Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)
1970-11-25 / nr. 856
ß PAGINA 2 MIHAI C. DEMETRESCU „Marketing — prospectarea pieței“ omerțul a încetat să fie un simplu mecanism de distribuție, rolul său pasiv transformîndu-se, din ce în ce mai mult, într-un rol activ. Comerțul devine ratat astfel un factor acceseal economiei. Așa se explică, de fapt, de ce studierea și cunoașterea pieții au început să preocupe intr-o măsură crescîndă întreprinderea producătoare, ajungind să intre în obiectivele ei strategice curente. Lucrarea „Marketing — prospectarea pieței“ — sinteză a unei pasionate și asidue munci de cercetare și documentare a autorului ei, dr. Mihai Demetrescu, este prima carte din țara noastră care are ca obiect tratarea problemelor complexe ale marketingului. Conținutul noțiunii de marketing a evoluat mult timp. O definiție exactă asupra conceptului de marketing este destul de dificil de dat, existind o mare diversitate de păreri în această privință. Există, totuși, un consens aproape general asupra faptului că marketingul înseamnă, în fond cucerirea științifică a pieții, pe baza unui arsenal de metode și tehnici de cercetare. Pentru mai buna înțelegere a noțiunii de marketing, autorul prezintă o serie de definiții formulate de specialiști din țară și străinătate. Dar, indiferent de definițiile ce circulă azi cu privire la noțiunea de marketing, un lucru este cert. Marketingul s-a impus ca o disciplină dinamică, devenind un instrument indispensabil în activitatea întreprinderilor, în organizarea rațională a producției și desfacerii produselor acesteia. De aceea, cunoașterea tehnicilor de marketing devine astăzi o necesitate obiectivă, o cerință imperioasă pentru orice economist. In lucrare se subliniază faptul că și condițiile noii legi a contractelor economice, recent intrată în vigoare și care a determinat desființarea cotelor și repartițiilor prestabilite, organizațiile economice din țara noastră sunt puse în situația de a trata ele însele în funcție de posibilități și necesități, elementele esențiale ale contractelor. Aceasta presupune o cunoaștere sistematică a nevoilor pieței, o cercetare prealabilă și constantă a cererii potențiale a întreprinderilor partenere. Lărgirea atribuțiilor și competențelor organizațiilor și întreprinderilor direct productive, trecerea la un sistem bazat pe relații mai directe, fără verigi intermediare emițătoare de cote și repartiții, obligă la găsirea unor noi forme și metode de conducere a întreprinderii. In acest context, cunoașterea tehnicilor de marketing și înțelegerea modului de aplicare a acestora in condițiile economiei noastre devin probleme de cea mai mare însemnătate și actualitate. Autorul realizează o privire de ansamblu asupra metodelor și tehnicilor folosite in cercetările de marketing, într-o strînsă conexiune cu alte domenii ca matematica, statistica, psihologia, sociologia etc. De aceea sunt tratate metodele cantitative utilizate in marketing, respectiv o se prezinUre tie de tehnici și metode împrumutate din statistică — finaliza seriilor dinamice, diferiti indici economici, analiza dispersională, analiza corelatională, metodele selective, ancheta, sondajul etc. Un alt domeniu al marketingului, de asemenea mai putin cunoscut in literatura noastră de specialitate, căruia autorul ii acordă un loc important în lucrare îl constituie cercetarea psihologică a consumatorului. Tratând aceste probleme, autorul face o trecere în revistă a diferitelor tehnici folosite pentru cercetările de atitudine, procedeele experimentale, interviurile și testele proiective, studierea comportamentului economic al clientului și