Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)

1969-10-01 / nr. 502

• VREMEA NOUA Fruntașii secției de mecanizare Prin­tre membrii secției de mecanizare condusă de tova­rășul Gheorgghe Potop, de I.M.A. Bogdănești, care deser­va veste CA.P. Țuțcanu, se află și Alexandru Brașov și Sil­viu Boroș. Ei se numără prin­tre cei mai harnici tractoriști care, de ani de zile, deservesc această unitate. Ca urmare, lună de lună, își depășesc planul de venituri. Recent, a fost făcută o analiză a fie­cărui mecanizator din secție. Cei doi au ocupat, și de a­­ceastă dată, locul 1, primul realizând 41.000 de lei ve­nituri, iar al doilea — 44.000, la­ă de numai câte 40.000 de lei pian anual. După mărfuri pentru sezonul rece (continuare in pag, a 3-a) trecut, pentru sezonul toam­­n­a 4 arstă există un volum mai mare de mărfuri — circa un milion lei. Femeile pot să-si cumpere, încă în aceste zile, paltoane din blănuri sintetice (la preu­ri intre 762—839 lei buc.), preturi rdesiuri din tergal (la între 726, 765, 810, 860 lei buc.), paltoane din sto­fă gri­asă (la prețuri între 600­—800 lei buc.), rochii din jerse etc. Toate bune, numai că, fiind cunoscută exigența feminină, nu se găsesc paltoa­ne din fire fine, pardesiu­ri din Jerse nr. 46, 48, imper­­miabile pină la nr. 50, cos­tume din jerse etc. Lipsește, în general, gama de numere mijlocii. Oricît ne-am strădui să apreciem pozitiv aprovi­zionarea raioanelor din maga­zinul nr. 40 din centrul ora­șului Vaslui, nu putem admi­te lipsa unor articole pentru care mulți Cumpărători vin zilnic aici. De la raionul de stofe — mătăsuri (gestionară: Ana Ditrică), a fost solicitat tergul de diferite culori (prin notele de comandă din 12 și 31 iulie, 28 august, 22 sep­tembrie) și, totuși, cerința nu a fost onorată. Ultimele două comenzi n-au fost onorate nici cu stofă pentru pardesiuri de tipul "Fantezie". La raionul țesături-bumbac, nu se găsea sibir, la raionul tricotaje-bum­­bac nici vorbă de mâteuri pentru copii. Ne oprim doar la aceste exemple. Consultîndu-i pe tovarășii C. Stan, directorul O.C.L. „Mixt”", și E. Cozmei, șeful serviciului comercial nealimentar din ca­drul acestei organizații asupra celor întîlnite pe ... teren. In­terlocutorii ne-au explicat că au învățat din toamna trecută ce înseamnă să fii gospodar și, în consecință, au fost luate măsuri din timp pentru o bună aprovizionare cu mărfuri spe­cifice anotimpului răcoros, astfel incit cumpărătorul să-și poată procura din vreme cele necesare. — Situația întîlnită de noi prin magazine vă contrazice, tovarășe director ! — am pre­cizat. Redăm și răspunsul: — „Aveți dreptate. Acțiu­nea, începută cu aproape o lună în urmă, continuă. In­­versttigăm î­n permanență — prin delegatul nostru la Baza I.C.R.T.l. Iași — sortimentele de mărfuri sosite aici, pen­tru a mări ritmul satisfacerii comenzilor întocmite de ges­tionari. Ne vom interesa ca mărfurile pe care nu le vom găsi la Baza interjudețeană Iași să le procurăm de la alți furnizori din țară. Totuși, puteai informa cumpărătorii din ora­șul Vaslui și pe cei din alte localități care preferă magazi­nele O.C.L. din localitate, că în următoarele zile va fi pusă la dispoziție o gamă variată de confecții, textile, tricota­je, încălțăminte, iar, de la 1 octombrie, vom spori cantită­țile existente deja de articole confecționate din blănuri". Aprecierea cumpărătorilor va fi desigur cel mai eficient mod