Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-08-07 / nr. 763

y M Proletari din toate țârile, unifi­ vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean I Un an de la Congresul al X-leaal P. C. R. [HISM­­II SDEILLISK­ llll-l li Eli I min SHE / „Ne exprimăm convingerea că partidul nostru, călit în lupte, s­n­cercat în marea operă de edificare a noii orînduiri, întregul popt­­ animat de idealurile socialismului, își vor uni și mai strîns forțele, v­a munci cu abnegație, cu entuziasm și perseverență pentru a da via­­ marilor sarcini ce ne stau în față, pentru a face să propășească tot m­i mult scumpa noastră patrie". (Din Raportul C.C. al P.C.R. prezentat la Congresul al X-l­e al partidului i­ storia evului construcției socialis­mului pe pămîntul României va consemna cu majuscule în paginile ei mărețul eveniment din viața partidului, a poporului — Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, de la a cărui desfășurare se împlinește, în a­­ceste zile, un an, în inima și în conștiința întregii țări se păstrează viu ecoul puternicului entuziasm. Congresul, în numele celor aproape două milioane de comuniști, al întregului popor, a adoptat programul luminos al dezvoltării multilaterale a României în deceniul urmă­tor, așa cum a fost conturat cu limpezime în documentele sale. Congresul a făcut o amplă analiză a tuturor laturilor și fenome­nelor vieții sociale românești, a îmbogățit, prin concluziile formulate, tezaurul gândirii teoretice a partidului nostru, a imprimat un puternic spirit novator, antirutinier activi­tății economice și politice, dezvoltării ști­inței, artei, literaturii, tuturor domeniilor de activitate. Obiectivul social-politic fun­damental al programului elaborat de Con­gresul al X-lea al P.C.R., este făurirea so­cietății socialiste multilateral dezvoltate, ca­re va pune baze trainice trecerii treptate spre comunism. Realizarea acestui obiectiv presupune dezvoltarea și perfecționarea tu­turor laturilor vieții sociale, îndeplinirea u­­nor sarcini complexe și ample, care să asi­gure creșterea intensă a forțelor de pro­ducție, perfecționarea continuă a relațiilor de producție, a formelor de conducere și organizare ale economiei, dezvoltarea de­mocrației socialiste, afirmarea personalității, creșterea conștiinței socialiste, dezvoltarea susținută a științei, învățămîntului și cul­turii, ridicarea bunăstării materiale și spiri­tuale a tuturor oamenilor muncii, o repar­tiție socială în spiritul dreptății și echității socialiste. Amploarea eforturilor pe care le implică realizarea programului economic e­­laborat de Congresul al X-lea este ilustrată de faptul că pînă în 1980 va trebui să rea­lizăm un produs social și un venit național anual de 12 ori mai mare decît în 1938. Față de aceeași perioadă, producția indus­trială va crește de 34,5—40 de ori, cea a­­gricolă de peste 3 ori, în 1975 volumul in­vestițiilor va fi de 25 de ori mai mare, iar în 1980 de circa 36 de ori. Ceea ce distinge concepția partidului nos­tru cu privire la dezvoltarea societății ro­mânești în noua etapă este viziunea unitară care cuprinde într-un tot progresul forțelor de producție, perfecționarea relațiilor de pro­ducție, a întregii suprastructuri. Evident însă că obiectivele mari pe care societatea noastră le urmărește, condensate în formula laconică: „făurirea societății socialiste multila­teral dezvoltate” presupune, înainte de toate, un progres economic rapid. Pentru că, eman­ciparea omului implică nu numai instaura­rea și perfecționarea relațiilor de producție socialiste, ci și creșterea