altele. In legătură cu publicitatea , autorul se ocupă pe larg de suporturile acesteia. Se cuvine să subliniem un merit special al autorului și anume faptul că tratează în mod detaliat o serie de aspecte mai puțin cunoscute în tara noastră și anume cele legate de estimarea eficienței mesajelor publicitare, acțiune de mare importanță în alegerea mijlocului publicitar optim. Oferind cititorului intr-o formă logică și armonioasă o schiță generală a noilor concepte și tehnici de marketing, verificate de cercetările, aplicațiile și experiența mondială, lucrarea lui Mihai Demetrescu „Marketing — prospectarea pieței“ se adresează deopotrivă economiștilor și unei game largi de cititori. N. DAVIDEANU Începuturile școlii NORMALE Implivîra p Gin secol da la înființarea Școlii normale din Bîrlad ne oferă prilejul da a face o retrospectivă a activității unei școli care și-a cîștigat pe merit un loc important in opera de răspîndire a culturii în rindul maselor, care și-a adus o contribuție de seamă la dezvoltarea învățămîntului rural în partea Moldovei de lot. Nefiind în intenția noastră de a face istoricul Școlii Normale din Bîrlad, istoric despre care s-a mai scris, vom încerca să prezentăm cititorilor cîteva aspecte inedite din activitatea de început, aspecte rezultate din corespondența pe care școala a purtat-o cu Ministerul Instrucțiunii Publice, corespondență care se păstrează mân", a secțiunii de Tutova și a dorinței ce a arătat... ministerul a încuviințat zisei Secțiuni de Tutova, suma de opt mii lei, pentru înființarea unei școli normale în Bîrlad, pentru care comitetul local va prezenta ministerului o dare de seamă despre lucrările privitoare la acea școală și modul întrebuințării sumei ce i s-a acordat"." O dată aceste preparative făcute, la finele lunii noiembrie 1870, Școala Normală din Bîrlad își deschide porțile pentru primii 60 de elevi ai săi. De-a lungul anilor, din corespondența școlii reiese preocuparea pe care conducerea ei a avut-o pentru a da viitorilor învățători o pregătire multilaterală, folositoare activității pe care urmau s-o desfășoare in comunele rurale, Ioan Popescu ca Inițiator al înființării școlii și ca director al ei arăta ministerului importanța pe care o avea pregătirea normaliștilor insistînd asupra cunoștințelor de agricultură, lucru manual, muzică vocală, învățarea unui instrument muzical (în special violina). Cunoașterea acestor obiecte, pe lingă materiile de bază, era menită a face din învățător un factor important de cultură în rîndul populației rurale. O importanță deosebită a acordat-o conducerea școlii, excursiilor periodice de studii, care aveau menirea să completeze cunoștințele cîștigate pe băncile școlii cu „experiențe geografice, etnografice, istorice și de științele naturii și autea altele, în fine cunoașterea Capitalei țării și porturilor ei ar fi nu numai folositoare, dar chiar necesare pentru viitorul învățător”. Toate aceste inițiative nu aveau alt scop decit a pregăti pe viitorii învățători în așa fel nncit in comunele unde vor profesa să poată transmite elevilor cunoștințe cit mai bogate, cit mai folositoare. Din corespondența pe care școala a purtat-o cu Ministerul Instrucțiunii Publice, prin care cerea ori fonduri, ori diferite manuale școlare, în care se cereau precizări în diferite probleme de metodă sau de conținut științific, reiese tocmai această grijă pe care profesorii școlii au acordat-o întotdeauna bunei pregătiri a elevilor normaliști. Strădaniile făcute de „Societatea pentru învățătura Poporului Român" secțiunea Tutova, și de conducerea școlii aveau să fie încununate de succes, cînd la finele anului școlar 1873-1874 a