Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)
1969-11-19 / nr. 544
In pag. 2 — 3 ■ Lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste ; Lege privind executarea pedepselor Proletari din toate țârile, uniți-vâ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean LUCRĂRILE K IRD HIHANALE Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România și-a continuat, marți dimineața, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a șasea legislaturi. In sală se aflau deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. Erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au întîmpinat cu puternice și îndelungi aplauze sosirea în sala de ședințe a tovarășilor: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazecaș, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica,Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Miliției. Raportul Comisiei pentru consiliile populare și administrația de stat și al Comisiei juridice la acest proiect de lege a fost prezentat Dumitru Balalia, de deputatul președintele Comisiei pentru consiliile populare și administrația de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputații Simion Dobrovici, primsecretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și Ioan Benko, primvicepreședinte al Consiliului popular județean — Mureș. După discutarea pe articole, Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu Bile, Legea privind organizarea și funcționarea Miliției. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, președintele Comisiei economico-financiare, prezentat raportul acestei coamisii și al Comisiei juridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvîntul deputații Iosif Uglar, prim-setretar al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Eleonora Nilca, director general al Combinatului textil din Cisnădie, și Paraschiv Benescu, președintele Consiliului județean Galați al sindicatelor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Națională a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiției, Adrian Dimitriu, a prezentat expunerea la proiectul de lege privind executarea pedepselor, iar deputatul Mihail Ghelmegeanu, vicepreședinte al Comisiei juridice, raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuție. In cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvîntul deputații Emilian Nucescu, președintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, și Gheorghe Pop, primvicepreședinte al Consiliului popular județean Maramureș. După discutarea pe articole, Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu bile. Legea privind executarea pedepselor. In ședința de marți dimineața, deputații au adoptat, de asemenea, modificări în componența unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale — punct prevăzut în ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N., în locul deputatului Florea care îndeplinește Dumitrescu, funcția de ministru al finanțelor, deputatul Virgil Pîrvu a fost ales membru al Comisiei economico-financiare. In locul deputatului Angelo Miculescu, care îndeplinește funcția de ministru al agriculturii și silviculturii, Marea Adunare Națională a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru agricultură și silvicultură. La amiază, ședința plenară a luat sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, a anunțat că în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările actualei sesiuni vor continua în comisii permanente, care vor examina celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Reluarea lucrărilor în ședințe plenare va fi anunțată din timp. După încheierea ședinței plenare, comisiile permanente: economico-financiară; pentru agricultură și silvicultură ; pentru învățămînt, știință și cultură , pentru sănătate, muncă și prevederi sociale; juridică s-au întrunit în ședințe de lucru. (Agerpres) In satele județului A 26-a agenție C.E.C. In scopul unei mai bune deserviri a populației din județ, prin unitățile de păstrare la C.E.C., a disponibilităților bănești, precum și a îmbunătățirii activității de plată a produselor contractate cu statul, de curînd, la Costești a fost organizată o nouă agenție. In cursul acestui an, asemenea unități au mai fost înființate la Delești și Poenești, astfel că, în prezent, în județul Vaslui funcționează 26 de agenții C.E.C., în comune și 3 în localități urbane. La dispoziția publicului, pentru a