vertiginoasă a for­țelor de producție fără de care nu este po­sibilă utilizarea mijloacelor generate de­ a­­cest secol al științei în folosul cîștigării competiției cu timpul, al transpunerii în viață a acelui ideal de civilizație, libertate și bunăstare care constituie, trebuie să con­stituie, Însăși esența orinduirii pe care o construim. Anul care s-a scurs de la Con­gresul al X-lea, vădește prin toate acțiunile întreprinse de partid, prin toate eforturile depuse, statornica fidelitate cu care partidul nostru urmărește realizarea țelurilor socia­lismului, capacitatea sa de a prefigura un viitor care înseamnă, nu simpla prelungire a succeselor dobîndite, cît mai ales deschi­derea de noi orizonturi pentru făurirea so­cietății de mîine cu înaltele ei exigențe. Acest răstimp marchează o etapă de pro­fundă examinare critică și îmbunătățire per­manentă a principalelor domenii ale activi­tății economice. Prin vastitatea și comple­xitatea problemelor ce le ridică, se remarcă preocuparea perseverentă a partidului și sta­tului nostru pentru perfecționarea organi­zării conducerii și planificării economiei na­ționale. Definitoriu pentru măsurile între­prinse în acest sens este faptul că ele per­mit așezarea întregii activității pe baze e­­conomice mai eficiente, creând condiții pen­tru îmbinarea armonioasă a conducerii pe baza planului central cu inițiativa și auto­nomia organelor și unităților de jos, pen­tru mai buna fructificare a eforturilor ce­lor ce muncesc. Rezultatele generale obți­nute în economie în primele 6 luni ale a­­nului în curs confirmă cele de mai sus, în primul semestru, producția globală in­dustrială s-a realizat în proporție de peste 101 la sută, obținîndu-se peste plan pro­duse de 1,5 miliarde lei. Față de semestrul I al anului 1969, volumul producției indus­triale a crescut cu 12,4 la sută, depășindu­­se ritmul prevăzut pentru acest an. La sti­mularea eforturilor oamenilor muncii o con­tribuție însemnată a adus-o generalizarea experimentării noului sistem de salarizare odată cu care s-au introdus norme de mo­tivare științifică menite să propulseze spi­ritul de inițiativă, continua raționalizare a muncii, valorificarea de noi rezerve inter­ne, în ce privește agricultura, pe baza ho­­tărîrilor plenarei C.C. al P.C.R. din martie, s-a desfășurat o muncă intensă pentru re­alizarea unor recolte bogate. Cu toate gre­utățile pricinuite de catastrofalele inundații, datorită măsurilor luate se poate aprecia că recolta va satisface nevoile economiei naționale și de hrană ale populației. Noul sistem de organizare și retribuire a muncii în C.A.P. introdu­s anul acesta Își evidenți­ază de pe acum efectul pozitiv in direcția cointeresării țărănimii cooperatiste in spo­rirea producției vegetale și animale. Un merit esențial al activității partidului nostru în domeniul conducerii economiei ca, de altfel, în întreaga operă de construc­ție a noii orinduiri, este că propagă insis­tent în spiritul de Înaltă exigență ce a ca­racterizat Congresul al X-lea — ideea de a privi realitatea așa cum se prezintă ea, cu luminile și umbrele ce-i sunt proprii, de a discerne pozitivul de negativ, obiectivul de subiectiv, noul de vechi. Cercetarea reali­tății într-un asemenea spirit obișnuiește ca­ C. DIM­ (continuare In pag. a 3-al Aspect de la unitatea de confecții a Coope­rativei „Unirea meșteșugarilor" din Vaslui. înălțimi... Foto : R. Gabriel I.A.S.