de a răsplăti eforturile pe ca­re ni s-a părut că le face con­ducerea O.C.L. „Mixt" Vaslui, pentru ca la dispoziția popu­lației să fie pus un fond de marfă mult îmbunătățit față de aceeași perioadă a anului pre­cedent. Ținem să atragem a­­tenția comitetului de direcție al O.C.L. „Mixt" Vaslui că pe rețeaua de desfacere mai tre­buie puse la punct încă multe probleme legate direct de bu­na aprovizionare și deservire a populației. Să enumerăm : 1) trimiterea la bazele de apro­vizionare a unor o­ameni com­petenți, care să cunoască bine cerințele comerțului local; 2) îmbunătățirea, sub aspect ca­litativ, și cantitativ, a fondu­lui de marfă specific sezonului rece; 3) folosirea mai eficien­tă a caietelor de studiere a cererii cumpărătorilor; 4) a­­daptarea la sezon a reclamei comerciale. Satisfacția muncii împlinite (urmare din pag­­i­­i Tov. Obre­ja ne vorbește­­ de munca și succesele fie­­­­cărui fermier. „Toți sînt ti­neri și toți au lucrat cu pricepere și sârguință. Ingi­nerii Mihai Filipeanu, Ni­­colae Macovei sau Ilie Du­­m­uu­raș au obținut, fiecare, succese importante. La fer­ma Sârbești, planul la po­rumbul pentru sămință fost depășit cu 100 de to­a­ne, aducind întreprinderii beneficii foarte importante. In toată activitatea se re­simte din plin eficienta noului sistem de organizare a­l.A.S.-urilor in baza că­ruia fermele au devenit a­­devărate centre de produc­ție. Și mai ales avem cu­vinte de laudă pentru mun­citorii noștri care, zi de zi, au lucrat intens la re­coltat și semănat. Tracto­riștii Ștefan Bieu, Gheorghe Pătrață, Viorel tarlan, Gh. Pascaru sunt numai cițiva dintre fruntașii campaniei de insămintări. Imbinîndu-se măsurile pentru stringerea la timp și fără pierderi a recoltei din acest an cu cele privind muncile care vizează pro­ducția anului viitor, lucră­torii de la I.A.S. Codăești se­mna în fa­ța satisfacției muncii chibzuite. Lanurile vorbesc concret despre pri­ceperea oamenilor de aici, cifrele o concretizeaza : planul pe primele 8 luni ale anului a fost îndeplinit în proporție de 104,7 la Sută In timp ce cheltuie­lile au fost reduse cu 7 la sută. Așadar, fermierii de la Codrești nu și-au dezmințit renumele de fruntași: toam­na i-a găsit pregătiți s-o intimpine și au intimpinit-o așa cum se cuvine, în Deltă A început sezonul pescuitului In incintele piscicole ame­najate din Delta Dunării a în­ceput sezonul pescuitului. In cîteva zile, de la Stipoc, Ca­lica, Sarinasuf și Perișor au fost expediate spre centrele de desfacere circa 100.000 kg. de pește proaspăt, in special crap. Anul acesta, suprafața pepinierelor piscicole din Del­ta Dunării a fost mărită cu în­că 368 ha, producția medie de pește ajungînd la 1.040 kg. la hectar, cu aproape 200 kg. mai mare decit anul trecut. (Agerpres) Soiuri valoroase de meri La Stațiunea experimentală pomicolă din Bistrița s-au des­fășurat, sub conducerea dr. ing. Ion Dumitrache, o serie de experiențe privind stabili­rea celor mai valoroase soiuri și portaltoiuri necesare creării și extinderii livezilor intensi­ve de meri. Din 16 soiuri di­ferite și 20 de portaltoiuri, în­cercate în cultură timp de 5 ani, s-au ales 6 soiuri și 4 portaltoiuri care asigură o creștere rapidă, rezistentă de­osebită la boli și o recoltă bo­gată, de bună calitate. Soiurile lonathan, Golden delicios, Wagner premiat, Dublu red delicios, Zonuredul și Starkrim­­soțiul indicate de specialiștii bistrițeni