beneficia de toate instrumentele de economisire oferite de către Casa de Economii și Consemnațiuni, funcționează 3 filiale, în municipiul Bîrlad, orașele Vaslui și Huși. Pe lingă fiecare din acestea, funcționează și câte un ghișeu de plăți produse, pentru deservirea cetățenilor din comunele apropiate de aceste centre urbane. Printre fruntașele Fabricii de confecții din Vaslui se numără și tinera Trandafir Domnica care își depășește zilnic sarcinile de plan cu peste 5 la sută. Produse livrate la export Colectivele de muncă din întreprinderile bîrlădene dovedesc o permanentă cupare pentru realizarea preași onorarea comenzilor destinate exportului. Astfel, Fabrica de confecții a livrat în S.U.A. bluze de protecție în valoare de 6.981.000 de lei, îndeplinind integral planul la export, iar cooperativa „Progresul" a realizat, la valoarea mărfurilor exportate, o depășire de 180.000 de lei, preconizând ca pînă la finele anului acesta să ajungă la peste 800.000 de lei. r Ne-am pregătit pentru a primi iarna Sfirșit de toamnă. Treburile s-au cam terminat, bunii gospodari găsesc insă mereu tot alte și alte lucruri de făcut. Nu mai este mult și iarna va sosi pe meleagurile noastre. Dorind să ne dăm seama cum s-au pregătit țăranii cooperatori din comuna Fălciu să intimpine sezonul alb, am Întreprins o vizită pe la cele trei cooperative agricole din comună. Așadar, la Întrebarea : „Cum v-ați pregătit pentru iarnă” — președintele cooperativei agricole Bozia, tovarășul Vasile Popica, a răspuns: „Ne pregătim intens. Suntem, cu cele mai multe lucruri, puși la punct“. Am poposit apoi la sectorul zootehnic. Cele 11 silozuri, avînd o capacitate de 1.440 de tone, cele 300 de tone de coceni, 300 de tone de linuri și pleava sînt depozitate In mod corespunzător. Adăposturile destinate animalelor proprietate obștească au fost reparate, iar rațiile afișate în grajduri, la locuri vizibile. La sectorul ovin s-a terminat sotizarea. In sectorul zootehnic al cooperativei agricole din Fălciu, de asemenea, cele nouă silozuri, cu o capacitate de 1.250 de tone, precum și cocenii și linurile, au fost Înmagazinate ANUL II nr. 544 MIERCURI DE 1969 4 pagini 30 bani Redacția și Administrația: str. Ștefan cel Mare nr. 63 Vasl’îi Redacția tel. 1S5 Administrația tel. EH In pagina a 4--a ■ Sesiunea O. N. U. ■ W. Rochet despre pozițiile P. C. F. în unele probleme ale continentului european Acțiuni politico-educative pe șantierele vasluiene Avînd în atenție ridicarea nivelului politico-ideologic al constructorilor, comitetul de partid de la I.C.M. Vaslui a conceput un ciclu de întîlniri ale lucrătorilor de pe șantiere cu cadre de conducere din aparatul de partid și de stat din județ. Pe această linie, se înscrie și recenta întîlnire a constructorilor ce a avut loc la Casa orășenească de cultură și la care au participat tovarășii Aurel Țolescu, secretar al Comitetului județean de partid, și Constantin Luca, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc. Cu acest prilej, tovarășul Aurel Țolescu a vorbit despre unele probleme ale politicii externe a partidului și statului nostru, despre aspecte ale situației politice internaționale actuale, iar tovarășul Constantin Luca s-a referit la perspectivele de dezvoltare a orașului Vaslui în etapa următoare, subliniind sarcinile ce revin* în acest sens, constructorilor. Din vechea și noua arhitectură bîrlădeană. Foto. D. Pcivalașcu Concursul nostru de corespondențe reportaje și fotografii și date în răspundere, pe bază de acte, unor oameni de nădejde. La Rînzești , era un curs de terminare un grajd nou. Un alt sector care s-a aliat in atenția consiliilor de conducere ale celor trei cooperative din comună, a comitetelor de partid din cooperativele respective, precum și a comitetului comunal de partid, îl reprezintă horti-vilicultura. In toate cele trei unități, s-a terminat recoltatul culturilor Urzii din grădinile de legume și zarzavat, planul fiind pretutindeni depășit. Lucrările privind asigurarea culturilor legumicole timpurii, in anul ce vine, sunt la zi. In vii și livezi, se execută cu spor lucrările de sezon: fertilizarea, arăturile, îngropatul (in vii) protejarea contra rozătoatrelor și stropitul (in livezi). Zi de zi, sute de țărani cooperatori, din întreaga noastră comună, își sporesc eforturile, momentul sosirii pentru ca ploilor sau zăpezii să-i găsească bine pregătiți din toate punctele de vedere. IULIANA