-urile din județ . Au încheiat­­ raliatul I cerealelor pa«­­ In cursul zilei de ieri,­­ cele 10 Întreprinderi agri-­­­cole de stat din județ au­­ terminat recoltatul cereale­­­­lor păioase de pe suprafața­­ de 12.838 de hectare culti­­­­vate. Specialiștii, mecaniza­­­­torii, ceilalți muncitori din­­ agricultura de stat a jude­­­­țului, au înregistrat acest­­ succes, ca urmare a utili­­­­­zării la întreaga capacitate­­ a mașinilor și agregatelor, a folosirii chibzuite a tim­pu­ j­­ui. Continuînd activitatea­­ productivă, lucrătorii întreprinderile agricole din J de­­ stat sînt preocupați, printre­­ altele, de asigurarea condi­­­­țiilor pentru însămințarea­­ culturilor de toamnă. Ei s-au­­ angajat să termine arăturile­­ de vară, pe întreaga su­­­­prafață planificată, pînă la­­ data de 15 august. Acest­­ nou succes pe care ei sunt­­ hotărîți să-l adauge multor , altora, constituie o expre­­­­sie a entuziasmului cu care * se pregătesc să intimpine o a 26-a aniversare a Elibe­­­­rării patriei de sub jugul * fascist. ANU­L III nr. 763 VINERI­I AUGUST 1970 4 pagini 31) bani Redacția ți Adm­in­xtrația: str. Știiai cel Mare ar. Sii Vaslui Redacția tel. I[5 ] Admiestrația tel. 611 IN CITEVA ZILE, PRINCIPALELE LUCRĂRI DE SEZON TREBUIE TERMINATE! F­ără Îndoială, recoltarea cerealelor păioase, dacă ar fi să ținem seama de prevederile planurilor tehnice întocmite la în­ceputul campaniei, ar fi tre­buit să fie încheiată. Dar, u­­nele cooperative agricole, pînă vor ajunge în acest stadiu, mai au multe de făcut. Intrucît cultură, prin lucrările, în agri­catura lor, se succed la intervale scurte de timp, alcătuind o adevărată bandă rulantă de operații, în­târzierile înregistrate la recol­tat pot bloca fluxul acțiunilor specifice sezonului. Cu ocazia raidului recent în­treprins, am constatat că une­le cooperative au folosit și fo­losesc încă în mod nerațional ziua de muncă, tractoarele, celelalte mașini și brațele de muncă. La cooperativa agricolă din Vetrișoaia, deși recoltatul a RAIDUL NOSTRU început pe data de 11 iulie, deci cu 25 zile în urmă, 50 de hectare încă așteptau com­binele. — Cui se datorează întîrzie­­rile înregistrate ? l-am întrebat pe tovarășul Constantin Ro­man, președintele unității. — Ploilor ! Inexact. De ce ? Pentru că, la Vetrișoaia doar în 5 zile au căzut precipitații. Dacă am scădea acest timp, ar fi rămas 20 zile bune de lucru. Or, re­coltatul celor 930 de hectare, în condițiile în care unitatea dispune de unsprezece combi­ne și peste 400 de brațe, s-ar fi putut termina în cel mult 12 zile, dacă fiecare combină și secerătoare și-ar fi îndepli­nit normele. Dar iată și urmă­rile întârzierilor. Din cele pes­te 800 de hectare recoltate, doar 400 au fost eliberate de paie. Din această cauză nu se pot efectua arăturile adînci de vară. Astfel, din 1.080 de hec­ CORIOLAN PAUNESCU (continuare în pag. a 3­a) In pagina a 4-a • Ședința Comitetului nonstru il^iarmarp­­ fț#litl u UVI.U1 11111 ■­­ t • constituirea noului guvern Italian i AUGUST. Hotărîte sa întimpine cea de a XXVI-a aniversare a Eliberării patriei cu succese pe măsura grijii deosebite ce o poartă conducerea­­ partidului și statului nostru județului Vaslui, colecti­vele de oameni ai muncii din întreprinderile economice au în­cheiat bilanțul celor șapte luni ale anului cu realizări de sea­mă. Mobilizînd întregul potențial uman și material pentru înde­plinirea angajamentelor supli­mentare, industria vasluiană a livrat peste prevederi o produc­ție marfă in valoare de 42.885.000 de lei. Este vorba de 10.000 de rulmenți, confec­ții în valoare de 12.570.000 lei, mobilă de 204.000 lei, 35 tone preparate din carne, 120 tone brînzeturi, 132 tone ulei comes­tibil, 16 tone tutun fermentat, 230 