spre a fi cultivate în livezile intensive, se caracte­rizează printr-o rară apariție a periodicității de rodire, prin fructe cu contururi regulate, ceea ce permite mecanizarea recoltării și sortării lor. (Agerpres) U.M.A. Semănătoarea București. Transportul mecanizat din secția prelucrări. în aplicarea normelor de protecție a muncii FORMALISMUL ȘI FALSUL­­ PREȚUL U­EI VIEȚI! O­ricine ar căuta aici un dram de senzațional, nu s-ar alege, poate, decit cu cîteva reflecții amare la gîndul că personajele noastre, de data aceasta, pot fi oricînd oameni cu răspun­dere, colegii sau prietenii fie­căruia dintre noi. Scriem me­reu despre cei care ne încon­joară sau pe care îi cunoaș­tem la locul de muncă și ne-am obișnuit să-i întîlnim întotdeauna acolo, mulțumiți de rodul zilnic al unor mîini care fac minuni. Uneori, însă, prin lipsa de răspundere a unor oameni (termen im­propriu — s.n.) care-și jus­tifică activitatea prin vrafuri de hîrtii pline de falsuri și formalizate, se întîmplă ca două din aceste mîini să se oprească pentru totdeauna. Aproape nimeni dintre noi n-a cunoscut-o pe Maria Neac­șu, muncitoare la I.E.I.L. Vas­lui, secția ceramică. Dar pen­tru că scriem acum despre ea, cineva, poate, va fi indem­nat de o stranie curiozitate să și-o­­ imagineze. N­ ajutăm o fată de 23 de ani, de sta­tură mijlocie, pe cit de fire vă pe atît de „hapsînă după muncă", cum ne mărturisea sora ei, în prezent vopsitoare la secția tîmplărie, din aceeași întreprindere. La 21 iunie, după vreo 45 de zile de la încadrare, este electrocutată. Pentru noi, punc­tul de plecare l-a constituit o fișă individuală de protecția muncii semnată în fals de că­tre Silvestru Croitoru, norma­­tor la secția ceramică : o sem­nătură cu mina stingă, tre­murată (s-a avut in vedere faptul că victim­a a urmat doar patru­ clase elementare). La primele cercetări, norma­­torul în cauză a declarat că Măriei Neacșu i s-a făcut in­structajul de protecția muncii și semnătura de pe fișă apar­ține acesteia. Prins apoi în mreaja întrebărilor pentru ca­re nu era pregătit declară că semnătura „unor" fișe se ob­ținea din partea muncitorilor la locul de muncă după 2—3 zile de la încadrare. Dar să dăm cuvîntul personajelor. 1. Silvestru Croitoru : — Fișa a fost semnată de mine, dar la rugămintea ei (M.N.), deoarece era murdară pe mîini. — Cine poate confirma lu­crul acesta ? — Marita Arculeanu, sora ei... Discutăm cu martorul invo­cat : — Eu și sora mea am lucrat tot timpul împreună, încă nu-mi amintesc decit că tovarășul S.C. mi-a întins odată o fișă fără să-mi spună despre ce este vorba și mi-a spus: „Sem­­neaz-o". Cînd am fost înca­drată nu mi s-au dat indicații de protecția muncii nici te se­diul I.E.S.L., nici la locul de muncă. Colegele mele pot ori­cind să recunoască, în ce le privește, același lucru. — Maistrul Constantin Bu­­dacea susține contrariul ! — Nu-l cunosc, n-am auzit de numele ăsta (!!!). 2. Maistrul C.B. declară: — Instructajul s-a făcut. Semnăturile însă se „iau" după aceea de la muncitori pentru a nu se pierde din timpul pro­ductiv (!!), cu 3. Ion Hamza, tehnician Ii probleme de protecția muncii: — Nu s-a făcut instructajul! Recunosc! Cei de pe șantier încadrează tineri muncitori fără să le dea nici o indicație în legătură cu normele de pro­tecție a muncii. Intervine șef­ul de echipă Vasile Moraru .