Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)
1969-11-08 / nr. 535
I PAGINA 2 iliiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiuiliuiiiniiiiiiiuniuiiiiiiiniiiiiii Cropeii Mm la iad - Valea Reată S ăpăturile arheologice efectuate în partea de nordvest a municipiului Bîrlad, într-o așezare datînd din secolul al IV-lea e.n., au dus la descoperirea și cercetarea unui număr de 11 locuințe, din care 8 sunt săpate in pămint (bordeie), iar trei au avut pereții construiți dintr-un schelet de lemn, peste care s-a aplicat lut amestecat cu paie. Casele se găsesc înșiruite de-a lungul pîrîului, pe două Si trei rînduri drepte la distanță de circa 15—20 m. între ele. Din studiul ceramicii descoperite in bordeie, ca și a altor elemente materiale, s-a putut stabili cu certitudine că locuitorii, care trăiau prin anii 280—350 e.n. în această așezare, reprezentau din punct de vedere etnic populația băștinașă carpo-getică, care continua să trăiască pe vechile vetre strămoșești. Încă de la cercetarea primelor bordeie ne-a atras atenția marea cantitate de coarne de cerb, retezate cu fierăstrăul la diferite dimensiuni său despicate și cioplite cu securea, ca și surcelele rezultate de la prelucrarea cornului. Pe lingă această noutate, un interres deosebit s-au stîrnit și unele amenajări speciale ale cîtorva din bordeiele cercetate. La capătul investigațiilor asupra primelor bordeie s-a ajuns la concluzia că acestea sunt de fapt niște ateliere special amenajate pentru prelucrarea cornului de Cerb, din care se obțineau piepteni.. Importanța acestei descoperiri rezidă în aceea că, pînă la această dată, ne aflăm în fața uneia din primele descoperiri de acest gen, atît din țara noastră, cit și pe plan internațional. Se poate aprecia deja că meșteșugarii de aici stăpînețu bine meșteșugul complicat de prelucrare a Cornului de Cervide, din care obțineau piepteni de un tip larg răspîndit în prima jumătate a secolului al IV-lea e.n., meșteșug asupra căruia nu ne vom opri, el constituind ,o problemă care stă în atenția specialiștilor. Cu privește amenajarea deosebită a interiorului unor bordeie, ea se referă la existența unor gropi circulare utilizate drept scaun de lucru. In unele bordeie există asemenea gropi-scaun de lucru individuale. In altele, aceste gropi de dimensiuni mai mari indică utilizarea lor simultană de către 2—3 meșteșugari, așezați in jurul aceluiași scaun de lucru. Vetrele de foc prezente în interior, ne confirmă faptul că bordeiul constituia locuința, dar și atelierul, că principala activitate era cea meșteșugărească legată de prelucrarea cornului de cerb. Cercetările din anul acesta au scos la lumină un bordei (singurul deocamdată) amenajat numai ca atelier. Lipsa vetrei de tot din interiorul bordeiului, cantitatea mare de materie primă existentă ne îndreptățesc să afirmăm că acest bordei nu era folosit și ca locuință, ci numai ca atelier, în anotimpul Călduros. Cercetările de la Valea Seacă ilustrează măiestria la care ajunsese populația băștinașă în prelucrarea cornului de cerb. Execuția ireproșabilă a pieptenilor confirmă, receptivitatea populației autohtone față de unele produse care ajungeau aici din alte regiuni și preocuparea pentru însușirea rapidă a tehnicii de lucru speciale a cornului, în obținerea unor produse de largă râspîndire pe o arie’geografică depășind cu mult..granițele..drsj. sipastre în această perioadă. Această descoperire are da’fii "de a ne’îmbogătî .