Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)
1969-11-21 / nr. 546
Proletari din toate țarile. unifi-vá! ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Producției anului viitor Condițiilor optime de realizare a planului de producție pe anul 1970 li se pun baze încă de pe acum, mai ales acolo unde ciclul de fabricație are o durată de circa trei luni de zile, așa cum se întîmplă în construcția de rulmenți. Pentru a afla stadiul acestor pregătiri, am organizat o discuție cu specialiștii serviciului tehnologic care ne-au vorbit despre preocupările lor pentru asigurarea unei baze tehnice optime de realizare a unor rulmenți competitivi. Primul a luat cuvântul inginerul Cezar Zugravu, șeful serviciului tehnolog șef. Ducem discuții cu serviciul constructor șef în spiritul unei mai bune colaborări în ce privește asimilarea rulmenților pentru motoare, instalații, de construcție specială, în sensul corelării tuturor aspectelor reale, a proiectării și execuției echipamentelor tehnologice pentru întreaga gamă de mașini unelte care să asigure rulmenților proiectați parametri funcționali superiori. Inginer L. Croitoru, șeful grupului de proiectare scule și ștanțe . Vreau să precizez că am fost permanent animați de îmbunătățirea concepției în ceea ce privește proiectarea echipamentelor tehnologice pentru strungurile semiautomate și automate, proiectarea de dispozitive de reglare a sculelor în afara mașinii. Actualmente avem în stadiu de experimentare mese de reglaj pentru două strunguri, iar în viitorul apropiat vom extinde proiectul la încă două. Inginer C. Roșca, șeful grupei pentru tehnologia fabricației : Am revizuit tehnologia de execuție a elementelor de rulmenți pentru încadrarea noilor utilaje în procesul tehnologic, bazîndu-ne pe condițiile concrete din fabrică, ale semifabricatelor, cit și a documentațiilor primite de la furnizorul mașinilor. Această activitate de revizuire și adaptare a tehnologiei reprezintă la noi o muncă continuă care se desfășoară paralel cu modernizarea. Am introdus, astfel, o nouă formă de degajare la inelele de rulmenți pentru vagoane (ceea ce permite un control calitativ mai bun), am elaborat o normă (actualmente în experimentare) pentru asamblarea selectivă a rulmenților de vagoane, asigurîndu-se, astfel, un cîmp mai larg de montare, menținîndu-se într-o gamă și mai extinsă precizia rulmenților din proiectul de execuție, lancu Gafton, tehnician I proiectant . La rulmenții axiali a fost revizuit adausul de prelucrare, reducînd simțitor deformările proveni-G. OTTO (continuare în pag. a 3-a) UN ÎNALT NIVEL TEHNIC Convorbire realizată la Fabrica de rulmenți din Bîrlad de sub redacția ziarului „Vremea nouă“ În interiorul ziarului: Din nou despre difuzarea cărții la sate între comerț și act de cultură Din activitatea organizațiilor U.T.C. ■ Aspect din noua hală de rectificare pentru rulmenți, [fliral insliniguul ropnrlaie | lBlBSfBIÜ Ținutul Falciului trăit, la scară reduală, viața zbuciumată a Moldovei în apuse timpuri. Prădat deseori de hoardele tătărăști în incursiunile lor singe- TREPTELE FĂLCIULUI roase, a renăscut din propria-i cenușă ca legendara pasăre Phoenix și a rămas prin secole așezare statornică de buni gospodari. Prin aceste locuri a avut moșii domnitorul Constantin Cantemir, tatăl savantului de renume european, Dimitrie Cantemir. Prin mitropolit osîrdia inimosului al Moldovei, Veniamin Costache, a luat ființă la Fălciu, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, „Școala obștească grecească și moldovenească", o vreme important focar de cultură al zonei geografice din estul Moldovei. La o jumătate de secol de la această frumoasă inițiativă, ia ființă la Fălciu școala de băieți, în limba română, al cărei nucleu stă la