Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)
1970-05-23 / nr. 698
Proletari din toate țârile, unifi vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU în zone sinistrate și amenințate de Inundații din județele Brăila și Galați In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decit o săptămină de la primele vești despre inundațiile abătute asupra unor așezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geografice, afectind sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării. In vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîrjile, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, in sate. După patruzeci orizoni de minute de zbor, la se văd coșurile fumegunde ale Combinatului de celuloză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mîl, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Măcin, până în apropierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, netulburată: Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stații de pompare. In urma desecărilor, a defrișării stufărișurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56.000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obținut în medie 5.144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan In 1969 însumează 48.236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor păminturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleștați intr-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători în momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului județean Brăila al P.C.R., și de Ion Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii. In fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat in amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 3.100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11.000 m, unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, in pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de localnici, ajutați de 1.300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fascine și alte materiale de construcție — imense forțe umane și materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35.000 hectare si de floareasoarelui, pe 6.000 hectare, sînt mai frumoase in acest an ca oricînd. Hotăriți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuși, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30.000 de animale au fost evacuate. Este pregătită in amănunțime și evacuarea populației, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter ușor de recunoaștere... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lucrările ce se desfășoară în zona de amonte a incintei, intre Salcia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenințătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decît nivelul mediu. Conducătorul partidului și statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste păminturi care valorează enorm pentru economia națională Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Brăila. Este un spectacol pe cît de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîțiva ani .Balta, împărăție a apelor și sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de liniște în care culturile se dezvoltă normal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă petecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebește cu ușurință culturile de porumb de cele de floarea-soarelui, pe cele de grîu de cele de lucernă. Sunt în plină desfășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, căzînd în sus, spre aparatele de zbor, fac gesturi prietenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sînt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care încing ca o centură Insula, au rezistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floareasoarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămînt. Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al orașului, aflat într-un înaintat stadiu de construcție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflînd că, în orașul lor — vestitul oraș dunărean, azi important centru al industriei constructoare de mașini grele, al industriei hîrtiei și celulozei, al șantierelor, va sosi secretarul general al partidului — i-au ieșit în întîmpinare, au venit să-i ure de bun sosit, să-i asculte îndemnul și sfatul. Prim-secretarul Comitetului orășenesc de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Constantin, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și simțite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul".. De o parte și de alta a străzilor, brăilenii, tineri și vîrstnici, inundă trotuarele, aplaudă cu însuflețire. „Progresul", una din principalele întreprinderi producătoare de utilaje rutiere și de construcții, numără aproape 