Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)

1971-01-22 / nr. 904

,<?C# Proletari din toate țările, uniți-va ! , Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul III, nr. 904 Vineri, 22 ianuarie 1971 4 pagini, 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU In mari întreprinderi din Capitală Ieri, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari între­prinderi bucureștene, unități reprezentative pentru industria construc­toare de mașini, pentru subramuri importante ale acesteia: Uzina de motoare și compresoare „Timpuri noi", Uzina de mașini grele, secția­­ de pereți membrană și țevi pentru cazane de aburi a Uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roșie" și „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Paul Nicu­­lescu-Mizil, Sile Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Mari­­nescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, precum și de ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. Ca și cu atîtea alte prile­juri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al condu­cerii partidului și statului cu oamenii muncii din fa­brici și uzine, de pe șantiere, din unitățile agriculturii so­cialiste, cu reprezentanți ai culturii și științei țării noas­tre, într-un cuvînt cu cetățeni de toate vîrstele și profesiile — români, maghiari, germani și de alte naționalități—la în­ceput de an, de nou cincinal, și de data aceasta discuțiile de lu­cru, cunoașterea concretă la fața locului a problemelor de via­ță și de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale și de perspectivă pentru ridica­rea eficienței Întregii activi­tăți, marchează pregnant o revelatorie ,realitate a socie­tății noastre, indisolubila le­gătură dintre partid și popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor, se desprind nu numai succesele dar și idei apte să se con­cretizeze în noi realizări, în noi fapte de viață menitei să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului și ci­vilizației. Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare și compresoare „Timpuri noi“. In întîmpinarea secretarului general al partidului, al celor­lalți conducători de partid și de stat, vin cu bucurie și entuziasm și salută din inimă sute de salariați. Cei prezenți aclamă înde­lung, ovaționează pentru partid și Comitetul său Cen­tral, pentru secretarul gene­ral al partidului, pentru in­disolubila unitate dintre partid și popor. Este nota o­­bișnuită, de căldură, de dra­goste și respect în care se desfășoară întîlnirile conducă­torilor partidului, ai țării, cu masele de oameni ai muncii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Lemaitre” — astăzi „Timpuri noi* — au devenit in anii construcți­ei socialiste o unitate moder­nă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse în­tre 12 și 110 C.P., motoare cu benzină de 9—18 C.P., com­presoare de aer cu debite cu­prinse între 0,01 și 10 mc pe minut, agregate care echipea­ză o gamă largă de instalații fabricate de întreprinderile constructoare de mașini, toa­te tipurile de locomotive mo­derne produse în țară. La „Timpuri noi” nu a fost asi­milată nici o licență, totul este produs original. In actualul plan cincinal valoarea producției uzinei va crește de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. In secția de prelucrări me­canice, se prezintă oaspeților o serie de piese și suban­­samble din componenta mo­toarelor și compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. In secția montaj motoare, se dau alte explicații în le­gătură cu parametrii îmbu­nătățiți al motorului D. 120, introdus recent in fabricație. Intre oaspeți și factorii de răspundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legă­tură cu dezvoltarea in conti­nuare a acestei întreprinderi și cu profilarea ei mai pre­cisă. Pentru realizarea aces­tor obiective se dau indicații în vederea extinderii unor suprafețe de producție, do­tarea Întreprinderii cu noi instalații și utilaje, folosirea la întreaga capacitate a ma­șinilor din dotarea întreprin­derii. Se ajunge la concluzia că Uzinele „Timpuri noi" își pot spori eficiența printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă con­ducerii Ministerului Industriei Construcțiilor de MSSÎfici spe­­cialiștilor uzinei, găsirea unor modalități de cooperare cu în­treprinderi din apropiere pen­tru construirea și exploatarea în comun a turnătoriei și for­jei preconizate. — întreprindeți cît mai cu­­rînd studiile necesare și dați-le curs, spune tovarășul Nicolae­ Ceaușescu. De asemenea, re­­studiați toate posibilitățile de care dispun uzinele pentru dez­voltarea activității. Se cere să realizați un volum al produc­ției mai mare și produse de și mai bună calitate. Se vizitează Uzina de ma­șini greife—București. La intra­rea în blocul—turn care adă­postește birourile centralei in­dustriale de utilaj termoener­­getic și Institutul de cercetări și proiectări energetice și ter­m­­oenergetice, de pe lingă a­­ceastă uzină, conducătorii de partid și de stat sunt în­tîm­­pinați de ing. Nicolae Constan­tin, director general