m.c. prefabricate din beton armat etc. In aceeași perioadă, indica­torul productivității muncii a fost îndeplinit în proporție de 102,3 la sută. Ritmul înalt al dezvoltării economice a județu­lui nostru se poate vedea și din volumul superior al produc­ției globale obținute anul aces­ta comparativ cu perioada co­respunzătoare a anului trecut, volum care depășește 133 mili­oane lei. Cu rezultate bune se prezintă unitățile vasluiene și în reali­zarea sarcinilor prevăzute la export. Astfel, planul livrărilor către beneficiarii externi a fost îndeplinit în proporție de 128,2 la sută. Față de anul prece­dent, volumul mărfurilor expe­diate peste hotare a crescut cu peste 62 la sută. Valoarea rul­menților, confecțiilor și a altor produse livrate anul acesta în avans față de plan se ridică la aproape 53 de milioane lei. în întîmpinarea marii sărbători DUPĂ 7 LUNI INDUSTRIA VASLUIANA RAPORTEAZĂ SUCCESE DEOSEBITE A­spectul unei unități de alimentație publică și a­­titudinea lucrătorului constituie „cartea de vi­zită" ce i se prezintă chiar la început consumatorului, invitîndu-l să servească ceva sau să facă numaidecît cale în­toarsă. Prin însăși natura func­ției lor, unitățile alimenta­ție publică trebuie­­ să asigure un cît mai echitabil raport între cerințele consumatorilor și posibilitățile reale ce li se pot oferi. Etica lucrătorului din sectorul comercial, se axea­ză, în primul rînd, pe respectul față de consumatori, aceasta ducînd la creșterea prestigiu­lui unității respective și impli­cit, la al său personal. Este necesar ca aceste deziderate să fie o realitate permanentă, să prindă rădăcini puternice, nelăsînd loc abaterilor care încă se mai manifestă cu des­tulă frecvență. Dar nu trebuie de uitat că pentru buna func­ționare a unui local un rol de primă importanță îl are și consumatorul, care, prin felul său de a fi, îngreuiază sau face ca deservirea să decurgă în condiții optime. O vorbă înțeleaptă spune: „Omul sfin­țește locul", lucru pe care îl știu și majoritatea lucrătorilor din Alimentația publică a Bîr­­ladului, cu toate că, adeseori, este sau pare a fi uitată. La restaurantul — braserie din incinta Hotelului „Moldo­va", nu de mult dat în folo­sință, l-am întîlnit pe tovară­șul Traian Niculescu, respon­sabil de sală, om cu veche experiență, care ne-a condus prin magaziile frumos aranja­te și bine aprovizionate cu toate cele necesare. Vizavi se află localul amenajat, cu bun gust și profilat numai deservicii de seară, pentru personalul căruia nu avem decît cuvinte de laudă. La restaurantul și crama „Cerbul de aur" nu am aflat însă aceeași atmosferă pro­pice pentru o deservire e­­xemplară a consumatorilor. Din pivnița unității, ieșea un puternic miros de umezeală, de mucegai. — Am fost nevoiți să aș­­ternem un strat de nisip gros de jumătate de metru din cauza apei care cuprinsese T. VASILESCU 1 continuare în Pag­a 3 a» în unele unități de alimentație publică din Bîrlad se cere o preocupare continuă pentru buna deservire a consumatorilor Produse livrate peste prevederile contractuale că Lucrătorii din ferma zootehni­condusă de medicul vete­rinar Clara Cîrlig, de la C.A.P. Arsura, își amplifică eforturile pentru a întîmpina cu noi re­zultate în muncă sărbătoarea zilei de 23 August. Preocupați continuu de îngrijirea corespun­zătoare a animalelor, ei au re­ușit ca, pînă la începutul aces­tei luni, să realizeze și să li­vreze statului, peste prevederile contractuale, însemnate canti­tăți de produse animaliere. Astfel, față de cei 220 de porci, cu­ prevedea sarcina de plan, unitatea a predat