Înunoștințele cu privire la organizarea și practicarea unei activități meșteșugărești neîntîlnită încă nicăieri, despre contribuția strămoșilor noștri la tezaurul culturii materiale de la mijlocul primei jumătăți a mileniului I al erei noastre. Prof. VASILE FALADE directorul Muzeului „V. Fârvom" din Bîrlad Pieptene (1) și materie primă în diferite laie de ludtuu (2—9). $ I n partea de nord a Capitalei, pe malul pitorescului la Herăstrău, se află cel mai mare muzeu în aer liber din România — Muzeul satului românesc. Pe o suprafață de 10 hectare au fost adunate cu grijă gospodării țărănești, cu elementele arhitectonice specifice aproape tuturor zonelor etnografice ale țării. Ideea unui muzeu etnografic a apărut în țara noastră cu mai bine de patru decenii în urmă, animator fiind profesorul Dimitrie Gusti, titularul catedrei de sociologie a Universității bucureștene. Concretizarea s-a făcut abia în 1936, prin organizarea unei expoziții în aer liber, citeva din piesele prezentate atunci formind nucleul actualului muzeu. După mai bine de trei decenii, în Muzeul satului românesc pot fi întâlnite aproape 300 de construcții (și numărul acestora crește necontenit). Dintre ele pot fi amintite peste 40 de case de locuit, peste 160 de construcții gospodărești, 3 biserici vechi din lemn și 15 instalații tehnice și ateliere meșteșugărești. In ele sunt expuse peste 10.000 de obiecte etnografice și de artă populară originale. Locuința și curtea, anexele din gospodărie și grădina au fost rinduite aidoma locului de origine. Casele de munte cu arhitectură caracteristică, Construite în totalitate din bîrne, cu arcade susținute de stîlpi, își păstrează aerul propriu, fie că sînt originare din Oltenia, Transilvania sau Moldova. Și, cu toată așezarea lor pe ,,ulițele" muzeului, una în apropiere de alta, fiecare casă își păstrează individualitatea sa proprie. Casa de Oaș, cu căciulă acoperișului foarte înaltă, se deosebește fundamental de aceea, făcută tot din bîrne de brad, din țara Vrancei, Hațeg sau Biharia, in preajma gospodăriilor de la munte se află și case din zonele de deal și cîmpie, din Bărăgan și Banat, din Dobrogea și chiar Delta Dunării. Dar fiecare își pastreaza caracteristicile locului respectiv, armonizindu-se totodată în ansamblul Muzeului, alcătuind un tot organic. In muzeu se păstrează linia fundamentală a casei românești, structura sa originală. Porțile, pridvoărele, stîlpii de susținere a acestora, ferestrele, ușile, mai toate din lemn cu minunate sculpturi ornamentale, arată interesul deosebit al țăranului rordanc pentru frumos. Construcția caselor este făcută cu materiale specifice regiunii în care este situată gospodăria respectivă. La munte, se folosește ca material de construcție lemnul, pădurile fiind o bogăție naturală a împrejurimilor. In regiunile de deal, apare un nou material de construcție : piatra cioplită. In zonele de sub munte, Gorj, Horezu, Cozia, Bistrița, în Vîlcea sau aiurea In Carpații de sud, piatra are o pondere mai mare in construcție, multe case avînd aerul unor fortificații. Tot în aceste locuri, casele capătă un element nou, foișorul, încăpere deschisă (lipsindu-i cel puțin un perete) servind ca protecție pentru intrarea propriu-zisă în casă și de foc pentru odihnă în timpul verii. Vechea casă din Maramureș sau din Țara Moților (regiuni crunt exploatate în trecut de capitaliștii străini și autohtoni, ținuturile fiind bogate în metale colorate și domenii forestiere întinse) este mică și neîncăpătoare, oglindind sărăcia în care se zbateau truditorii pămînteni. Casele erau acoperite cu paie și asta în locuri unde pădurea producea materia primă practic inepuizabilă. Locuința