TOLEA, responsabilă a Centrului de radioficare Fălciu. Un nou local de școală Recent, în satul Bîrzești, comuna Ștefan cel Mare, a fost dat în folosință un nou local de școală. Elevii, beneficiari ai noii construcții, au la dispoziție două săli de clasă și o sală pentru recreație. De reținut și următorul fapt , noua construcție a fost ridicată prin contribuție voluntar-bănească a cetățenilor. Pînă în prezent, în anii noștri, în comuna Ștefan cel Mare au fost construite patru localuri de școli. Pentru următorii ani, se prevede ridicarea unui nou local de școală în satul de reședință al comunei, VASILE DOROBAȚ contabil Terminarea grabnică a arăturilor de toamnă! Timpul favorabil din ultima perioadă a permis mecanizatorilor din unitățile agricole să execute araturi adînci de toamnă pe însemnate suprafețe. întreprinderile agricole de stat Fălciu și Huși au realizat integral această lucrare, iar la I.A.S.-urile Zorleni, Vetrișoaia, Laza și Codăești, tractoarele ară pe ultimele hectare. De asemenea, arăturile s-au terminat, pe întreaga suprafață mecanizabilă, la G.A.P.-urile Corni, Dănești, Tanacu, Zorleni, precum și în alte unități cooperatiste. Trebuie spus însă că ritmul în care se efectuează arăturile de toamnă în cooperativele agricole este nesatisfăcător, viteza zilnică realizată în medie pe un tractor fiind sub două hectare. Folosirea incompletă a capacității de lucru a tractoarelor, precum și a timpului de lucru, lipsa de control îndrumare din partea comimitetelor de direcție, a făcut ca în săptămîna trecută mecanizatorii din cadrul I.M.A.-urilor Bogdănești, Huși, Vaslui și Negrești să realizeze arături pe suprafețe cu mult mai mici decît cele planificate. La toate acestea trebuie adăugat și faptul că unele consilii de conducere și specialiști din C.A.P.-uri nu mobilizează toate forțele disponibile la eliberatul terenului, pentru a se crea front de lucru pentru tractoare. In cooperativele agricole de producție mai sunt de arat circa 35.000 de hectare. Neexecutarea arăturilor de toamnă pe aceste suprafețe va atrage după sine, în anul viitor, o scădere a producției de porumb, cu aproximativ, 35.000 de tone. Iată de ce adresăm apelul către toți țăranii cooperatori din județ, către toți mecanizatorii: — să nu precupețim nici un efort In această săptămină, pentru terminarea araturilor de toamnă pe toate suprafețele. Acest obiectiv este realizabil, dacă toți mecanizatorii vor folosi fiecare oră bună de lucru la arat, dacă vor fi luate măsuri de eliberare a tuturor terenurilor. Atelajele cooperativelor agricole trebuie să fie folosite judicios atît la transporturi, cît și la efectuarea arăturilor pe terenurile mecanizabile. Timpul nu așteaptă. Prognoza pe luna noiembrie indică începerea ploilor în săptămîna următoare. Folosind în aceste zile, toate tractoarele, care să lucreze zi și noapte la arat, vom putea asigura producției agricole din anul viitor o bază puternică. Ghișeul: un ochi de geam, care separă o masă (mai mult sau mai puțin numeroasă) de cetățeni de un funcționar, aflat dincolo, înăuntru. Rostul acestei separări, al acestui ochi de geam, al ghișeului, după ce a luat cunoștință de doleanța omonimului său, aflat în afara ghișeului, cetățeanul „de dincolo" trage sau coboară geamul pentru a-și crea cîteva minute de liniște necesară rezolvării problemei propuse: nimeni nu se simte lezat că geamul a fost coborît, ci, dimpotrivă, se naște o înțelegere tacită de păstrare a liniștii și ordinii, după care, geamul separator se ridică din nou, „următorul” este tratat cu aceeași solicitudine; în sfîrșit, și de o parte și de alta a geamului păstrător de liniște necesară muncii, rezolvării problemelor solicitanților, toți sînt mulțumiți... Da, ne așteptăm la întrebarea : ce ghișeu am prezentat ? Din păcate, pe cel ideal, pe cel aflat în dorința dumitale, stimate cetățean. Pentru că în multe cazuri cind te prezinți în fața geamului sau ușii după care trebuie să ți se încaseze banii pentru chirie, apă sau lumină, să ți se întocmească dosarul de pensie tra acordată de statul nossocialist, în urma îndelungatei dumitale activități, trebuie să aștepți ca „dumnealui" ori „dumneaei" de dincolo de geam sau de ușă, „să termine pauza” sau să mai „rezolve" niște lucruri prezentate dumitale drept „lucrări importante"; deocamdată, dacă te afli solicitant în fața unor ghișee, remarci cum acestea devin, inexplicabil, linii de