baza actualei școli generale. In renumitele bălți ale Fălciului a pescuit odinioară Mihail Sadoveanu și nu o dată a lăudat bogăția piscicolă a apelor. Va fi trecut, cu siguranță, pe aici, și M. Redea către locurile nașterii sale, și unii bătrîni ai Fălciului și-l amintesc, în vorbe pline de venerație, numindu-l mai scurt și mai familiar „Mișu Ralea". Este, poate, în această familiaritate onomastică ceva din dorința omului simplu de a se apropia de aleșii spiritului, de acei oameni care își PRACLIU TEODOR (continuare în pag. a 2-a) Medalii de aur pentru inventatorii români In cadrul Expoziției internaționale de invenții, deschisă între 7 și 15 noiembrie la Nürnberg, România a participat cu cinci patente selecționate de experți ai Oficiului de stat pentru invenții. Invențiile românești au întrunit aprecierile unanime ale specialiștilor, trei dintre ele fiind distinse cu medalii de aur. In cadrul altor expoziții și saloane de invenții, care au avut loc în acest an la Londra, Bruxelles, Paris și în alte localități, un număr de 11 lucrări ale inventatorilor români au fost medaliate, de asemenea, cu aur. (Agerpres) Cinci ore pe drumul național 24 Dorința de a realiza materialul de față ne-a fost creată de apropierea sezonului rece, cine circulației pe drumurile publice trebuia să i se acorde o atenție sporită, pentru a evita accidentele. Preferăm ca, în acest preambul, să prezentăm doar cîteva date strict informative : 1. am urmărit timp de 5 ore, circulația de pe drumul național 24, de la intrarea dinspre Tutova în municipiul Birlad ; 2. despre intensitatea traficului, vorbesc cele 214 autocamioane, autobuze, tractoare cu sau fără remorcă și căruțe, pe care le-am urmărit; 3. în rîndurile de mai jos, vom prezenta doar o foarte mică parte din cele surprinse de organele de miliție împreună cu care a fost întreprinsă acțiunea. In fața „magazinului de băuturi pentru domiciliu", din strada Republicii, staționa — vorba vine — un autocamion (2I-VI.1039, proprietatea I.G.L. Bîrlad), cu motorul funcționînd. Mașina se afla la aproximativ 2 m. de bordură. Din cauză că nu este oprit regulamentar, autocamionul ocupă prea mult loc din partea carosabilă străzii, astfel nicit îna greuiază mult circulația — ne explică lucrătorul de miliție. Apare și conducătorul auto, Neculai Tăbăcaru. In mină, are două pachete cu mîncare. Fusese la o „Alimentară". — De ce nu ați oprit regulamentar ? — Imediat! — și D.T. urcă în cabină, staționează mașina așa cum ar fi trebuit, revine și... ne scutește de comentarii: „Aveți dreptate. Nici nu trebuia să opresc măcar. De mult nu mi s-a întîmplat să greșesc. Acum, cu toate că nu prea am bani, voi plăti amenda, așa... ca învățare de minte”. Oprim autocamionul 21-VI-1229, proprietatea Autobazei 5 Birlad, care venea de la cariera de nisip Furceni. Șoferul Vasile Matei ne informează că un pasager din cabină este ajutorul său (netrecut pe foaia de parcurs), iar celălalt — o femeie pe care ar fi luat-o cu cîteva minute în urmă de la garaj... pe unde nici nu trecuse. Este evident că V.M. nu spune adevărul, deoarece se teme să nu fie sancționat pentru luare de „pasager clandestin, cu scopul de a-și face așa — numitul ciubuc“. Totuși verificăm : — Spuneți-ne, vă rugăm, din ce localitate sunteți ? — Din Tutova. Merg la spital, la soțul meu. Să nu-i faceți nimic șoferului... mă duc la spital! Revenim la șoferul V.M. Continuă să susțină că a luat pasagera de la garaj. Ajutorul său, Gheorghe Rebegea, urcă în cabină și îi șoptește pasagerei ce să spună. Este o femeie care i-ar putea fi mamă. Roșește în fața perspectivei de a minți. Și facem o mică morală ajutorului de șofer. Scăpat de noi, se ascunde după... mașină. Șoferul V.M. nu spune nimic, dar întrebăm noi : — Acestui băiețandru trebuie să-i facei și educație ! Ar trebui, dar, după ■ N-am bani, dar e învățare de minte... ■ „Ajutorul“... ajutorului de șofer ■ Cu mașină de împrumut ■ Pe drum, venea un taxi și...B Autovehiculul nu se repară singur ! ■ „Viața mea depinde de mașină !