al cen­tralei industriale, și de ing. Tiberiu Grecu, director general al uzinei, care prezintă cîteva din realizările și perspectivele întreprinderii. Intrată în func­țiune în primul an al ultimu­lui cincinal, uzina a înscris în palmaresul industriei românești cîteva performanțe de înalt ni­vel tehnic, turnînd piese de mare gabarit și complexitate destinate hidroagregatelor ce se construiesc la Reșița pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Oțelăria electrică produ­ce anual peste 122.000 tone de oțel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oțeluri aliate și speciale me­nite să acopere cerințele ca­litative tot mai înalte ale u­­zinei. — A fi pornit bine, apreciază tovarășul Nicolae Ceaușescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oțelăria să ajungă la o capacitate de 200.000 tone? — Am putea, intr-adevăr, să amplasăm un nou cuptor elec­tric de volum mare, sau două de capacitate mai mică, răs­punde ministrul industriei con­strucțiilor de mașini, Ioan A­­vram. — Și, totodată , continuă secretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, proiectat și construit în țară. Din acest dialog direct, la obiect, se naște o inițiativă importantă, se conturează un nou obiectiv mobilizator pen­tru colectivul uzinei. Discuția de lucru continuă. De aseme­nea, exportul crește vertigi­nos : de la 6,1 milioane lei — valută în 1971, la 62,4 milioa­ne lei — valută in 1975. Realizări remarcabile a în­registrat în ultimii ani și In­stitutul de cercetări și proiec­tări energetice și termoener­­getice. Directorul acestuia, ing. Teofil Popovici, prezintă acti­vitatea desfășurată de institut și centrală în­tr-o frază conclu­dentă : — Sîntem în măsură să livrăm centrale electrice „la cheie", dezvoltînd în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. Afirmația se întemeiază pe rezultatele concrete obținute. In 1972 va fi probată prima tur­bină de 330 Mw, iar în 1974, turbina cu abur pentru termo­­ficare de 150 Mw, realizată după o concepție proprie. Se vizitează secția de tur­­boagregate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat se opresc *** în fața unei mașini complexe, o freză de copiat palete pen­tru turbine. Apoi conducătorii de partid și de stat trecînd prin noua hală aflată în construcție, des­tinată montajului și probelor viitoarelor turbine se îndreap­tă spre secțiile „calde": oțe­­lăria, forja și turnătoria uzi­nei.­­In confruntările de păreri se subliniază ideea necesității mai bunei folosiri a cadrelor de muncitori de Înaltă califi­care, de asemenea, a recru­tării tehnicienilor și mai a­­les a maiștrilor din rîndul ce­lor mai pricepuți și experi­mentați muncitori. Vizitarea uzinei se încheie în secția mecano-sudură, unde se construiesc marile ansam­­ble sudate pentru turbinele de 330 Mw. Intrată partial in funcțiune la jumătatea anului trecut, secția realizează car­case, corpuri pentru conden­sator , lucrări de mare teh­nicitate al căror control se e­­fectuează cu raze Roentgen și ultrasunete. Un alt obiectiv industrial de mare importantă pentru e­­conomia noastră națională, care constituie obiectivul popasului următor este secția de pereți membrană și țevi pentru cazane cu aburi apar­­ținînd Uzinei „Vulcan”. Directorul general al Uzine­lor „Vulcan”, ing. Lache­rne, care întîmpină pe oaspeți, pre­zintă mai întîi cel mai impor­tant produs al întreprinderii, deocamdată aflat în stadiul machetă. Este vorba de caza­nul de 1.035 tone aburi pe oră. Este primul agregat de acest fel realizat de țara noas­tră și va avea impunătoarea înălțime de 108 m. Gazdele in­formează că este destinat gigantul acesta termocentralei de la Rogojelu. Fac o impre­sie deosebită liniile automa­te de fabricare a unor ase­menea agregate. Se subliniază importanța pe care o are a­­ceastă secție pentru dezvol­tarea în continuare a Uzine­lor „Vulcan”, permițînd, tot­odată, realizarea unor produ­se de un înalt nivel tehnic, corespunzătoare cerințelor eco­nomiei noastre nationale, e­­xigentelor tehnicii moderne. Tot aici, în această secție, directorul tehnic al Institutu­lui de proiectări pentru echi­pamente termo-enegetice, Si­­mion Suciu, informează pe to­varășul pe ceilalți Nicolae Ceaușescu, conducători de partid și de stat, asupra noi­lor produse aflate in fază de studiu sau proiectare la acest institut. — Să faceți totul pentru a realiza utilaje la nivelul teh­nicii actuale, recomandă tova­rășul Nicolae Ceaușescu con­ducerii institutului și celorlalți specialiști prezenți. De aseme­nea, a continuat secretarul ge­neral al partidului, trebuie să valorificați cît mai bine ex­periența muncitorilor și tehni­cienilor mai vîrstnici, să-i a­­jutați să transmită cunoștințe­le și priceperea lor celor ti­neri pentru ca și aceștia să devină în cel mai scurt timp muncitori de nădejde, să se asigure astfel o continuitate a muncii de Înaltă calitate in u­­zină, în Întreaga noastră in­dustrie socialistă, pe la Încheierea vizitei, aici, platforma industrială a Bercenilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu felicită călduros pe constructori, pe toți cei care, cu pasiune și măiestrie dau viață acestor mari obiective ale industriei noastre grele. Secretarul general al partidului recomandă tuturor celor pre­zenți să se îngrijească neîn­cetat de grăbirea lucrărilor de construcții pentru ca între­gul obiectiv industrial să fie terminat în termenul stabilit și să înceapă să producă la toți parametrii tehnico-econo­­mici proiectați.