7.000 de salariț — muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători în aparatul de cercetare și proiectări, funcționari. Valoarea producției marfă realizată aici într-un an se cifrează la un miliard de lei sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul" este cunoscută nu numai în țară ci și peste hotare rulourile compresoare, concasoarele cu zbor, excavatoarele produse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale țării. Itinerarul în uzină trece prin secțiile uzinaj și montaj. Mașini moderne de mare randament, cu care uzina a fost înzestrată în ultimii ani, strunjesc, frezează, rabotează piese grele de metal. Se asamblează părți din produsul finit. (continuare în pag. a 3-a) In aceste zile, pline de eroism cotidian, în care oamenii din zonele afectate de inundații înfruntă cu bărbăție forța oarbă a apelor, salvînd vieți omenești și bunuri materiale, pregătind ogoarele devastate pentru reînsămînțări, în județul nostru, cooperatorii, specialiștii, toți lucrătorii din agricultură s-au angajat în ampla bătălie pentru obținerea unor recolte bogate, in vederea compensării pagubelor produse de calamitățile naturale. De la răsăritul soarelui și pînă la căderea amurgului, cîmpul este un imens stup de albine. Fiecare cooperator, fiecare specialist știe exact ce are de făcut în această luptă, pentru însămînțarea ultimelor suprafețe de teren, întreținerea culturilor de cîmp, a viilor și livezilor, recoltarea plantelor de nutreț. Un scurt popas am făcut pe valea Crasnei, la C.A.P. Costești, întregul sat a ieșit la rosturile lui știute. Numai la întreținerea sfeclei de zahăr, lucrează peste 700 de cooperatori. Oamenii cu care discutăm sunt din brigada Puntișeni. De fapt, aici sunt trei echipe, care lucrează la prășit sfecla de zahăr. Nimeni nu a rămas în sat. Cu această participare masivă de forțe de muncă, lucrările agricole progresează vizibil de la o zi la alta. Șeful de echipă Smîntînă Pompei ne informează că de cum s-a oprit ploaia, toți au ieșit la treabă. „Am terminat prășitul și răritul sfeclei într-o tarla învecinată, iar aici, plantele fiind mai mici, facem numai prașila oarbă. Imediat vom termina și tarlaua asta și vom începe prășitul la floarea-soarelui". Președintele cooperativei agricole, Gheorghe Cristea, ne informează că pină sâmbătă (astăzi - n. n.) se va încheia prășitul și răritul pe cele 100 de hectare cu sfeclă de zahăr, iar pînă duminică se va încheia prima prașilă la floarea-soarelui. Continuîndu-ne itinerariul spre Birlad, întîlnim aceeași atmosferă de muncă. Am schimbat cîteva cuvinte cu oamenii din brigada lui Ioan Murăș, de la C.A.P. Sirbi, aflați la prășitul porumbului. Se lucrează foarte bine. Plantele sunt viguroase și cultura este bine încheiată. Din via de pe coastă, a coborit moș Petru Bulgaru, șeful echipei viticole. Șirurile viței de vie recomandă singure hărnicia viticultorilor. „Azi am început să facem primul stropit contra manei" - ne informează interlocutorul. Alți cooperatori execută cea de a doua prașilă manuală în vie. De altfel, pe toate cele 65 de hectare de vie, stropitul și prașila a doua sunt la ordinea zilei. Se preconizează producții mari de struguri, care vor întrece realizările anului precedent. A sosit vremea prînzului și legumicultorii din Zorleni nu au lăsat încă lucrul pentru a se odihni. Fiecare clipă este prețioasă și ei îi acordă importanța cuvenită. Am nimerit în mijlocul echipei lui Frunzache Baciu, care se arată necăjit că MARIN RIFTINCA (continuare în pag. a 3 a! In aceste zile, pe ogoare Activitate intensă pentru asigurarea unor recolte bogate! | ||| ||||||H|țmW |, | 11 || In pagina a 4-a rrhrmtrMiitirrriinifffnjnniiinrrnwrwrmrn • încheierea lucrărilor Conferinței internaționale de sprijinire a luptei popoarelor din Indochina • COMENTARIU EXTERN Marea Britanie Moment preelectoral RĂSPUNZÎND CU ABNEGAȚIE CHEMĂRII PARTIDULUI CU HUI M IEI fi HUM ■I ME MIl II MUMIE [»MUIH «11» Joii ra 1 .WWWWWWWW ȘI WWWWWNAA/V*, ?///////////////////////////////////////. MARELE GEST TOVĂRĂȘESC /AWWWWWWW In aceste zile, de grea încercare pentru o mare parte din cetățenii României socialiste, zeci de mii de muncitori, țărani, intelectuali, tineri sau vîrstnici din județul Vaslui sunt stăpîniți de unanimul sentiment al omului gata să sară în ajutor. Am întîlnit gesturi simple, pline de căldură și compasiune. Manifestată în scrisori, în comunicări telefonice pe adresa ziarului nostru sau pe cea a comandamentului județean de sprijinire a sinistraților, în prezența sutelor de persoane din fața ghișeelor C.E.C., din fața centrelor de colectare a produselor alimentare și de îmbrăcăminte, solidaritatea poporului nostru se materializează în gestul omului simplu, apărut din marea masă anonimă, cu