“ cum se vede, propriul său exemplu nu este chiar cel mai bun. Il învață ce nu trebuie să facă, iar, cînd va avea o mașină în primire, Gheorghe Rebegea ar putea fi unul dintre cei care săvîrșesc contravenții. ★ O adevărată fosilă, pe roți (31-VS-263, proprietatea Autobazei 5 Bîrlad) se apropie scîrțîind din toate încheieturile. Șoferul Vasile Ouatu prezintă actele. Explică : mașina nu este a lui. Notăm : bara de protecție din față — înădită și îndoită ; numărul de înmatriculare — foarte greu de distins, pentru că are vopseaua sărită, lipsește cîrligul de remorcare; un ștergăitor de parbriz este defect; se constată un foarte mare joc la liverul din caseta de direcție, ceea ce poate duce la grave accidente ; rezervorul (plin1) de benzină nu are bușon, ci este legat cu o... cîrpa. Asupra ultimului aspect , o simplă scînteie, poate provoca explozia rezervorului; LIVIU NISTOR (continuare ta h-9 « ■› I / I ANUL II nr. 546 VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 4 pagini 30 bani Redacția și Administrația: str. Ștefan cel Mare nr. 631 Vaslui Redacția tel. IOS ‘ Administrația tel. 611 Venituri din grădina de legume Harnicii legumicultori de la C.A.P. Mînjești au terminat recoltatul în grădina de legume. Responsabilul grădinii, Adam Țocu, este mulțumit că s-a achitat cu cinste de sarcina încredințată. Dar nu numai pentru atît este mulțumit el, ci și pentru depășirea de plan pe care o are la sfecla roșie (5.000 de kg.). Cu toate că o parte din grădina de legume a fost inundată în primăvară, totuși, planul de venituri a fost depășit cu 20.000 de lei. Cele 150.000 de kg. de legume contractate cu statui au fost achitate în întregimp, livrîndu-se în plus 10.000 de kg. S-au evidențiat în muncă, în mod deosebit, legumicultorii Ion Chihaia, Maria Diaconu, Maria Bîrcă și Vasile Turbatu. JENICA ARSENE corespondent Recreiere... Foto : N. Angelescu in pagina a 4-a WVWWVNAA^VWNA^A/VW ■ Sesiunea Oi N. U.Hl PARIS Conferința cvadripartită în problema Vietnamului Poposind la Direcția agricolă județeană, indiscretul a luat cunoștință de chemarea adresată ca, în săptămîna aceasta, forțele să fie de așa natură organizate, incit tractoriștii din I.M.A. să poată executa arături adinei de toamnă pe o suprafață de 15.000 de hectare. Chemarea a fost lansată după. ce, în prealabil, raportîndu-se suprafața la numărul tractoarelor existente, s-a ajuns la concluzia că lucrul este perfect posibil. Se cere folosit însă, pretutindeni, fiecare tractor la întreaga sa capacitate de lucru. Indiscretul a pornit, așadar, pe un traseu neanunțat, spre a vedea cum lucrează tractoriștii și cum sunt ajutați, de către cei în drept, să răspundă chemării ce li s-a adresat. Deci , la drum. La secția de mecanizare Roșiești, chemarea a găsit un larg e ............ cou. La sediul secției ~ nu se afla nici un tractor. Președintele cooperativei agricole, tovarășul Gheorghe Radu, intenționează să ne procure o plăcută surpriză. Noi însă îi știam pe tractoriștii din secția condusă de Nicolae Gheorghiță, ca pe niște oameni destoinici, nicit ne-a apărut cu totul firesc faptul că i-am găsit avînd grupat, cu 40 de tractoare în aceeași brazdă, supravegheați îndeaproape de șeful secției și de inginerul cooperativei. Am reținut numele fruntașilor (Nicolae Răcăuțeanu, Nicolae Dulan, Gheorghe Călimac, Gelu Gheorghe Ștefanache), am reși ținut că se arăcite cel puțin 65 de hectare pe zi, că, în sfirșit, dacă se menține ritmul actual de lucru, cele 640 de hectare ce au mai