ieșit prima promoție de învățători. Relativ la acest eveniment, Comitetul bîrlădean, comunica ministerului că „Școala normală primară din această Urbe întreținută prin îngrijirea acestei Societăți, intrată deja în al treilea an al cursului său, elevii ce o frecventează, actualmente rămași la numărul de 54 din numărul de 60 inscriși la deschiderea școlii, in cursul anului viitor 1874, urmează a fi puși la destinațiunea lor ca învățători în comunele rurale ale Jud. Tutova, conform planului acestei școli. Comitetul acesta, fericit de a vedea apropiindu-se de capăt prima serie a acestei grele întreprinderi, se simte chemat de datoria sa a face din timp mijlocirile sale la locurile cuvenite, spre a se încorona această operă cu succesul final al numirii sale”. Aceste mijlociri se refereau la solicitarea ca ministerul să prevadă în bugetul anului 1874 o sumă necesară plății salariilor noilor învățători care urmau să fie încadrați. Totodată secțiunea Tutova a Societății prezintă ministerului necesitățile ce se impun în repararea localurilor destinate școlilor, completarea unui minim de mobilier școlar, în așa fel nncit noii învățători să aibă posibilitatea de a începe imediat activitatea pentru care au fost pregătiți. Corespondența de care aminteam mai sus, fără a putea cuprinde toate aspectele de care se ocupă o instituție școlară relevă cu pregnanță idealurile unor cadre ale școlii (profesori și directori), in special a lui Ioan Popescu, care își făcuseră un crez din promovarea culturii prin toate mijloacele. Nu întîmplător Ioan Popescu și ceilalți membri ai „Societății pentru învățătura Poporului Român", secțiunea Tutova, au fot ca U un rol de primă mărime și în înfăptuirea celorlalte acte de cultură care au caracterizat perioada 1869- 1870. Ne referim în primul rînd la înființarea primei tipografii și scoaterea primului ziar la Bîrlad. Retrospectiva pe care aniversarea unui asemenea eveniment o impune de la sine, va scoate încă odată în relief contribuția de seamă pe care Școala Normală din Bîrlad a avut-o în dezvoltarea învățămîntului primar din Moldova, în pregătirea temeinică a acelor oameni meniți să pună pentru prima oară creionul în mina atîtor generații de elevi. Prof. COSTICA-IOAN GÎRNEAȚĂ Director al Arhivelor Statului Vaslui Centenarul Liceului pedagogic din Bîrlad (1870-1970) în Direcția Generală a Arhivelor Statului, de Oameni entuziaști și doritori progres, din care menționăm pe Ioan Popescu, Panainte Chenciu și Ștefan Neagoe, grupați în cadrul „Societății pentru învățătura Poporului Român", secțiunea Tutova, și-au făcut o datorie de onoare din a lupta pentru înființarea unei școli normale. In cererea pe care Comitetul Societății o adresă Ministerului Instrucțiunii publice se arată că: „Acestu Comitetu incă de la începutul anului curent( C 1870) se afla ocupându-se cu înființarea unui Internatu provizoriu, pe termen de trei ani, pentru un număr de șaizeci elevi, meniți a fi preparați pentru careira invățâtorească, a fi scoși deodată și trimiși ca învățători in comunele rurale din acest județ, precum și cu deschiderea unei școale normale primărie spre acestu finitu (sfirșitul anului)” In continuarea cererii membrii Societății arătau intenția pe care o au de a înființa o școală normală după modelul celei din București și solicitau sprijinul material al ministerului pentru cheltuielile ce surveneau la acest început, exprimîndu-și speranța că „.. .veți binevoi a prețui după tot meritul această cerere și nu veți lăsa a se sparge de stiica nereușitei acest început și întreprindere atit de folositoare și putem zice unica condiție de prosperitate a culturii poporului român