țărănească din Cîmpia Dunării este miai spațioasă, amplasată fiind pe o suprafață mai mare de teren. In marea ogradă din jur sînt rînduite pătulele pentru vite, coșarele pentru cereale etc. La cîmpie, apare un nou material de construcție, lutul în Combinație cu paie, șipcă, stuf, care va fi regăsit și pe malul Dunării și chiar în Deltă. Se poate observa deci, Că arhitectură este diversă. Legată in general de mediul fizico-geografic, această a căpătat condițiilor economice grele și amprenta în care a trăit cu decenii în urmă majoritatea populației de la sate. In mai toate casele, de îndată ce le treci pragul, simți aerul proaspăt de frumos cu care țăranul știe să-și împodobească interiorul. Ceramică sub diferitele ei forme, cu decorațiuni din Cele mai felurite peste care este așternut emailul transparent, este un indicator precis pentru locul ei de origine. Renumite centre de Olari, Horezu, Oboga, Pisc, Pucheni, Vama etc., transmit de secole, de la o generație la altă, acest minunat meșteșug. Și vestimentația se prezintă în variate forme și culori, pentru femei, bărbați tineri și bătrâni. O gamă largă de veșminte, care de care mai arătoase, sînt expresia grijii pentru frumos și util a țăranului român. De remarcat este faptul că veșmintele au destinații precise ținînd seama de anotimp, ocupație și de ocaziile cînd sînt folosite. In diverse regiuni apar elemente caracteristice la îmbrăcămintea femeii : vilnic, catrință, maramă, fotă, ie [ O bărbaților : cămașă largă sau strinită, pantalonii strimți (ițari) sau foarte largi, cojoace, bondițe, briie, chimiruri, căciuli sau pălării, sumane. Fiecare zonă etnografică are una sau mai multe elemente caracteristice, fie că aparțin structurii costumului, fie ornamentației. Plăcut impresionat rămîi și de mulțimea țesăturilor, a broderiilor multicolore, a scoarțelor ce ornamentează pereții sau sunt așternute pe paturi și lavițe. Ștergare ce împodobesc ferestrele. Veritabile capodopere de artă populară, numeroasele obiecte ce împodobesc interioarele ilustrează inventivitatea fantezia și dragostea pentru artă a poporului rămân. Unic în felul lui în România Și printre puține în lume, Muzeul satului românesc se prezintă numeroșilor vizitatori ca o carte deschisă în care poți vedea impresionanta gamă de complexe artistice, varietatea stilurilor arhitectonice, bogăția de obiecte de uz casnic, podoabele ce îmbracă interioarele, frumusețea portului popular și a țesăturilor de tot felul, intr-un cuvînt, dragostea țăranului român pentru frumos și util, ȘTEFAN GHEORGHIU O țară într-un parc: MUZEUL SATULUI Actualități tehnice „Muset k3-380-b" Muset este o mașină de Calcul cu aplicație specială pentru Culesul automat al literelor de tipar. Este vorba de un agregat care execută toate funcțiunile necesare la culesul literelor pentru ziare, reviste ș 1 cărți. Echipamentul are o programare înglobată pentru toate funcțiunile Culesului, eliminînd astfel necesitatea unui „software" mai costisitor. Luarea hotăririlor privind despărțirea în silabe poate fi efectuata de Musethai precis ii mai repede decit prin tfiló• de manuale. Sistemul de despărțire In silabe ales pentru Muset folosește un cod separat, periotăt in cursul preparării benzii nereglate pentru indică despărțirile posibile ale cuvintelor. Dină această bandă este prelucrată pentru logiuire, Muset înlocuiește automat codul printr-o linie despărțitoare reală ori de câte ori este necesar pentru întreruperea unui cUvîrt la căpătul unui rind. Matriță de aluminiu Furfta japoneză „Shoină Denko" a elaborat tehnologia de