rămas pot să fie arate în 10 zile. înainte de a ieși din Roșiești, ne-am întîlnit și cu tovarășul Constantin Fofici, directorul I.M.A. Gura Idrici. „Din 246 de tractoare cite avem în întreprindere — ne-a spus el — lucrăm la arat cu 180. Viteza medie zilnică este de peste 360 de hectare. Potrivit unei minute încheiate recent cu cooperativele agricole deservite, mai avem de arat aproape 3.800 de hectare. Pentru decada următoare ne va rămîne foarte puțin. O problemă însă. Dacă, de pildă, la Viișoara s-ar elibera cu mai puțină încetineală terenul, tractoriștii ar putea să are cu o viteză sporită. Duminică, 16 noiembrie, ei au stat degeaba. Putin front de lucru au avut, este adevărat, dar dacă ar fi lucrat duminică, nu ar mai fi avut ce face luni. In ce ne privește, fie străduim să facem tot ce depinde de noi pentru a grăbi ritmul arăturilor". Da, numai de ar fi observate și propriile deficiențe. Pentru că, „sărindu-le", ca și tovarășul director, tehnicianul Gheorghe Tabără, șeful secției de mecanizare Vutcani, ni se lăuda : „Pînă la 18 noiembrie am arat 1.500 de hectare din 2.100 planificate. Avăm din plin cu 25—27 de tractoare zilnic, din totalul de 36. Pot să-i evidențiez pe tractoriștii Grigore Călimac, Gheorghe Dimitricăi, Gheorghe Pais, Ion Purice, Toader Strătilă, pot să vă mai spun că viteza de înaintare este de 50—60 de hectare. Chiar dacă vor veni ploile, înghețul sau zăpada, tot vom putea lucra bine, căci pămîntul este foarte uscat". N-am putut descifra, dintru Indiscretul — pe teren... început, ce a vrut să spună Gheorghe Tabără în ultima frază. Ne-am explicat însă, mai tîrziu, după ce am discutat și cu tovarășul Gheorghe Baciu, secretarul comitetului comunal de partid. „Pe ziua de 16 noiembrie, ne-a relatat interlocutorul, nu s-a lucrat nimic. 35 de tractoare erau aliniate la sediul secției. Au sosit, de dimineață, numai tractoriștii Ion Dumitrică și Gheorghe Manolache. Nu au putut nici ei să se ducă la arat. Cheile de la rezervorul cu motorină se aflau la mecanicul de întreținere Gheorghe Dima, iar acesta era, cu șeful secției, la vînătoare!. Și apoi, mai sunt de arat 900 de hectare, nu 600 cum susținea șeful secției”. „Bun — am replicat — vă credem, dar dumneavoastră ce măsuri ați luat pentru ca ritmul de lucru să fie, în zilele ce urmează, sporit ?“. Nu ni s-a dat un răspuns concret. Prin satul Hurdugi, tractoriștii se plimbau în plină zi bună de lucru, cu tractoare cu tot — unii singuri, alții în grup. Președintele cooperativei agricole, tovarășul Iorgu Melinte, nu-i vedea, cu toate că treceau pe dinaintea lui. Șeful secției de mecanizare, tovarășul Anton Șuman, era și el pe aproape, îl interesa însă prea puțin ce fac tractoriștii. Din vina lui pierdeau mecanizatorii vremea ? Iată ce ne-au spus doi dintre ei: „Ziua nu putem să lucrăm cu viteza necesară întrucît stăm foarte mult pînă cînd ne sosește cite o piesă solicitată de la I.M.A. Huși. Noaptea am lucra, dar nu avem lumină la tractoare“ (Toader Rogojanu) „Nu avem nici fiare de plug la îndemînă, nici motorină.. O săptămîna încheiată am așteptat să ni se aducă vreo cîteva fiare ascuțite. Acum nu mai aștept. Plătesc din buzunar , fierarilor cooperativei agricole să mi le ascută (Vasile Rădun). Aceiași tractoriști au mai așteptat aproape două săptămini să li se creeze front de lucru. Astfel se irosește timpul, în vreme ce conducerea cooperativei, în loc să ia măsuri pentru folosirea integrală a tractoarelor existente aici, solicită tractoare din alte părți. Culmea constă însă în faptul că atît tovarășii de la I.M.A. Huși, cît și cei de la Direcția agricolă județeană, nu au venit la fața locului să vadă cum stau lucrurile și să ajute la înlăturarea deficiențelor, au aprobat să mute aici 5 tractoare de la Tătărănii