană ce va avea loc în prima duminică a lunii mai, în Capitală. Pentru liceele din Codăești și Puiești, pentru școlile profesio­nale și tehnice din județul nostru, care n-au promovat nici un concurent la faza județeană, analiza rezultatelor obținute la faza pe localitate va trebui să descopere cauzele lipsurilor ce se manifestă în activitatea de pregătire a concursului de literatură, în vederea înlăturării acestora pe viitor. Prof. TRAIAN CIOBANU) - inspector școlar Prima sesiune de referate elevilor vasluieni. Activitatea în a­­fară de clasă și ex­­trașcolară din licee, școli profesionale și tehnice, parte inte­grantă a sistemului muncii educative, organizată și desfă­șurată de organiza­țiile U.T.C., cu spri­jinul direct al con­ducerilor școlilor, are menirea să sti­muleze inițiativele elevilor, să le lăr­gească continuu o­­rizontul cultural-ști­­ințific, politic și i­­deologic. Asemenea țeluri au avut în ve­dere Comitetul ju­dețean U.T.C. Vas­lui și Inspectoratul școlar atunci cînd și-au propus să or­ganizeze o­ sesiu­ne de referate și comunicări în a­­ceastă vacanță de primăvară a elevi­lor. După deschiderea festivă a sesiunii, a fost susținut refera­tul ,,Concepția scri­itorilor pașoptiști despre rolul litera­turii și al scriitori­lor". In cea de a doua zi, lucrările sesiunii s-au desfă­șurat pe cercuri de limbă română, și literatură matemati­că, fizică și geogra­fie. În limbă și cercul de literatură română, de exemplu, s-au ținut șase refe­rate, dintre care a­­mintim pe cel al e­­levei Maria Vîlcu, din clasa a Xl-a a Liceului din Mur­­geni, intitulat „Cu Eminescu și Crean­gă pe meleagurile moldovene", și „E­­roii lui Coșbuc", sus­ținut de elevele Ro­dica Dăicescu și Ma­riana Mihăesc­u“din clasa a XI-a a Li­ceului nr. 1 din Vas­lui. In cercul de ma­tematică, elevul Li­­viu Pătrașcu, de la Liceul nr. 1 din Vaslui, a prezentat lucrarea „Legi de compoziție internă", iar Gheorghe Balan, de la Liceul „Cuza Vodă", referatul „® în­teva probleme din teoria numerelor". In sfîrșit, din ce­le circa 30 de te­me prezentate In sesiune mai inserăm și pe cea a elevului Mihai Ralea de la cercul de fizică al Liceului Kogălniceanu" „Mihail din Huși : „Semicon­ductorii și aplicația lor în practică", pentru a ilustra a­­ria bogată și inte­resantă a probleme­lor dezbătute cu a­­cest prilej. Comitetul jude­țean U.T.C. și Ins­pectoratul școlar Vaslui consideră că asemenea activități extrașcolare joacă" un rol deosebit în formarea intelec­tuală a elevilor și intenționează să or­ganizeze astfel de sesiuni de referate de două ori pe art, în cele două vacan­țe de iarnă și de primăvară. C. H. Bibliotecile din Stânilești și Costești sînt închise de multă vreme. De 1 aprilie au fost angajați bibliotecari... țtnutîn Iîș­i LTrgL La conferințele organizate cu spri­jinul Casei de cul­tură din Huși — în cursul anului:.. ...