­­ Accidentul s-a produs din cauza instalației electrice ca­re a fost improvizată. Acope­rișul și pereții clădirii erau numai de formă. Am anunțat conducerea întreprinderii că muncitorii au fost curentați în mai multe rînduri. Nu s-a luat nici o măsură. In seara de 20 spre 21 iunie, are loc o defecțiune la o ma­să vibratoare, muncitoarele sînt curentate și este anunțat electricianul Mihai Pricop. Re­parația este făcută de mîntu­­ială, M.P. este chemat a doua oară și la plecare declară: — Nu-i nimic, curentul vin­decă reumatismul. (Cinism sau iresponsabilitate ? — n.n.) O altă defecțiune se pro­duce, dar intervenția „repa­ratorului" este inutilă. Maria Neacșu cade electrocutată pe masa de lucru, cei de fată țipă, se retrag îngroziți și cu­rentul electric trece liber prin corpul tinerei fete timp de mai multe minute. Nimeni nu i-a acordat prim-ajutor, deoa­rece nu au știut cum să pro­­cedeze. 4. Gavril Pireu, șeful sec­ției ceramică : — Instrucțiuni cu privire la darea primului ajutor n-am prelucrat încă de anul trecut. Muncitorii mai vechi ar fi știut cum să se descurce. Păcat! Era o fată muncitoare. Pentru schimbul­­ de diminea­ță venea din Muntenii de Sus la ora 4 fără 20... Eu nu prea am avut timp să controlez ... Motivul îl găsim în decla­rația anexată dosarului: se invoca aici de către tovarășul Pireu, care semnează refera­tul „problemele de producție", apoi numeroasele „sarcini pro­fesionale și obștești" (!!!). A murit, deci, un om. Cîteva personaje în frunte cu directo­rul I.E.I.L., Aurelian Grigore, au fost amendate cu sume da la 100 pînă la 2.000 de tei. S-au luat „măsuri", s-au făcut promisiuni, ele însă nici pînă astăzi n-au fost respectate. În­tocmirea și afișarea instruc­țiunilor de protecția muncii, cu măsuri suplimentare, in­struirea pentru acordarea pri­mului ajutor au rămas doar simple angajamente formale. Intr-o altă ordine de idei, dacă fișa n-a fost semnată de victimă, instructajul de pro­tecția muncii nu i s-a făcut, dacă unul din martorii invo­cați de S.C. (Marița Arcalea* nu) cade, nu înseamnă, oare, Că fișa în cauză a fost sem­nată în fals după producerea accidentului? Singurul „alibi" pe care S.C. îl exploatează la maximum: mortul nu mai poa­te vorbi, el este deci vinovat. Alibiul a căpătat valoare de principiu pentru toți cei care au început rînd pe rînd să-ș i decline responsabilitatea. In momentul de fată, personaje­le noastre își continuă liniștite activitatea lor de zi cu zi, completează hîrtii peste hîrtii și-ți răspund la întrebări cam așa : „Aana ! Măria Neacșu ? Da, îmi amintesc...!" Societății i s-a răpit un om și de asta se făc vinovate conducerea întreprinderii, con­ducerea secției de ceramica, precum și cele cîteva perso­naje secundare care sînt acum în umbră, la adăpost. Obliga­țiile pe care le incumbă un post de răspundere nu pot fi mascate de false hîrtii salva­toare. Așadar, tovarăși de la I.E.I.L., ce măsuri s-au luat pe linie de protecție a mun­­cii pentru evitarea accidente­lor ? Vă faceți direct răspun­zători de pierderea acestui muncitor, de faptul că ați ti­cluit totul în așa fel, nicit vina cade asupra victimiei ! Ne sunt mărturie declarațiile expeditive pe care le-ați a­­nexat dosarului de cercetare a cazului, ezitările și tertipu­rile cu care încercați și acum Să mușamalizați faptele petre­cutei Meschinări a omului mic, a celui care îți arată întotdeau­na vina în persoana vecinului său, formalismul muncii lui, pot oricînd pune în pericol viața altui