in genere și a celui din comunele rurale in special". Răspunsul ministerului este pe măsura speranțelor ce și le-au pus membrii Societății în realizarea acestui deziderat de cultură. Apreciind inițiativa comitetului bîrlădean, ministerul răspundea că : „avînd în vedere marea necesitate ce se simte de a se înființa școli normale spre a forma buni învățători pentru comunele rurale , avind in vedere că lipsa de învățători este una din cauzele care împiedică punerea în aplicare a legii Instrucțiunii in ceea ce privește obligativitatea invățămîntului primar.1. are onoarea a vă face cunoscut că acordă pe seama comitetului numitei societăți suma de opt mii lei". Această sumă trebuia folosită pentru deschiderea cursurilor din toamna anului 1870. Ministerul Instrucțiunii publice comunică și Comitetului Secțiunii centrale a „Societății pentru învățătura Poporului Român” acordarea acesteia de bani, arătând că „luind sume în considerațiune seriozitatea lucrărilor Comitetului „Societății pentru învățătura Poporului Ro m^uuuinnmMimmnHHmmMnniiununiniiuMuinuiniummMtuimnmummittHnnutumntummnnimiuiminuiumuiunnmnniHnttHnnmun ,///////z/////z/////////////////r///y,//////////////////////////jV////////////////////////////////////,///////////_v////,//////////////////////^. Școala normală de băieți din Bîrlad. SPORT Și in acest an, la Asociația sportivă „Rulmentul" Bîrlad, sute de muncitori, funcționari, maiștri, tehnicieni, ingineri, tineri și vîrstnici și-au disputat întîietatea la fotbal, volei, înot, tir, etc., întrecerile fiind urmărite de alte sute de constructori de rulmenți, care au venit la terenurile de sport pentru a-și încuraja echipa preferată, tovarășii de muncă. Ne-am tov. Emil adresat Iovu, membru în biroul consiliului Asociației „Rulmentul", cu rugămintea de a ne răspunde la unele întrebări menite să evidențieze bogata activitate ce se desfășoară în cadrul asociației amintite, perspectivele ei de viitor. — Care au fost preocupările consiliului pentru a asigura metalurgiștilor bîrlădeni posibilitatea practicării sportului preferate lor — Folosind experiența anitrecuți, consiliul A.S. „Rulmentul", în colaborare cu comitetul coordonator U.T.C., a inițiat „Cupa Rulmentul", care se acordă secției de producție ce însumează cel mai mare punctaj în concursurile inițiate la disciplinele: fotbal, volei, înot, tir, handbal și orientare turistică. De asemenea, pentru fiecare disciplină în parte, se acordă câștigătorilor cîte o cupă. In felul acesta secțiile, pentru a cuceri „Cupa Rulmentul", trebuie să participe cu echipe reprezentative la toate ramurile sportive. Pînă în prezent, s-au desfășurat întrecerile la fotbal (cîștigătoare — secția vole), volei (primul loc a fost ocupat de secția strungărie), tir (primul loc a revenit secției rectificare, iar la individual, regiorului Mihai Dulgheru, de la aceeași secție), înot (unde cei mai buni s-au dovedit a fi componenții secției role) și handbal (întrecere cîștigată de T.A.—C.T.C.). După încheierea întrecerilor de la cinci discipline sportive, pe primul loc se situează secția role, cu 350 pct. urmată de T.A.—C.T.C. — 340 pct., strungărie — 270 pct., sculărie — 250 pct., rectificare — 180 pct., forjă — 120 pct. și reparații mecanice — 20 pct. Paralel cu întrecerile „Cupei Rulmentul" vom mai organiza și alte concursuri sportive. Printre acestea se numără tradiționala competiție ciclistă „Cupa ziarului „Rulmentul" și întrecerea de motocross, dotată cu „Cupa de toamnă". — „Cupa Rulmentul" a scos în evidență elemente de perspectivă pentru sportul de performanță ? — Da. Au fost depistate serie de tinere talente, care o vor putea să împrospăteze loturile