Confecționare a matrițelor din aliaj de aluminiu. Aceste matrițe sunt destinate pentru tiparul înalt. Matrițele se confecționează prin fototipografiere. Pe o placă metalică se fotografiază literele sau imaginile. Apoi, placa este corodată. Matrițele de aluminiu sunt de 3 ori mai ușoare decit cele de zinc și se pot folosi mai lesne in rotativă. Matrice de aluminiu sunt, in plus, mult mai feltine. Primul buldozer submarin din lume in Japonia a fost realizat și experimentat primul buldozersubmarin diri inttié. El este comandat de pe o navă cu ajutorul unei instalații de televiziune. Buldozerul poate tune iesta pînă la 0 adincime de ]d metri. Mașina evitâtește 16 tone și este prevăzută cu un motor de 80 cp. Monoșină în joc de tractor Aproape toți specialiștii din agricultură sunt de părere că trebuie să fie automatizată conducerea tractoarelor și să se renunțe la o armată întreagă de tractoriști. Constructorii de tractoare din Anglia propun să se renunțe ,complet , la tractor, care să fie înlocuit cu un sistem de monoșine. Pe suprafețele agricole — spun ei— trebuie pozate șine la distanțe suficiente una de altă, altfel operațiunea ar fi costisitoare. Pe fiecare șină va circula un boghiu cu motor electric. Puterea motorului poate o mită, de cca. 10 kW. Boghiurile urmează să fie legate intre ele printr-un cablu la care să fie atașate Semănători, Cuitivatoare, Stropitori, instalații de frigat și dispozitive de recoltat, In funcție de sezon. De-a lungul șinelor vor fi pozate Conducte de apă, conducte electrice și de comandă de la distanță. Un om, poate dirija ținută pe un timp orbit de Vast. ]oc,ori ORIZONTAL: : 1. Pește răpitor de apă dulce de uit» i — Adîncîtura 2. Familie de pești — Ili rest!; 3. Vastă întindere de apă «“■ Pronume — Luntre mică; 4. Nume generic dat peștilor mici ; 5. ... de mare, animal echinoderfil —» Măsură de suprafață (pl.); 6. A forma vîrtejuri — Apă stătătoare LaC în Canada ; 7. Marea ce a acoperit teritoriul țării noastre; 8. Borcea Ion — Mișcare dintr-un loc în altul; 9. Particule electrice — însăLichid... alcoolic; i6.„...Pește cu formă de șarpe — Pește de baltă; 11. In Orient! Organism — A scălda ; 12. Parte a unui templu ““ Mie pește de apă dulce. ACVATICĂ VERTICAL; 1. Pește de fiu Mamifer ; 2. Mișcarea feței — Pește mie de balta; 3. Substanță toxică vezicantă Nelu Rădulesu î Exclamație de entuziasm *= Parte metalică a undiței (dim.); 5. Număr **- La morun ! •= Perioadă de timp ; R. In cange! -Scurt la vorbă ! 7. Pluziu pentru Oeste ; 8. A sufla ușor —« Jliimniinic? dificimpoi! — Stâj ; 9. In legendă ! — Calciu —' Colonii de colentera'.e ; 10. Care curge necontenit li, Metal greu — Apă cu pămînt în două; 12. Vulcan in Italia — Nume legat de o mare revărsare de apă — Cun soare (reg.), V. BUSUIOC Din istoria schiuri I or In séc. VI î.e.h.ț prin breșele Italienești circulau zvdfluri ciudaté. „ ... Traiésc prin ácésté zăpezi monștri cu un singur picior, care aléargá pe iăpâdă cu o viteză nemaipomenită, ca niște adevărăți diavoli ..." — povestea féréntiu Öár, neglistór de á'ur( ínápöiiTdü-sé din îndâpărtatdlS fcă'mîritiiri ÍPzSpétité. Era vorba déspre ibcuitőrii âcăndinâviei — íápöiíii. Öär de cé monștri și de ce éü uh sihefür picior ? Cu timpul lucrurile s-au lămurit. Terefttiu . vórbéá deSpre félül cum laponii circulâu pe zăpadă. In ácéle vreihuri indépártáté laponii lunecau pe un singur schi, sau cum i se spufiéa pe átültei — pé „ó talpă dé lérhft“, o a doua „talpă“, mai mică, erâ Utilizată péfttíü impulsionaré. Módul dé déplasáré pé zăpadă, care lipsea dé fapt îh