și de la 1 prilie !... P. S. Dacă nici acum n-ați angajat bibliotecari, întoar­­ceți-ne păcăleala de 1 aprilie viitori... ViVj;.v;.J..WWMWWWWuuW^^ J,\.:*>■ :o:>. <• Adunaie - *4 » - : > Ș | v‘■ RED U E pyVl^VVVWV^A^VVvVVv/VV* Cuvînt introductiv Se impune, fără îndoială, acest scurt cuvînt introductiv, care va vor­bi despre semnificația datei de 1 Aprilie (observați, vă rog, că am scris cu majuscule luna, ceea ce din punct de vedere grafic nu de­ranjează pe nimeni, dat fiind fap­tul că deranjează din punct de ve­dere intelectual). Așadar, începem. Ca să nu spuneți dumneavoastră că ne ținem de bancuri. Să luăm mai întîi aspectul practic . Cum vă dați seama că este ! Aprilie ? (ob­servați din nou majusculele și de­ranjul ! Nu, nu e grafic !) Vă dați seama că e 1 Aprilie (aceleași ob­servații ca la primele două paran­teze), după următoarele semne : 1 . dimineața ceaiul e îndulcit cu... sare (autorul fiind, de obicei, soa­cra, care cu acest prilej își sărea­ză inima); 2. în galeși (dacă se mai poartă la acea dată), se puns smoală sau orice altă soluție ade­rentă; 3 . la servici, șeful vă anun­ță că ați fost propus la premiere. In sfîrșit, vine 4 : constatați, cu a­­jutorul propriilor dumneavoastră simțuri, că pe scaunul de la birou, v-a fost așezată o pioneză. După acest preambul, care vă reaminteș­te că vă aflați în ziua de 1 Aprilie, începeți și dumneavoastră să vă puneți fantezia la treabă și răbda­rea la încercare. Pentru că, de pildă, astăzi, veți găsi respecta, din proprie inițiativă, toa­te traseele. Ce, nu e 1 aprilie ? Tot astăzi, vă puteți deplasa. VREMEA NOUĂ # 8.U.—la prin­­­fringere din retur a trecut și cea de-a XX-a etapă a primei noastre divizii. Terenurile, în mare majoritate aproape impracticabile, au solicitat, din nou, la maximum, nervii și mușchii jucătorilor. Și de data aceasta însă, jucătorii au învins vicisitudinile vre­mii, furnizînd, în general, partide plăcute, pline de dinamism, în care s-a făcut cu larghețe o mare risipă de energie. Dintre meciurile disputate duminică, pe pri­mul plan al atenției generale s-a situat cel de la București dintre Rapid și U.T.A. Bucureștenii, aflați, în această... hai să-i zicem primăvară, într-o formă deosebită, au cîștigat cu 2—1. Re­zultatul acesta are însă mai multe semnificații : a redeschis disputa pentru „șefia" clasamentu­lui, în care, vechilor rivali ai arădenilor, Dinamo București și Universitatea Craiova, li s-au mai adăugat Dinamo Bacău și, mai ales, Rapid, performera de pină acum a returului (a obținut 9 puncte din 10 posibile). In subsolul clasamentului, lucrurile s-au com­plicat foarte mult după victoria obținută de F.C. Argeș asupra Petrolului. Acest rezultat a făcut ca în lupta pentru evitarea locului 15 (cel de-al 16-lea este deținut, cu autoritate, de Vagonul) să fie angrenate nu mai puțin de 7 echipe : F. C. Argeș, Petrolul, Farul, Crișul, Progresul, A. S. A. Tg. Mureș și Universitatea Cluj. Etapa de duminică a fost ceva mai bogată în goluri decât precedentele sale : s-au înscris 22, lucru ce ne arată că înaintașii și-au mai reglat „tirul". De altfel, în sprijinul acestei ultime afir­mații stă și faptul că toate cele patru lovituri de la „11 m." acordate, au fost transformate. Dar iată și rezultatele etapei a XX-a : RAPID - U.T.A. 2-1 (1-0). Au marcat : Co­­dreanu (min. 23), Neagu (min. 70) pentru Rapid și, respectiv, Domide (min. 72). STEAUA - UNIVERSITATEA CRAIOVA 2-1 (1-0). Au marcat : Tătaru (min. 17) și Voinea (din pe­­nalti, min. 73) pentru Steaua și, respectiv, Oble­­menco (min. 89). CRIȘUL _ DINAMO BUCUREȘTI 