echipelor noastre de performanță. Este vorba de Ilie Brad, frații Butcaru, frații Orzan, Bușilă, Ciorici — la fotbal; Ionescu, Ivan, Ailoaiei, Răducănescu, Talpău, Petrea, Agache, Drăgușanu, Gociu — la volei , Dulgheru, Darabană, Forțu, Silvestru — Ia tir etc. — Ce competiții sportive veți organiza în cursul iernii ? — Ne-am propus să desfășurăm concursuri de șah, tenis de masă, patinaj, săniuș, schi, volei și handbal. Gazda majorității sporturilor de iarnă va fi... ștrandul. Aici, vom transforma vestiarele într-o frumoasă și practicabilă sală pentru șah și tenis de masă, terenul de volei va fi amenajat ca patinoar, iar pe versanții dealului Țuguiata vom amenaja pîrtii de schi și săniuș. Voleibaliștii și handbaliștii se vor antrena și întrece în sala de sport a municipiului. Preconizăm ca la aceste întreceri sportive de iarnă să participe circa 2.000 de salariați ai F.R.R. — Care sunt preocupările consiliului A.S. „Rulmentul" privind dezvoltarea bazei materiale ? — Este știut că in acest an a fost dat în folosință complexul sportiv, cu cele două bazine de înot, alături de care s-a amenajat, prin muncă voluntară, un teren de volei. In curînd se vor termina și lucrările de la baza sportivă, situată între F.R.R. și Școala profesională, care va cuprinde un teren de fotbal, unul de volei, unul de handbal și unul de tenis de timp. Noua bază sportivă mai are un grup sanitar și o frumoasă cabană construită din bîrne de lemn. Această bază va fi folosită pentru antrenamentele secțiilor de performanță (fotbal — rugbi) și pentru desfășurarea competițiilor sportive de casă. Cabana va fi folosită și pentru cantonamentul sportivilor noștri. REMUS DAN - coresp. La A.S. „Rulmentul“ Bogată activitate sportivă de masă ORIZONTAL: 1. Bună de gură... — ... și buni de gură ; 2. In gura satului (pi.) — Crap mic (reg.); 3. Nu poate fi exprimat prin cuvinte — Primele roade; 4. Sfișiat la urmă! — Cap de ibis! — Carte! — Teodor Hatman ; 5. Compoziție muzicală — A-i da cu gura; 6. A nu-și ține gura — De-ale gurii; 7. A-i închide gura (fig.) — Cu flori și la gură (pl.); 8. Cînd vorbește îl ia cu tremur — De-ale gurii! — Lăsați gura ! 9. Gureșe ... 2 ore — Cu părere de rău — Competiție de mare sportivă viteză; 10. Vindea altădată covrigi — Bir!; 11. Refrenul Oltului — Are gura în formă de plisc (dim.). VERTICAL: 1. Comunicație secretă între guri — A da jos din gură; 2. Cu o poftă nebună — Adevărat spune; 3. Iți dă o gură de apă! — Pie- De-ale gurii le specială de vițel pentru bundițe — Are o gură de foc; 4. Șarpe veninos (rar) — Are o gură...; 5. începe cu sărut (clt.)... — ...e dulce la început!... — ... și apoi înghite vrute și nevrute; 6. Gură specială — Se spală pe cap; 7. Un glas însfîrșit! — Rele! — E numai gura de el; 8. Duse cu vorba — Asociația crescătorilor de albine (abr.); 9. înmulțire — Oricum l-ai întoarce lui Grivei îi place — Slabă la început!; 10. ...și cu sufletul la gură; 11. De-ale gurii. O. DUMITRIU VREMEA NOUA B Rugbistii de la „Constructorul“ au rămas fără...părinți? Participarea rugbiștilor birlădeni la ultima partidă pe care o aveau de susținut în actualul sezon a stat sub semnul incerliluiinii pînă in ultimele momente in care ea mai era posibilă. Cauza ? De fapt, cauzele, sînt multiple. In primul rînd, Asociația sportivă „Constructorul“ a fost desființată sau mutată. In orice caz, „la ora actuală, pe raza municipiului Bîrlad nu există nici o asociație cu acest nume“ —■ ne-a spus tovarășul Petru Oprea, președintele Consiliului municipal de educatie fizică și sport. In al doilea rînd, antrenorul formației Constructorul, Laurențiu Cozma, s-a transferat la o altă echipă, Minerul