chipul întunecat de suferințele semenilor săi calamități, dar aureolat de cele mai gingașe simțiri. Imaginați-vă pe Maranda Gache, femeie în vîrstă de 62 de ani, din Hîrșoveni, venită la centrul de colectare cu un balet mare. „Dau, maică, pentru copii și femei rămași fără adăpost o plapumă nouă, din Hnă, așa cum se face la noi, în Moldova, și o pernă, să simtă și ei căldura pierdută". Mai în sus cu un sat, la Ivănești, Eugenia Stroboianu dona în aceeași zi o garnitură completă de îmbrăcăminte pentru o femeie, și tot aici medicul Lucian Grosu aducea haine în valoare de 1.500 lei. Gestul uman s-a multiplicat la nesfîrșit în toate satele și orașele județului. La Mircești, Marica Tudorache, de 83 de ani, se înscria pe lista donatorilor cu diferite cantități de alimente: la Bogdana, bătrînul Filip Gheorghe, de 79 de ani, preda comisiei 100 de tei, o pereche de pantofi, un costum de haine, 50 de ouă, o importantă cantitate de griu. Ilie Bombea din comuna Tăcuta, care are o familie de 6 persoane, dona și el 30 de kg. de porumb, 20 de ouă și depunea în contul 2.000, 100 de tei. Gheorghe Ionel, primarul comunei Bogdănița scria primului secretar al Comitetului județean de partid din Satu Mare : „Am auzit că mulți copii au rămas orfani. Vă rog să-mi trimiteți și mie o fetiță pe care vreau să o îngrijesc, să o cresc". Cu aceleași cuvinte s-au adresat organelor noastre locale de partid: Vasile Banu, Dumitru Gîlcă, Dumitru Popa, Ion Drăgănașu toți din Voinești, Victoria Scripcaru din Solești, 20 de locuitori din comuna Găgești. Acestea sunt însă doar cîteva exemple, cîteva gesturi de omenie, din cele multe adunate la comandamentul județean de ajutorare a sinistraților. Numai pină în ziua de 22 mai, cooperativele agricole de producție din județul nostru rWWW W WWWAi donaseră 92.600 kg. porumb, 68.040 kg. grîu, 2.170 kg. ceapă, 6.800 kg. fasole, 900 litri de lapte, 530 kg. caș, 38 de viței, 188 de miei, 25 de porci, 12 oi, 40 de păsări, 31.160 de norme muncă In valoare de 616.460 lei. Cu înalt simț patriotic au contribuit și membrii cooperativelor de producție din fondul lor personal, la fondul de cereale destinat oamenilor din zonele inundate. Pînă ieri, cantitățile donate se ridicau la 17.255 kg. de grîu, 61.055 kg. de porumb, 5.034 kg. de fasole, 644 kg. de făină de grîu, 455 kg. de cartofi, 2.165 kg. făină de porumb, 521 de păsări, 75 kg. de zahăr, 95 kg. de orez, 20 de kg. de untură, 12 kg. miere de albine, 22.137 ouă și alte produse. Semnificativ marelui gest uman amintit este și numărul obiectelor de îmbrăcăminte cu care vasluienii sprijină pe cei rămași temporar fără nici un adăpost. Iată ultimele cifre centralizate ieri : 673 articole pentru bărbați, 1.085 pentru femei, 837 pentru copii, 188 de țesături, 218 articole diferite, 177 bunuri de uz casnic, în total 3.158 de obiecte. Mai sintem, de asemenea, în măsură să informăm pe cititori că sumele subscrise de salariații din județ pînă ieri se ridică la 1.938.448 lei, că in contul 2.000 s-au strîns deja 83.032 lei Gesturi tovărășești, umane, de mare sensibilitate care demonstrează încă o dată coeziunea de granit a poporului român, marea lui înțelegere față de greutățile momentului prin care trecem. C. VASLUIANU ( Eli I itiiiiiului aneitic și ai de parai 1 § *■* ara Întreagă cunoaște § Ș ) clipe grele. In fata § ■ acestei teribile incleș- § 5 Ș țări cu stihiile naturii k § * — autentic și se- § Ș vpr examen al capacității § ^ de a fi om — In greaua In- ^ Ș cercare la care sunt supuși § 6 cetățenii, se Înregistrează Ș ș o puternică Încordare a for § § țelor și voinței Întregului § ^ popor. Gesturile, aiii de ~ pline de semnificație, ating § > nebănuite corzi de sensibili § § tale, ne umezesc poate tine $ § ori puțin ochii și dau altă § § sonoritate glasului nostru, $ Ș dar, In primul rând, ne im § § bărbătează, ne dau putere. Ș ^ ne fac dovada acestei puteteri. ^ ța Birlad, un pensionar a Ș a donat la C.E.C., in contul ^ ^ 2000, tot ceea ce reușise ^ ^ să economisească Intr-un ^ ^ an. Tot aici, un alt cetățean S § a depus in același cont su ‹ ^ ma de 1.000 de lei. N-a vrut S să-și dea numele. A vrut § § să rămână anonim. Altii. In ^ ^ să .. . Din păcate avem și ^ ^ altfel de cazuri, doresc o § 5 cu mai largă popularizare ^ fc a gestului lor, doresc să fie $ $ văzuți, apreciați, să li se t § considere donația — pe care o drămăluiesc cu grijă . $ să nu cumva să afecteze ^ Ș mai serios vreun articol al $ $ propriului buget — drept Ș › un certificat de bună pur § stare. § ^ Un confrate Îmi povestea ț § că un vis, posesorul unui §> ț elegantă străină), autoturism (marca ^ dorea să inițieze Ș șS o , acțiune personală, pe ca § ■5 fare bineînțeles, dorea s-o și 5 Ș popularizeze In presă. In § S acest sens cerea sprijin. In § s › ce consta acțiunea ? Un ici 5 I. BORDEIANU § !. 