Italia, li se părââ éiüdát trilhahiidi' Și á Éjiftérát multé lépéstdé dispré ÖiáVeiül pizitös. Mái tiszta Și foisérieá eátóîică a Incéput să-Și áshéhisíté cfédistéiő$ii cü Diávelul Supeziiirt öricifli îndrăznea seă Ihcirci mâcâr ö dată sâ-și pună îh picioári ,»tălpile dé iéhih háSébéili dé Dinvel" éiá áhátémizat. Abiá íá Istsciputul sérölulüi trekut á ávüt íóc ö éótiturá In iéte* riá schiürilőr, iát grávituilé fásttástiscé pé téihá „Diávélülüi zápéziiös 1 taré zböáré pé vilit Și füitiihá án fost Inlöcuité cü litöpröfii jsöh'iáhthe îhfățiȘîhd „Öástéhi pé séihdiiH,,1 Itt ahüí 1818j éínd lüthéá á ásíát că cércétStéfii storvét/séfii öli străbătut Gröchláhda dé la vé§í Iá éSt ,.pe scíridüni", schitiriié éh început să sé btiGUré de ó bifiéíheriidtS gíöríé. Zitia ín cáré In ziáré a ápáa ilit fóté^ráfiá íüi NáfiÉéfi pe sébiiiri márcát íhééplitüi étéi Scfiilirilör. Dár, á$á ciihí sé îfifîiti plă ádéspö- feli tőt, fértii dé Fi6Ufăți. §(rhiijárilé aü pătriins în zona nechibzuită módéi. Ihiófólifé ín mántóiiri dé hűiéií dóámhélé s-áti répáéit iá hié$téfii lérhhüiüi, cómándihd schiuri pentru cățelușii lor. In Franța, ca váíéfii îfidrățjdstiți dâruiau álesélór H ihlfnii iör schiuri-tándém, adică ó ti pérecfié dé feéhiüri tu patru légá- I tűri, péhlru pliihbäri ín dói — o * gafanțife tá viitörul soț își vă in- I toVârâși sbțiâ pé vîht și furtună, |' „pé tót drüiftül vié|ií". . £)cépfe schíÜH exiéíá tót télül de l' povești intérésante. La Ihcéputul B séóölüíüi trécüt, loéiiit órii Lümlí hói ti au íhcéput să íőloséáscá sóbiürí cu I pínzé. Idééá ápártihé unui áméricáh g tnVéntiv, Micháél Jéóffrey, cáré fl era crescător de vite îh Philadelphia. Ihtr-ó dimineață dé iarnă, acesta | Și-a invitát priéténá la o plimbare | pe zăpadă, ieșind din Oraș, éi și-âti | pus in picióáré schiuri și s-âu îh- I dreptát spré déálul din ápföptéré. ■ £)éódatá s-a stîrnit uh vînt putérnic ti éare a umflat fusta tineréi și a I tmpihs-ö dépárté dé prietenul ei u- . luit. In aceeași zi, Jéóffrey, rămas ■ sîngutt eâeî pHétéfiá íüi ihâpăimîft- I tátá fügiSé acasă, a ieșit dih 6râș pé ■ séhiüri, dár și-â lilát Șt ö pinză bilié É îfitîfisăi cá üfl áffiéu dé filtíié. Așa I s-áii násÉüt schlüfilé fcü pínzé. $i Ift Polónia án apărut Un fél I dé áchióri café cóhcureázá In fié- I cáré áh Iá fialni méseát din Za- ti köpérié i uh tírtSTááfé pé cál ? üfi I áítUi Gü sehiüsi tsi preióáré éi ífl- # itáliázá Ifi épáteii éáíufifi țistîfid I hățiiriie îh Thîfiă, Șî fiieiüii eáluij S eare îi trape îneurâjât de stripateie | énttiziááte álé fhUlțirhii. Gü SGfiiuHie si póáti hiérgi hü " hűmii pe zăpădăi cî și pi apă. Á I apăiUt și unált spört — slirsihpül ~ ÍUhéGári cü sGhiiiriíi pé válül g fihscüíüi $i iáfá 6 altă ihVéhtii « I Scfiiátu! pé síisíp. ÁGéSt spörtá á- • pârlitín , Anátfátii, adică îfif.r-6 zöst rtă Uside hü fliripé niGiodátá. Ifi I iipSä zăpezii, liUHóril sipitifiíies diri hördül Austráliéi édlié^á áGUM ini I íöt. tiUipUi áflUiUí pé pavishiSUfile I nisiipÖáSé; íiihdifiViáláti dé lö6liíg térii diri tépitihiíé hinhtóáse, káré 1 stü pót sefiiá dekit iérriá, kîsid âu B zápádá. G. S. VREMEA NOUA . .. PEȘTERA Aggtelek din R. P. Ungară va fi dotată cu ... O cale ferată subterană ? Planurile prevăd instalarea unei linii de cale ferată lungă de 2,5 km, care va străbate o minunată peșteră pe care Vizitatorii o vor putea admira la lumina proiectoarelor Orientabile montate pe diverse trasee. Acest obiectiv turistic atrage circa 100.000 de vizitatori anual. După părerea specialiștilor în probleme turistice, în urma construirii noii linii subterane, numărul