Broșteni, iar in al treilea rînd, nici tovarășul I. Păun, cel mai activ membru al fostului Consiliu al Asociației sportive „Constructorul“ nu mai activează în ramura construcțiilor. Și iată, astfel, că avem o echipă debusolată, in căutarea unei asociații. In aceste condiții, ne și mirăm cum de a putut activa formația de rugbi bîrlădeană in aceste ultime luni, care au fost resorturile ce au tinut-o în picioare, căci aceasta echilibristică s-a încheiat sâmbătă, 21 noiembrie, la orele 11, cinci toți jucătorii formației s-au întors de la gară, deoarece nu aveau bilete de tren. Dar, oare nimeni de la consiliile municipal sau județean al sindicatelor nu a cunoscut situația în care se afla asociația Constructorul? Numărul sportivilor de performantă în județul nostru este destul de mic. in același timp, se depun eforturi morale și materiale extrem de mari pentru îmbunătățirea bazei materiale a sportului vasluian. In condițiile desfiintării unor echipe ne vom trezi, mai mult ca sigur, în anii următori, cu stadioane și baze numai de agrement, nu și sportive. Revenind la formația de rugbi, trebuie să spunem că, pînă la urmă, a fost , suită într-un autocar O.N.T.j și trimisă la Năvodari. In graba plecării, nu au foști găsiți însă toți membrii formației,, așa că, s-a apelat la unele improvizații." La Năvodari, surprizele, au apărut din nou, formația de aici —• U.S.A.S. — practicînd un joc dur, obstrucționist. In plus, bîrlădenii au fost dezavantajați și de arbitrajul incompetent și tendențios al bucureșteanului B. Zamfir. In acest fel, scorul de 9—0 (o lovitură de pedeapsă, o încercare netransformată și o lovitură de picior căzută) cu care s-a încheiat prima repriză, de fapt și partida, nu apare surprinzător, el nefiind rezultatul real al acțiunilor din teren. „In a doua repriză — ne-a declarat Profiriu (component al formației Constructorul) — am jucat mai bine, însă nu am putut fructifica nimic“. Sperăm că pînă la începutul returului să se găsească o asociație și un antrenor și pentru echipa de rugbi Constructorul Bîrlad. B. CORNIȘA C. PETRESCU Pe scurt PRAGA 24 (Agerpres) Turneul internațional masculin de volei (rezervat echipelor studențești) de la Praga a fost cîștigat de selecționata U.R.S.S., urmată de formațiile Bulgariei, Cehoslovaciei și Poloniei. In ultima zi a competiției, voleibaliștii sovietici au învins cu scorul de 3—0 (15—8, 15—13, 15—5) reprezentativa Cehoslovaciei. Intr-un alt joc, Bulgaria a dispus cu 3—2 (3—15, 15—11, 8—15, 15—7, 15—13) de echipa Poloniei. MADRID 24 (Agerpres) După disputarea a 11 runde în turneul interzonal de șah de la Palma de Mallorca continuă să conducă marele maestru sovietic Efim Gheller cu 8 puncte. II urmează Fischer (S.U.A.) — 7 puncte (2), Ivkov (Iugoslavia), Mecking (Brazilia), Uhlmann (R.D. Germană) — 6,5 puncte, Portisch (Ungaria), Polugaevski (U.R.S.S.) — 6 puncte, Panno (Argentina) — 5,5 puncte (3), Gligorici (Iugoslavia) — 5,5 puncte (1), Taimanov (U.R.S.S.) — 5,5 puncte, Smîslov (U.R.S.S.) — 5 puncte (1), Vitumen (R.P. Mongolă) — 5 puncte, Larsen (Danemarca) — 4,5 puncte (3), etc. ! Achizitorul de... bani! Pînă mai deunăzi, Ioan Chiriță funcționa ca achizitor la cooperativa de consum din Vutcani. Pe parcursul anilor, Chiriță a suferit o deformație „profesională": pe lingă produse a inceput să achiziționeze și... banii din buzunarul statului. Mai precis, această nouă îndeletnicire a sa se cheamă delapidare - mijloc prin care și-a însușit 23.000 de lei. Organele de miliție i-au întocmit lui Chiriță o serioasă documentație asupra faptei sale, pe baza căreia i se va acorda, în mod legal, titlul la care a aspirat: ____«nacu... bîlci la