om necesar socie­tății noastre. In sarcina fiecă­rui factor de răspundere stau, deci, supravegherea și ocro­tirea omului din imediata sa apropiere, valorificarea paten­telor sale productive în fo­losul societății noastre socia­liste. In caz contrar, în situa­ția cînd aceste sarcini sunt simple formalități spuse cu toată convingerea, dar neres­­pectate — urmarea poate atra­ge după sine aspre sancțiuni care, oricum, nu vor reuși să suplinească pierderea unui om. V. NANEA IAM­ A. ș. a. Calcule și probleme in practica chimică Lucrarea constituie o culegere de exerciții și probleme practi­ce de chimie, însoțite de no­țiunile teoretice strict necesa­re rezolvării problemelor pro­puse și de exemple de calcul, pentru a arăta modul de lucru. Din cuprins : Stabilirea coefi­cienților ecuațiilor chimice ; Determinarea greutății echiva­lente ; Determinarea atomice și moleculare ; maselor Legii/ gazelor ; Elemente de calcul în analiza cantitativă ; Echilibrul chimic ; Calcule termochimice ; Calcule stoechiometrice ; Cal­culul erorilor Cartea poate fi folosită de maiștrii, de tehnicienii și de la­boranții din minele chimice, de cei care se pregătesc să dea examene de admitere in facul­tățile de specialitate, precum și de cadrele medii tehnice din diferitele forme de învățămint tehnic. (416 păg., 16 lei} Grijă sporită...­ nei astfel de practici de către unele brigăzi se datorează in bună parte­ lipsei unui con­trol atent al calității. Era de așteptat ca cei ce răspund de controlul calității, cu curaj și simț de răspundere, să anali­zeze autocritic lipsurile de care s-au făcut vinovați, re­fuzurile înregistrate datorită calității necorespunzătoare, dar n-au făcut-o temeinic. Strîns legat de calitatea pro­duselor, de creșterea cantita­tivă a producției este modul de utilizare a timpului de muncă. Analizînd coeficientul de utilizare­ a acestuia, cifre­le rezultate­ nu sunt deloc îm­bucurătoare. Totalul de timp neutilizat, datorat Învoirilor, absențelor nemotivate și a timpului neutilizat din alte motive, se ridică la 13.086 om/ore. Absențele nemotivate totalizează 227 zile. Se cer măsuri hotărîte din partea co­mitetului de direcție pentru a înlătura abaterile de la disci­plina de producție. Este inad­misibil ca cel ce se face vi­novat de încălcarea regula­mentului de ordine interioară să fie sancționat abia după ce a absentat o lună încheiată. Luîndu-se la timp măsurile co­respunzătoare în vederea res­pectării disciplinei de produc­ție vor fi prevenite la rîndul lor deficiențele la capitolul calitate. Totodată, în vederea îmbunătățirii calității produ­selor se va intensifica con­trolul de calitate la toate ope­rațiile de pe întreg procesul tehnologic. Ritmurile mari de creștere a producției realiza­te în ultimii ani ai cincina­lului (in 1969 s-a realizat o creștere de circa 40 la sută fată de realizările obținute In 1968) dau siguranța îndeplini­rii în continuare a tuturor in­dicatorilor planificați pînă la finele cincinalului. Hotărîrea acestui colectiv de a-și orienta eforturile și în­treaga capacitate pentru creș­terea continuă a producției și productivității muncii în scopul satisfacerii celor mai exigente cerințe ale consuma­torilor se reflectă în angaja­mentul luat de a realiza peste plan în anul 1970 — 2 milioa­ne lei la valoarea producției globale, 400 mii lei beneficii și 400 mii lei economii la pre­țul de cost. Condițiile cores­punzătoare