1-1 (0-1). Au marcat : Sălceanu (min. 41) pentru Dinamo și Kun II (min. 53) în favoarea gazdelor; F. C. ARGEȘ - PETROLUL 2-1 (2-1). Au mar­cat : Țurcan (min. 4) și Ivan (min. 32) pentru pi­­teșteni, iar Dincuță (min. 20) pentru oaspeți. A.S.A. TG. MUREȘ - POLITEHNICA IAȘI 1-0 (1-0). A inscris Siko (din penalti, min. 18), DINAMO BACAU - FARUL 3-1 (0-0). Au mar­cat : Nedelcu (min. 48), Bugiubei (min. 52) și Dembrovschi (min. 78) în favoarea gazdelor, iar Sasu (din penalti, min. 59) pentru constănțeni. VAGONUL ARAD - UNIVERSITATEA CLUJ 1-2 (0-2). Au marcat : Barbu (2) pentru clujeni și Dembrovschi (din penalti, min. 76) pentru Va­gonul­ JIUL­­ PROGRESUL 2-1 (0-1). Au marcat : Oaidă (min. 42) pentru învinși, iar Achim (min. 48) și Sandu (min. 81) pentru învingători. U.T.A. 20 12 4 4 33-17=23 Dinamo București 20 10 3 7 39-23=23 Dinamo Bacău 20 10 3 7 26-23=23 Universitatea Craiova 20 10 3 7 34-33=23 Rapid 20 9 4 7 23-24=22 Jiul 20 8 5 7 21-19=21 Politehnica 20 10 1 9 21-22=21 Steaua 20 9 2 9 35-29=20 Universitatea Cluj 20 9 1 10 30-29=19 A.S.A. Tg. Mureș 20 9 1 10 25-28=19 Progresul 20 7 5 8 18-22=19 Crișul 20 6 6 8 22-21 = 13 Farul 20 8 2 10 24-30=18 Petrolul 20 8 1 11 20-26=17 F. C. Argeș 20 8 1 11 24-32=17 Vagonul 20 5 2 13 27-44=12 ETAPA VIITOARE ; A.S.A. TG. MUREȘ - U.T.A. ; PROGRESUL - CRIȘUL ; JIUL - POLITEHNICA IAȘI ; PETROLUL - UNIVERSITATEA CRAIOVA ; DINAMO BUCU­REȘTI - DINAMO BACĂU ; FARUL - F. C. AR­GEȘ ; UNIVERSITATEA CLUJ - STEAUA ; VAGO­NUL - RAPID. Divizia „B”. La Piatra Neamț, Gloria nu a putut stăvili atacurile Ceahlăului (De la trimisul nostru spe­cial). Golul Ceahlăului m­arcat ,de­­vreme (min. 15), de către Ne­­gustoru, dă o notă de îndîr­­jire întregii partide. Lupta pentru balon se desfășoară fără menajamente, dar nu de­pășește limitele sportivității. Potențialul bîrlădenilor scade prin accidentarea lui Trăznea, nevoit să părăsească terenul în min. 60. Din cauza ciocni­rilor repetate cu adversarii, nici Angheluță nu s-a simțit prea bine. Jocul, în pofida terenului a­­lunecos și cu băltoace, a fost plăcut, cu faze de fotbal ade­vărat, cu răsturnări de scor. Pietrenii au practicat un joc ofensiv, purtat în viteză, a­­vând în linia de înaintare trei jucători cu o deosebită vervă : cele două extreme — Negus­­toru și Stănculescu, iar ca vîrf de atac pe experimenta­tul Meder. Ritmului îndrăcit impus de gazde, fotbaliștii echipei Gloria, i-au făcut cu succes față doar în prima parte a meciului, (în min. 40 scorul devenise egal : 2—2). Din pă­cate, după pauza și, în spe­cial, spre finalul partidei, ei au cedat, dînd posibilitatea gazdelor să „asalteze" poarta lui Szalad. Același lucru îl realizaseră și bîrlădenii dar în primul sfert de oră de la în­ceperea partidei, cînd au avut inițiativa în organizarea jocu­lui, iar Trăznea și Furnică i-au creat multe emoții portarului Argeșeanu (Ceahlăul). Golul întîi „cade" aproape fără voia localnicilor, surprin­­zîndu-l chiar și pe Negustoru al cărui șut — centrare a fă­cut ca balonul să ia o traiec­torie curioasă spre colțul lung al porții. In minutul următor, Trăznea, aflat în preajma porții adverse, șutează cu se­te cu gîndul că Argeșeanu va fi învins. Mingea însă la­să doar o urmă