una din ultimele zile ale lunii august, tractoristului Mihai Tănase, de la secția de mecanizare din satul Popeni, comuna Zorleni, i-a trecut prin minte că ar putea face un... ciubuc ! Fiind om energic, in astfel de situații, imediat a agățat o remorcă la tractor, a umplut-o cu pasageri clandestini și, cu toată viteza, a luat-o spre bîlciul din Birlad. Nu înainte, insă, de a încasa de la fiecare călător cite 5 lei, taxa de transport. Numai un singur om ii dăduse cu 2 lei mai puțin, motiv pentru care s-a scandalizat și i-a amenințat pe călători că întoarce remorca și ii duce acasă. Din păcate, făcînd operațiunea aceasta, remorca nimerit în șanț, iar unii călători . S-au trezit la spital. Nu știm ce s-a întîmplat cu ceilalți dar, știm că Mihai Tănase a comis deodată trei infracțiuni : abuz în serviciu, conducerea tractorului pe drumuri publice fără foaie de parcurs, vătămarea corporală a persoanelor transportate. Mare bilet va ieși din toată chestia asta. „După faptă și răsplată!“ __ De multă vreme, frații Gheorghe și Vasi Chiță vroiau să-și facă un renume. Și au găsit o cale foarte simplă. După ce au consumat o mare cantitate de alcool, au intrat în bufetul sătesc din Mălăești, comuna Vutcani și au încercat rezistența sticlelor lovindu-le de capetele consumatorilor, de mese și de galantar. Organele in drept au cerut „eroilor"... autografe și le-a amintit de înțelepciunea proverbului „după faptă și răsplată". Hușene j Călătorul care străbate Hușiul de astăzi este plăcut impresionat de aspectul vechiului târg de altă dată. In centru, acolo unde circulația este mai mare, edilii, cu ajutorul Direcției circulației din cadrul Inspectoratului județean de miliție, au plantat grilaje protectoare, pe șosea au fost marcate locurile pentru trecerea pietonilor etc. Și, totuși, tot acolo, vizavi de „Alimentara", o parte a bulevardului a fost blocată de un șantier de construcții. Surprinde, insă, indicatorul circulației care, pe stingă, specifică sens interzis, circulația uimind a se face pe dreapta, adică direct prin stiva de cărămidă care blochează toată partea carosabilă. Care semn trebuie respectat oare ? Și, dacă nu ești conducător auto și intri să ceri renumitul vin de Huși, amintit de hrisoave încă acum câteva sute de ani, restaurantul „Podgoriile Hușului" servește onorata clientelă cu vin de Vaslui (probabil că vița de vie se cultivă în Vaslui pe acoperișul caselor), Spumos sau Vermut, numai vin de Huși nu. „Prinși cu... porcu-n sac!“ In noaptea de 3 spre 4 noiembrie, în comuna Roșiești, organele de miliție, sprijinite de un grup de vinători, au organizat o... „vinătoare". Dar, în locul porcilor mistreți care, pasă-mi-te, „furau" porumbul de pe cimp, au apărut, în jurul orei 2,30 la marginea pădurii din satul Valea lui Darie, trei... lupi îmbrăcați în straie omenești și cu saci în spinare. După o goană de hăitași, lupii căzuți în... plasă s-au dovedit a fi Gheorghe Petcu din comuna Viișoara, Ioan Vechiu din comuna Roșiești și Constantin Huzum tot din Roșiești. In sacii pe care-i transportau s-au găsit 3 godaci cam de 30 kg. fiecare, furați de la C.A.P. Viișoara. Acum, cînd se cunoaște rezultatul „vînătoarei”, se așteaptă verdictul instanței. Un exavator în... concediu Pe șantierul barajului de la Pușcași se lucrează intens. Totuși, nu toate agregatele se află în producție. Printre acestea și escavatorul din fotografia alăturată, care, fiind exploatat irațional, s-a defectat. De trei săptămîni sînt așteptați specialiștii de la I.M.F. Brăila, de care aparține agregatul respectiv pentru a-l repara. Cut va mai rămîne... în concediu escavatorul cu pricina ? Rubrică redactată de A. MARIN î