de muncă asigura­te oferă posibilitatea de a transpune angajamentul luat fa­ fapte. (urmare din pag. 1) calitate înregistrat în ultimii ani. Știut este că înainte de a ajunge la, beneficiar produse­le trec prin C.T.C. al fabri­cii. Totuși nu s-au luat mă­suri din timp ca încă d­e la primele refuzuri înregistrate să se caute cauzele ce au in­fluențat negativ calitatea pro­duselor. Colectivele care au dat rebuturi nu au fost tot ele cele care să repare de­fectele. In acest fel, schimbul respectiv nu a simțit conse­cințele muncii necorespunză­­toare calitativ. Perpetuarea u­ Prin Cheile Bicazu­­lui. Foto : I. Stroi—coresp. PAGINA 3 Uzina metalurgică Iași șos. Țuțora 132, telefon 12620, int. 182, 189 LIVREAZĂ din Stoc fară repartiție, următoarele benzi de oțel laminate la cald (în rulouri), rezultate din producție curentă : - O.L. 32-38 de 40 X 5 mm = 20 t. - O.L. 32-38 de 45 X 5 mm = 20 t. - O.L. 32—38 de 50 X 5 mm = 15 t. De asemenea, livrează anumite cantități de benzi de dimensiunea 35—50 mm, cu 4­ 5 mm. grosime. Deoarece cantitățile de benzi variază zilnic, livrarea se face numai la pre­zentarea delegaților cu comenzi ferme, care se vor îngriji și de mijloacele de transport. Pen­tru cantități vagonabile asigurăm transport pe C.F.R. întreprinderea de rețele electrice IAȘI « * ANGAJEAZĂ­­ electricieni pentru construcții - montaj la lotul Iași și Vaslui. Cei interesați se vor adresa la lotul construcții­­montaj Vaslui din str. Uzinei nr. 7, sau la serviciul salarizare a Șantierului construcții­­montaj din Iași, str. Perju nr. 2. întreprinderea construcții - montaj Vaslui pune la dispoziția unităților socialiste, din stoc supra­­normativ, pe bază de comandă fermă, următoarele materiale : - balamale îngropate buc. f­auu­­ minium de plumb kg. 500 - balamale pomele buc. 1004 * pompă cu electromotor buc. 1 - balamale batante buc. 30 - mantale de pază buc. 5 - șepci de paznici buc. 20 - oxid de zinc kg. 192 - cablu telefonic T.U. 2 yy m.l. 564 26X2,5 m.l. - deșeuri marmură kg.­­ 3180 - dale de beton (20X20) buc. 66 - costume de pază buc. 25 - cizme de pîslă per. 8 - fiare fețuitor buc. 40 - ulei mecanisme fine kg. 180 *■ tijă glisate (C 25) buc. 105 - uși coșuri fum (20/38) buc. 110 - coșuri P.V.C. tip G. 40 buc. 100 - corp baterie tip lavitar buc. 136 - minere manevre băi buc. 94 Fabrica de radiatoare și cabluri BRAȘOV șos. Cristianului nr. 1—3, angajează imediat: ■„ — tinichigii — cabluri — muncitori necalificați care se pot califica prin cursuri de scurtă durată. Angajații pot servi masa la cantina întreprinderii. Pentru nefamiliști se a­­sigură cazare. Informații suplimentare la biroul personal, tele­fon 24722—interior 124. Stimați cumpărători! Se vînd cu plata în rate membrilor cooperativelor agricole de producție, prin unitățile de desfacere ale cooperativelor de consum din județul Vaslui, următoa­rele mărfuri : - televizoare din producție internă, cu acont minim de 30 la sută și număr maxim de rate lunare : 12­­­ aparate de radio tip staționar, din producție in­ternă, un acont minim de 30 la sută și un num­­ăr maxim de raze lunare : 12. Cititori ! Consultați în fiecare librărie proiectele de plan e­­ditorial pe anul 1970. Veniți în sprijinul nostru cu sugestiile și cererile dv. Folosiți sistemul de difuzare a cărții : - CARTEA PRIN POȘTA - str. Moara de Foc nr. 4 Iași - CARTEA PRIN ABONAMENT, PRIN LIBRĂRIILE : Bîrlad și Vaslul. AGENDA RADIO BUCUREȘTI PROGRAMUL I. La orele 5 ; 6 ; 10 . 