5 in continuaren pag a 3-al ^ ^ I I vis s £ / /////////////////////////////////////. • IP ÓIDDA ON a redacție continuă să ne sosească, prin telefon și scrisori, informații în legătură cu acțiunile patriotice, de profund umanism, ce au loc în aceste zile In județul Vaslui, pentru ajutorarea familiilor din zonele inundate. Ne sunt aduse, astfel, la cunoștință fapte pornite din inimă, ale oamenilor muncii din județ, în vederea sprijinirii populației și a localităților greu încercate de furia apelor. Ieri dimineață (22 mai a.c. ora 9), telefonul a sunat insistent. Ridicăm receptorul și avem legătura cu Iveștii. — La telefon Iacob Sava, secretarul comitetului comunal de partid. Vă informăm despre hotărîrea țăranilor cooperatori din satele comunei de a ajuta cu produse pe oamenii din localitățile care, în aceste zile, trec prin momente grele. Numai în cursul zilei de 21 mai a.c., la centrele de primire a bunurilor pentru sinistrați, organizate în satele Ivești și Pogonești, țăranii cooperatori au predat din hambarele lor 9.500 kg. porumb, 1.187 kg. grîu, 706 kg. fasole. Printre cei care au venit la centrul Ivești se află : Nicolae Vișan, Ion Gh. Ion, Ghiță Vișan, Gheorghe Pavel și multi, multi alții. De asemenea, vă rog să rețineți că în afară de cantitățile de produse amintite, în cadrul cooperativei agricole, membrii cooperatori au răspuns Chemării LALUCI CRĂCIUN (continuare în pag. a 3-a) L Știrile de vineri adaugă la bilanțul efectelor catastrofale ale revărsărilor de ape noi date privind daunele pricinuite economiei naționale, așezărilor omenești. șia Situația întocmită la Comicentrală de apărare împotriva inundațiilor arată că, de la declanșarea calamităților pînă vineri, apele au acoperit, total sau parțial, aproape 1000 de localități. Inundațiile au distrus și avariat peste 32.000 case, precum și aproximativ 10.000 de construcții de alte categorii. Mai mult de 265.000 oameni au fost evacuați de furia apelor revărsate. Suprafețele agricole total acoperite de ape însumau ieri peste 762.000 hectare; o bună parte din această imensă suprafață era cultivată cu cereale, plante tehnice, legume. Alte mii de hectare, din care unele plantate cu vii și livezi, sunt distruse de alunecările de terenuri. Din calea apelor pustiitoare au fost evacuate peste 700.000 de animale. Identificările făcute, pînă ieri consemnează că puhoaiele au dus la pierderea a peste 28.000 de animale, și cam tot atîtea păsări din alte județe ale țării ni s-au transmis ieri date despre distrugerile provocate de iundații, adăugîndu-se uriașeilor pagube materiale anunțate anterior și a căror identificare continuă în toate localitățile lovite de calamități. Sibiu. Pierderile de producție la unitățile industriale din Mediaș și Copșa Mică, greu lovite de calamități, se ridică la 70 milioane lei. La Mediaș continuă să nu funcționeze uzinele „Automecanica", „Emailul Roșu", tesătoria „Tîrnava“ și alte unități industriale ale orașului. in a doua decadă a lunii mai prevederile planului de producție nu au fost realizate la o serie de produse de primă însemnătate pentru economia națională, metale neferoase, acid sulfuric, materiale de construcții, autocamioane utilitare destinate beneficiarilor din țară și de peste hotare. Covasna. Dintr-o situație întocmită la Direcția județeană de statistică reiese că principalele unități industriale din județ înregistrează mari pierderi de producție. Stagnarea timp de cinci zile a activității de extracție la întreprinderea minieră Căpeni, cauzată de pătrunderea apelor în galerii, deteriorarea acestora și a căilor de comunicație, s-a soldat cu un minus de 12.350 tone lignit. La unitățile de exploatare și industrializare a lemnului din Tg. Secuiesc și Intorsura Buzăului, avarierea căilor de comunicație forestieră a întrerupt transportul buștenilor la gatere și implicit procesul de producție: pierderea de producție se cifrează, între altele, la circa 2.000 m.c. cherestea de fag și rășinoase. Infectarea apelor industriale în timpul viiturilor a provocat uzinelor textile „Oltul" din Sf. Gheorghe o pierdere de producție de circa 16.000 m.p. țesături. La întreprinderea de industrie locală „Bazaltul", apele au distrus importante cantități de materiale de construcții ; la producția marfă se consemnează o restanță de peste 700.000 cărămizi și cable de teracotă. vii Brașov. Deși mai puțin lade inundații, și județul Brașov înregistrează pagube evaluate pînă acum la zeci de milioane lei. Apele revărsate ale Oltului au distrus și avariat 131 case. 36 km căi de comunicație, au inundat aproape 20.000 hectare teren agricol. In țară imense pagube economice si daune materiale 9 provocate de inundații