de noroi pe ba­ra transversală. Contraatac fulgerător al gazdelor și Me­der, aflat în apropierea porții lui Szalad, îi păcălește nejus­tificat de ușor pe­­ Angheluță, Stoi și Chiuș și majorează scorul : 2—0. Situație dificilă pentru bîrlădeni. Sunt conduși cu două goluri. Deși Trăznea se resimte, după o ciocnire cu Dragu, își asumă, în continu­are, rolul de coordonator. Distribuie mingi lui Furnică, Chiuș și Gabor, aceștia reușind cîteva contraatacuri periculoa­se. Acum, desfășurarea parti­dei cunoaște o întorsătură de necrezut, care îi uimește atît pe jucători, cît și pe specta­torii pietreni. Min. 30: Furni­că avansează pînă în apro­pierea liniei de corner. Din centrarea sa, mingea „zboară" pînă pe cealaltă parte a te­renului de unde, încă înainte de a lua contact cu pămîntul, este trimisă de Chiuș în plasa porții lui Argeșeanu, și astfel scorul devine 2—1. Bîrlădenii atacă dezlănțuit și, numai după zece minute, Nicoară și leneși (fundașii Ceahlăului), e­­vită înscrierea unui nou gol obstrucționîndu-l d­e Furnică. Normal, arbitrul C. Bărbules­­cu acordă penalti. Bengovschi îl trimite pe Argeșeanu in stînga porții, în timp­­ ce în colțul opus mingea scutură plasa : 2—2. Din nou speranță. Pentru cît timp oare ? Foarte puțin, pentru că Meder, acest „pivot" al Ceahlăului, în min. 42 aduce îngrijorare în tabăra adversă. La o lovitură liberă executată de Onica, vîrful de atac al gazdelor cîștigă due­lul aerian cu Angheluță și în­scrie imparabil : 3—2. După pauză, situațiile de gol sunt tot mai frecvente la o singură poartă — a oaspeți­lor. La o gravă greșeală de plasament a fundașilor echi­pei bîrlădene (min. 53), Pă­trașcu pătrunde impetuos, șu­tează sec și din nou Szalad este învins : 4—2. Meciul este jucat. Gazdele beneficiază de numeroase alte situații de gol ratate sau blocate prin inter­vențiile excepționale ale lui Szalad (golurile primite nu­­ se pot imputa), cît și a lui Staicu care respinge de pe li­nia porții. Suita golurilor este încheiată de Meder, în min. 80, cînd înscrie din nou prin­­tr-o lovitură de cap, pecetluind scorul partidei : 5—2. In ciuda scorului destul de sever, băieții lui I. Ștefănes­­cu nu au jucat rău. După o primă repriză excepțională, ei nu au mai putut bara ava­lanșa Ceahlăului în cea de a doua. Echipa locală a prins o zi foarte bună și sortii au făcut ca victima să fie echi­pa bîrlădeană și așa sărat­ă în... puncte. Fără necazurile de care vorbeam la început, care au dereglat mecanismul atît de bine pus la punct in prima repriză, rezultatul poa­te ar fi fost­­ altul. Totuși, am dori să-i vedem jucînd mereu cu aceeași vivacitate, mani­festată la Piatra Neamț. Corect arbitrajul brigăzii bucureștene cu C. Bărbulescu — la centru, ajutat la tușă de R. Stancan și I. Ardea. Iată formațiile celor două echipe: Argeșeanu — Nicoară, Ienest, Gheorghe, Zaharia, Onica, Dragu, Pătrașcu, Negustoru, Meder, Stănculescu (Ciocîrlan) —CEAHLĂUL, Szalad, — Bern­­ovschi, Angheluță, Chiuș, Poa­­le lunigi, Stoi, Codreanu, (Cocon­­ca), Gabor, Furnică, Trăznea, (Staicu), Dascălu­ — GLORIA. LALUCI CRĂCIUN CELELALTE REZULTATE : Flacăra Moreni — Progresul Brăila 2—0 (1—0); Poiana Cîm­­pina — Dunărea Giurgiu 1—0 (1—0); Politehnica Galați — C. F. R. Pașcani 1—0 (0—0); Chimia Suceava — Portul Con­stanța 1—0 (1—0); Metrom Brașov — Oțelul Galați 2—0 (1—0); Metalul București — Steagul roșu Brașov 3—0 (2—0); Politehnica Electronica Obor — București 1—2 (1-0). Tăblițe indicatoare Unde ?! Cum unde ? In Vaslui, în fiecare stație auto, tăblițele cu pri­cina vor cuprinde graficele cu orarul de sosire și plecare pentru toate traseele de autobuze. Totodată, menționăm că, în mod deosebit as­tăzi, conducătorii auto din Vaslui vor La Bogdănești unde, dacă, până mai zilele trecu­te, la sediul oficiului poștal, nu găseai nici cărți poștale, nici plicuri simple, nici cerneală, acum găsești de toate. Poftim ?... Da, și calenda­re. Dacă-s la zi ? Păi, cum altfel ? Nu-i 1 Aprilie? Pentru toată lumea. Și pentru Fostul președinte al comitetului executiv al consiliu­lui popular din Hurdugi — Gheor­ghe T. Ghiban. Cu prilejul acestui eveniment festiv, localnicii au ho­tărît să-i ridice o statuie electrică. Cum, nu știți de unde i se trage electricitatea? De la stîlp, ca la toată lumea ! A, vreți alte amă­nunte ? Păi, să vă spunem. Pe cînd era președinte, a folosit fondurile, strinse de obște pentru electrifica­rea comunei, cum a vrut: în loc să extindă rețeaua electrică de joasă tensiune pe traseul principal al comunei, a dispus executarea acestor lucrări pe unele străzi și drumuri lăturalnice pe unde locuia el și rudele sale. Am întrebați dacă de aici î se trage porecla de fostul președinte ? Parcă poți să mai știi într-o zi ca asta ? Nu ne pronun­țăm, pentru că dacă ne aud cei de la Tăcuta ne trezim Amendați fără vină Ce, n-ați mai întilnit așa Ceva ? Zău, nu-i păcăleală ! In cursul a­­nului 1968, consiliul popular al co­munei Tăcuta a luat direct din contul C.A.P.-ului suma de 9.000 lei - amendă pentru neachitarea contribuției în muncă. Și cum mă­sura a fost luată ilegal, acum su­ma este restituită. Nu umblați, vă rog, cu insinuări : cum adică vine asta că pe noi nu pot să ne amen­deze pentru aceleași motive, pen­tru că nu suntem de pe teritoriul comunei Tăcuta ? Dar ce, alte mo­tive nu se mai găsesc ? De pildă, că vorbim de lucruri serioase la 1 Aprilie ! Sunt și Motive ...nemotivate Nu numai la Ciocani, la coope­rativa de consum, ci și-n altă parte. Auzi, domnule, ce le-a venit dum­nealor, celor de la Ciocani în min­te , să vireze la cooperativa de credit Bârlad, tocmai astăzi, 1 a­­prilie 1969, fondul social al mem­brilor cooperatori Natalia D. Mi­­reanu, Ioan Repede și Adela Stan. Asta după ce i-au purtat pe oa­meni pe drumuri un an. Păi, banc e ăsta ? Nu-ți vine să închei ru­brica festivă și nici măcar să n-o semnezi ? Ceea ce și facem ! Nu înainte, insă, de a anunța pe a­­ceastă cale că, astăzi, 1 aprilie, ora 1,05 ........ 1 ...... ........................ la Vaslui, in momentul sosirii in gară a trenului accelerat 606, spre București, se va putea găsi un taxi­metru (cel puțin unul, de sămin­­ță), cu care să te deplasezi. Și­ ăsta ar fi un banc. La ora cînd citiți a­­ceste rînduri, transformați automat prezentul verbelor in trecut. Poate primul banc din această importan­tă zi, finind seama de ora matina­lă la care s-ar putea petrece eve­nimentul . Pentru, astăzi, gata cu bancurile I ,*

Next