11 ; 18 ; 20 } 24 ; 2.00 — 4.00 , radiojurnale și bulle­tine de știri / 5.05—6.00 Program muzical de dimineață ; 6.05— 9.30 Muzică și actualități ; 9.30 Viață cărților ; 10.30 Varietăți muzicale ; 11.05 Revista econo­mică ; 11.50 Cotele apelor Du­nării ; 12.15 Cronica muzicală ; 12.30 Intîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat ; 13.10 Aspecte de la întîlni­rea internațională de fotbal : Ra­pid — Victoria se tu băl ; 15.30 EREN '69 ; 16.20 Formația Pe­tre Magdin ; 17.15 Muzică co­rală pe discuri ; 17.50 Muzică populară ; 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră ; 19.25 Transmisiune directă de la Var­șovia a meciului de fotbal 20.30 Zece melodii preferate ; 21.40 Revista șlagărelor ; 22.20 Concert de seară ; 22.55 Mo­ment poetic ; 0.03—5.00 Estra­da nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 6.05; 12 / 14 ; 21 . 23­­­0.55 , radio­jurnale și buletine de știri; 6.10 Varietăți matinale ; 8.10 Tot înainte ; 9.00 Soliști de muzică populară ; 9 30 Cîntecul sâptămînii ; 10.30 Antena tine­retului ; 11.30 Antologie con­temporană ; 12.15 In mijlocul naturii — muzică ușoară ; 12.45 Concert de profil ; 14.30 Muzeul Instrumentelor vechi ; 15.30 Pa­gini din opera „Ileana“ de Emil Monția ; 16.20 Actualitatea mu­zicală ; 17.00 Melodii cu dedi­cație ; 18.00 Varietăți muzica­le ; 19.50 Noapte bună, copii ; 20.35 Arte frumoase ; 21.10 Tea­tru radiofonic : „Zăpadă în to­iul verii“ de Cuan Han King ; 22.50 Nestemate folclorice ; 24.00 — 1.00 Muzică simfonică. IAȘI Programul de dimineață : 5.30 Buletin de știri ; 5.40 Muzică ușoară ; 6.00 Cronica agrară­­, R. 10 Cintece populare românești. Piese muzicale executate de fanfară. Ritm și voie bună — muzică ușoară ; 7.10 Vă invi­tam să notați în agenda dv. Programul de prînz (12—14) ; Revista presei ; Soliști și for­mații artistice de amatori ; Pe teme economice ; Maeștri ai cla­viaturii ; Buletin de știri ; Con­cert de prînz ; Carn­et cinema­tografic ; Concert de prînz — continuare; Programul de seară : 16.00 Bu­letin de știri ) 16.10 Muzică populară ț 16.30 Concertul săp­­tăminii * 17.00 File din istoria României : 17.20 Cintece patrio­tice ț 17.30 Pe portativul un­delor — melodia preferată ? 18.00 Actualitatea economică : 18.10 Program de lieduri » 18.30 Radiojurnal 1 18.45 Program de romanțe; 11.45 Transmisia din Piața Romană, cu mitingului ocazia deschiderii noului an universi­tar; 14.00 Fotbal­ Rapid — Vi­toria Setubal (repriza a II-a) din cadrul competiției „Cupa euro­peană a tîrgurilor"1; 14.45 De­sene animate; 15.00 Program du Cifttécé și jocuri populare; 15.30 Fotbal: Steaua — Glasgow Ran­gers — din cadrul competiției „Cupa Cupelor“; 17.15 Marek Pistruiatul — film serial pentru copii; 17.40 România în finala Cupei Davis; 19.00 Anchetă in­ternațională pe tema: „Kei me­tode de planificare internă și comerțul exterior**; 19.30 Tele­jurnalul de seară; 20.15 Actua­litatea in agricultură; 20.30 Télé­­cinemateca; „Crainquebille"; 22.00 Reflector; 22.15 Teleglob. ima­gini filmate di­n R.P. 22.30 Convorbiri literare. Chineză; 23.00 Telejurnalul de noapte. VASLUI : „Alexandru cel fe­ricit“ ; BIRLAD. Cinema Vic­toria : „Dragoste la Las Vegas“; Cinema Birladul : „Armata codo­baturilor din nou în luptă" ; HU’I : „Intîlnire in munți ; NE­GREȘTI : „Umbra strămoșilor uitați“ ; MURGENI : „Sărmanii flăcăi".

Next