și aceasta în condițiile cînd, în ziua de 18 noiembrie, la orele 11, nici unul din cele 15 tractoare existente în secție nu se afla în brazdă, ci erau aliniate în incinta sediului. La Văleni — Huși, dacă se menține ritmul actual în care se ară, înseamnă că lucrarea nu va putea să fie terminată mai devreme de 2 decembrie. Două treimi din numărul tractoarelor existente — spunea președintele cooperativei agricole, tovarășul Petru Popa — nu au oameni. Din celelalte 10, zilnic funcționează 7 sau 8. Soluția întrevăzută de președinte , să se procedeze la transferul acceptat de conducerea I.M.A. Huși, și anu S. CONSTANTINIU (continuare în pag. a 3-a) Ecoul stins al unei chemări înflăcărate Alături de toamnă pe toate suprafețele! Instruirea lectorilor și propagandiștilor Comitetul județean de paritid a inițiat o serie de acțiuni pentru buna pregătire lectorilor și propagandiștilor. Pe a această linie se înscrie și instruirea lectorilor care a avut loc, ieri, la Vaslui. Din programul instruirii a făcut parte și expunerea : „Unele aspecte ale luptei de idei în filozofia contemporană“ ținută de Cornel Popa, lector al Comitetului Central al P.C.R. In continuare, tovarășul Aurel Țolescu, secretar al Comitetului județean de partid, a vorbit despre sarcinile ce revin lectorilor învățămîntului de partid pe linia educării politico-ideologice a maselor, mobilizării lor la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. In aceeași zi, propagandiștii din I.A.S. și I.M.A. au participat la o ședință de instruire în vederea deschiderii învățămintului de partid în unitățile agricole de stat. La Teatrul de stat „Victor Ion Popa“ O nouă premieră Sîmbătă, 22 noiembrie a.c„; la ora 19,30, colectivul Teatrului de stat Popa" va prezenta „Victor Ion o nouă premieră bîrlădeană cu piesa „Doamna nevăzută" a lui Chalderon de la Barca. Regia și decorurile aparțin lui Tudor Mărăscu, student în anul al V-lea la Facultatea de regie a Institutului de artă teatrală și cinematografică „I.L. Caragiale", iar costumele lui AL Olian. Din distribuție fac parte : Mirela Ionescu, Aurel Ionescu, Radu Stoenescu-Costy (tînăr absolvent, care apare pentru prima oară în fața publicului bîrlădean), Gheorghe Gheorghiu, Duduta Olian, Virgil Leahu, Sanda Mastac și Eudoxia Bugetescu. La Gîrceni a însemnate realizări prin muncă voluntar - patriotică O scurtă vizită în comuna Gîrceni ne-a relevat, printre altele, rezultatele bune obținute de locuitorii comunei prin muncă voluntar-patriotică. Astfel, de numai cîteva zile, ei au terminat noua clădire a morii țărănești din Gîrceni, care la ora cînd citiți aceste rînduri, prin grija întreprinderii economice de industrie locală Vaslui, este în stare de funcționare. Tot prin aportul locuitorilor, Școala de 4 ani din satul Dumbrăveni a fost renovată, iar, în satul de centru, clădirea căminului cultural — care însumează o sală de spectacole cu 250 de locuri, bibliotecă, club, vestiare pentru artiști și alte cîteva săli — a fost ridicată la roșu, lucrîndu-se, acum, intens la acoperirea ei. De remarcat că, numai la ultimul obiectiv, s-au economisit peste 100.000 de lei și, dacă mai adăugăm valoarea devizului morii țărănești de aproape 40.000 de lei și cele peste 350 zile-muncă efectuate tot la această moară, reparațiile făcute la școli, fîntînile construite, precum cele care se conststruiesc în prezent, se poate remarca cu claritate contribuția cetățenilor la edificarea comunei lor. In primele rînduri, în munca voluntară patriotică, s-au aflat și se află atît deputații Grigore Cimbală și Constantin Maxim, cît și bătrînul Neculai Lache. De fapt, după cum ne spunea tovarășul Zaharia Armeanu, primarul comunei, nu este familie care să nu-și fi adus contribuția la aceste frumoase realizări.