statului un număr de 303, în greutate to­tală de 30,3 tone de carne. De asemenea, s-a depășit produc­ția la lapte de oaie, livrîndu-se în plus cantitatea de 3.000 de litri și s-au achitat obligațiile față de stat la lapte de vacă. NOI SORTIMENTE DE COLORANȚI La Fabrica chimică ,,Sinto­­farm" din Capitală a intrat în producție înainte de termen o secție pentru producerea unui valoros sortiment de co­loranți, denumit în termeni tehnici azonaftol, destinat vop­sirii bumbacului și celofibrei. Acest colorant se remarcă prin rezistență deosebită, în special la lumină și spălare, și dato­rită calităților sale, este foar­te solicitat de industria texti­lă. Prin intrarea în funcțiune a instalațiilor moderne ale noii secții, producția de coloranți a fabricii bucureștene crește cu 275 tone anual. Pe baza cercetărilor între­prinse de specialiștii Institu­tului de cercetări chimice (Icechim) din București, tot în cadrul întreprinderii „Sinto­­farm" au fost realizați de curînd și noi coloranți reactivi, care se caracterizează prin rezistențe sporite la lumină, spălat și călcat intens. (Agerpres) La cooperativa agri­colă de producție din Rînzești se recoltează ultimele suprafețe cul­tivate cu grîu. 5 Cronica unui (ne) posibil cineast­ icei s­­ecvențe, cadru, prim-plan. Deși am fost coleg cu Marin Sorescu (meritul e al său și nu al meu , M. S. a intrat cu doi ani Înaintea mea la Facultatea de filologie din Iași și a res­pectat această distanță tempora­lă pînă a terminat studiile), îmi cer scuze pentru prezenta pastișă, motivîndu-le nu știu ce sentimente nutrește sau ar nutri M. S. față de subsemnatul. In eventualitatea că nu constitui pentru el o Întrebare de genul: «Parcă am mai întîlnit eu un­deva figura asta ștearsă... La București, la Paris sau la Ber­lin ?“. Parisul 11 cunosc din ve­dere (ilustrată), la Berlin (In bar) am fost o singură dată și ilustrul meu coleg nu era a­­colo, iar de la București, n-are de unde să mă cunoască, pen­tru că iau totdeauna tramvaiul In sens Invers. Așa că se În­șeală, dar, mă rog, asta-i trea­ba lui, Iar a mea este de a vorbi In prezenta cronică despre secvențe, cadru și prim-plan. Toată lumea știe ce sunt sec­vențele, așa că explicațiile ar fi inutile. Trec direct la reda­rea imaginilor din aceste sec­vențe, și, pentru ordonare, re­curg la sistemul, devenit clasic In cinematografie, de a le nu­merota cu cifre arabe­­ /. Duminică. Nu scrie nicăieri, dar se vede după aglomerația din grădina de vară a cinema­tografului „Vasluiul", din urbea cu același nume. N-a Început Încă filmul, dar, pentru exac­titate precizez data : 26 iulie (ceea ce, evident, n-are nici o legătură cu Începerea proiecției, dar, iarăși evident, definește un anume ceva). Secvențele : 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, ș.a.m.d. (vezi numerotarea ara­bă), se întrerup brusc in timpul proiecției, cadrul se ia — așa, WWWV­WM/WWWWwww w Cotidiene IWWWWWWWWWMW­W din cinci în cînd — cîte o ju­mătate (cea de jos) sus și cea­laltă jumătate (cea de sus) jos, dar linia de demarcație, între cele două jumătăți de imagini nu supără operatorul, dat find că, în compensație, supără spec­tatorul. Dar, la urma urmelor, faptul nu prezintă o importanță deosebită, deoarece spectatorii au achitat costul biletului, iar acesta, prin grija tovarășilor de la intrare, a fost rupt în două­ fată, deci, cadrul, iată și sec­vențele, urmează prim-planul : acea parte (a scenei) care este situată cel mai aproape de pu­blic. Din motive pe care citi­torul le va deduce lesne mal I. BORDEIANU (continuare în pag. a 2-a)

Next