vizitatorilor se va dubla sau chiar tripla. ... PRIMA cadă de baie din metal a fost construită la cererea unei principese germane la începutul secolului al XVIII-lea ? Ea a fost executată de un meșter fierar care a folosit tablă de zinc și cupru pe care apoi au fost gravate motive florale. Se spune ca însuși Napoleob I a fost atit de înclntat de această cadă incit a dat ordin ea decorarea unor castele din Franța să aibă ca sursă de inspirație motivele creatte de meșterul fierar. Astăzi, cada face parte din cele mai interesante exponate istorice ale castelului Wielkersheim din Taubertal (R.F.G.). ... GUVERNUL grec hotărît ca, începînd de la 1 ianuarie 1970, să introducă litrul ca unitate de măsură pentru carburanți ? Pînă in prezent, Grecia folosea, pentru aceste tinide, gallon-ul (unitate de măsură anglo-saxonă,, avînd capacitatea de 4,5116 litri în Marea Britanie și de 3,785 litri in S.U.A.). ...IN APROPIERE de Erevan original se construiește un depozit de gaze naturale? Pentru a realiza depozitul cu investiții cât mai reduse, Constructorii îl sapă într-un munte de sare, acesta asigurînd, datorită structurii sale, etanșeitatea necesară. Depozitul va avea o capacitate de 200,000 m3 de gaze. ... DIPA CUM anunță specialiștii. O maimuță, pensionară a grădinii zoologice din San Diego (S.U.A.), este dotată cu capacități neobișnuite ? Ea poate, de exemplu, să stea Ore Întregi cu O Carte în mîhS, ra și cum ar citi, Foto : Ion Popovici Caricatura I peste hotare . PROBLEMA VECHE: PARCAREA OLIVE vine la Paris cu mașina, pe care o parchează în bolțul unei străzi. Apoi se uită împrejur și întreabă Un om care n-a vrea treabă și stătea lângă mașina să: — Știți să conduceți ? — Nu, răspunde celălalt. — Atunci, fiți amabil și uitați-vă și Ia mășiPă meă. x MARIUS se întoarce de la vînătoare din Africa și începe să povestească peripețiile sale. Olivé — N-ai avut emoții văzind tigri, ochindu-i, stingîndu-i ? Marius — Am avut emoții mai mari, dragă Olivé, clnd i-am Văzut, am tras și... am ratat. * — ANTOINE, Antoine !... Dormi ? — Ce s-a întîmplat ? Ce vrei ? — Te întreb dacă dormi. Véchéú óetate ö fiișnóvülui. Uita-té ín ochii mei cínd vorbești I „Die Welt Woche“ (Zurich) Olimpiada anecdotelor — De ce ? Ce vrei dacă dorm ? — Vreau să-mi împrumuți 100 de franci. — O dormeam, dormeam... ♦ GABRIEL Mably (filozof, iluminist și istoric francez) este invitat să intre in Academie. — Dacă aș fi în Academie, răspunde Mably, toată lumea ar întreba: „De ce este ei acolo ?“. Prefer ca lumea să întrebe : „De ce fiu este el acolo ?“ + INTR-O zi, Rude Guillaume (umanist și elenist francez), care lucra în cabinetul SĂu, este avertizat că în casă arde ceva. — Preveniți-l pe soția mea, a SpUs ei, nu Mă amestec în treburile de troSnodafie. * UN MEDIC îi spune într-o zi lui Fontanelle (filozof și iluminist francez) că cafeaua este otravă. Da, răspunde filozoful, care avea peste 90 de ani, aveți dreptate, dar este o otravă lentă, întrucît eu beau cafea de 80 de ani. * INTR-UN tren, controlorul întreabă pe o doamnă cu doi copii: 1— Ce Vîrstă au copii dv. ? *“ Șase ani, sînt gemeni. *“ Unde s-au născut ? — Unul la Londra altul la Paris. Jf. UN TÎNAR care a avut un accident trece, Cu capul complet bandajat, pe lingă mașina care l-a lovit. — Mă recunoașteți, d-le, eu sunt acela pe care l-ați lovit ieri. La ce oră ? întreabă șoferul. * UN SfIPER gonește CU o viteză nebuna, PolițiSttii reușește să-l ajungă. — Vă dați seama că circulați cu peste 130 kt pe oră, ceea ce este o nebunie. — Dar este formidabil, conduc pentru prima dată.