separare a două lumi, dumneata rămînînd în cea de afară. Dacă soliciți celor dinăuntru un sfat, o relație, rezolvarea unor treburi pentru care statul îi plătește, ești, pur și simplu, repezit cu vorba, ca cel mai nedorit dușman. Exemple ? O precizare : ne referim doar la ghișeele care „nu corespund" deoarece situația nu poate fi generalizată pentru toți funcționarii care lucrează cu publicul . Am ales numai acele exemple, în care regulile de comportament și obligațiile de serviciu sunt de-a dreptul uitate. Scopul? Poate vor înțelege cei vizați o „teorie", ca să-i zicem așa, destul de simplă: fiecăruia i se plătește după munca prestată, iar sarcina principală a funcționarului de la ghișeu este de a sta la dispoziția (subliniem : la dispoziția) cetățeanului. Nu invers și fără nici un fel de alt comentariu ! Pentru aceasta primește salariu. Există legi scrise, pe baza cărora au fost întocmite regulamente de ordine interioară pentru fiecare instituție în parte și de care, la încheierea contractului de muncă, funcționarul a luat cunoștință. Nu putem înțelege cum de este încă tolerată atitudinea de dezinteres față de problemele oamenilor muncii, manifestată de unii salariați pe care i-am surprins intr-un „exercițiu al funcțiunii" ce nu le face cîtuși de puțin cinste. — Bună ziua ! Nu vă supărați... cererile pentru pensie... — Așteaptă data afară, nu vezi că, avem și noi o pauză de prînz ? De ce n-o respecți ? Pauza pe care toți solicitanții au început s-o respecte, din acest moment, era pentru prînzul funcționarilor de la Oficiul de pensii din cadrul Direcției județene pentru probleme de muncă și ocru- GEORGE STOICA (continuare în pag. a 4-a) Pe teme cetățenești .1*In „cuibul nostru cald“GHIȘEUL! B Pauză... dublă, pentru prînz! B Un răspuns distonant: „Cunoaștem... teoria“ B Ghișeu... pentru probat pantofii O fabrică este, mai înainte de toate, o familie. Este familia muncii. Acest gînd ne este întărit și aici, la fabrica bîrlădeană de rulmenți. Tradiția ei nu este de secole, nici măcar de două decenii. Și, totuși, despre ea se știe in patruzeci și opt de țări ale lumii. Rezultatul muncii colectivului, rulmenții, poartă în ei picături din energia fiecărui membru al acestei familii. Dificil pentru reporterul aflat în mijlocul uriașei familii (care numără peste patru mii de membri) să se hotărască asupra cui să se oprească, despre cine să spună mai întîi că a contribuit mai mult la produsul finit care duce faima fabricii pe toate continentele : de la proiectant, la executant, toți își au partea lor de contribuție. La cine să te oprești ? E riscant să crezi că ai găsit „asul“ despre care să vorbești, cînd, aici, toți sînt campioni, de la primul muncitor, care a venit de la Brașov, în '53, și a meșterit primul rulment și pînă la ultimul absolvent al școlii profesionale a uzinei, toți au același crez — să dovedească țării că au atins treptele superioare ale măiestriei. nn ...Și, totuși, am „riscat" atelierul de rulmenți pentru vagoane (W.J.), lingă o mașină de rectificat inelele la exterior, un om trecut de patruzeci de ani, încărunțit aproape, cu priviri deschise și zîmbet care nu-l părăsește nici în clipele de maximă concentrare, ne-a atras în mod deosebit atenția. Am intrat în vorbă. Din una în alta, am aflat că nu-i de mult în fabrică, că meseria de rectificator e a doua lui proteste, că, pînă cu vreo șapte ani in urmă, nu era îndepărtat de meseria pe care o practică și acum majoritatea fraților lui — agricultură — că este primul muncitor dintre ai săi si urmăream privirea in care licărea sclipătul argintiu al inelului uriaș și, cercetîndu-i atenția încordată, îl simțeam știindu-se răspunzător de miile de tone purtate de vagoanele la care vor fi montate inelele rectificate de el azi. Fișa personală a noii noastre cunoștințe se identifică cu fișa întregii „familii": „Locuiesc — ne spune mîndru rectificatorul — intr-un bloc al teremiștilor, de aceeași vîrstă cu fabrica. Ca toți tovarășii mei de muncă, mă bucur de bunăstarea existentă în toate casele oamenilor muncii. Cartierul nostru, format din peste cincizeci de blocuri, constituie fața „tînără" orașului. Suntem, astfel, în a pus cu țara, căci oglinda producției este bunăstarea în casele noastre". Despre fiul său, viitor învățător, despre soția sa, salariată și dlnsa, ne-a vorbit mai puțin. Vorbindu-ne despre el, am simțit M. COLOȘENCO (continuare in pag. a 4-a) IDENTITATE