­­ Este necesar, arată tova­rășul Nicolae Ceaușescu, ca mașinile să fie folosite la În­treaga lor capacitate, să tre­ceți la perfecționarea progra­melor speciale așa fel, incit la finele cincinalului, volumul producției să fie cu mult mai mare decit cel prevăzut acum în cifrele de plan. Adresîndu-se primarului mu­nicipiului, celorlalți edili ai Capitalei, secretarul general al partidului, recomandă să se în­grijească de asigurarea unor condiții de viață mereu mai bune muncitorilor, să se pre­vadă construcții de locuințe, proprietatea uzinei, să se ri­dice edificii culturale, astfel ca muncitorii, cadrele de bază ale uzinei să aibă asigurate toate condițiile civilizate de viață. Se vizitează o altă mare în­treprindere bucureșteană — Fa­brica de autovehicule „Auto­buzul”. Aici, vizita începe cu o dis­cuție avînd ca temă realizările de pînă acum și perspectivele întreprinderii. 1 Directorul teh­nic, Gheorghe Pitulescu, înfă­țișează succesele obținute în realizarea planului cincinal re­cent încheiat. Se subliniază printre altele, că autobuzele fabricate aici au fost neînce­tat îmbunătățite, atît sub ra­port constructiv, cît și în ceea ce privește confortul. Rezultate bune au fost ob­ținute și în construcți auto­utilitarelor — microbuze, ca­mionete, autosanitare. Și producția de troleibuze au be­neficiat de îmbunătățiri. In în­treprindere se fabrică opt tipuri de autoutilitare, trei ti­puri de autobuze, urbane și rurale, și un tip îmbunătățit de troleibuz. Zilnic, de pe benzile de montaj ale între­prinderii ies 28 de autoutili­tare și 10 autobuze. Autoutili­tarele produse de „Autobuzul” sunt solicitate pe piața exter­nă. In cincinalul actual sunt de rezolvat sarcini și mai mari: întreprinderea se pre­gătește pentru însușirea fa­bricației a două tipuri de au­tobuze după licența M.A.N., urmînd ca specialiștii uzinei să diversifice producția aces­tor autobuze. Se prevede ca producția marfă să crească în perioada 1971—1975 de 2,13 ori, cu toate că suprafețele de producție nu vor spori în ma­re măsură, iar numărul sala­riaților cu 30 la sută. Se vizitează secțiile princi­pale ale întreprinderii. Munci­torii, cei mai mulți dintre ei tineri, întîmpină cu bucurie, cu aplauze tumultoase pe se­cretarul general al partidului, pe ceilalți conducători de partid și de stat, oferă, în semn de prețuire și afecțiune, garoafe roșii. La sculărie se urmărește aceeași problemă importantă luată în discuție și în celelalte întreprinderi vizi­tate — autoutilarea. Sunt a­­preciate pozitiv rezultatele ob­ținute pînă acum și se reco­mandă intensificarea acestei acțiuni. In secția acoperiri metalice, se urmărește procesul de ni­­chelare și cromare a unor pie­se, iar gazdele informează că această secție a luat ființă cu utilaje și instalații fabricate în întregime în întreprindere. Vi­zita în secțiile de presaj, de construcții șasiu și caroserie, prilejuiește, de asemenea, schimburi de păreri rodnice pe tema modernizării produselor, a îmbunătățirii gradului lor de confort. La montaj final, se ur­mărește procesul de montare a autoutilitarelor și autobuzelor. Se relevă, cu acest prilej, me­canizarea unor operații de lu­cru care a făcut ca producti­vitatea muncii pe uzină să crească de la un an la altul. Se subliniază, printre altele, că în actualul plan cincinal producția de autobuze va crește cu peste 2.000 de bucăți, iar cea de au­toutilitare în aceeași proporție. In 1975, producția de autoutili­tare se va ridica la 8.500 u­­niter­ți, iar cea de autobuze la 3.200. — Cu­ veți da la export din aceste produse? se interesează tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cifrele citate sunt revelato­rii: 7.000 de autoutilitare și 1.800 de autobuze. In incinta întreprinderii, oaspeților le sunt prezentate ultimele tipuri de autovehicu­le asimilate în producție. Se fac comparații între produse­le mai vechi și cele noi, evi­­dențiindu-se îmbunătățirile a­­duse, îmbunătățiri care pot fi apreciate în mod concret chiar în timpul vizitei. Recomandă­rile făcute insistă asupra îm­bunătățirii în continuare a ca­lității, asupra ridicării gradu­lui de finisaj al produselor. Autobuzul cu nr. de fabricație 14.977 ieșit cu cîteva secun­de înainte de pe banda de montaj, prezintă caracteristici superioare celor anterioare. Gazdele au ținut să arate și unele din realizările social­­culturale ale unității. Se vi­zitează, astfel, noul club al întreprinderii cu o sală mo­dernă de festivități de 400 de locuri. Următoarea întreprindere înscrisă în itinerar este Uzina „Steaua roșie". Și aici, ca pre­tutindeni, muncitorii, tehni­cienii și inginerii intîmpină , cu entuziasm și căldură pe­­ conducătorii de partid și de­­ stat, bucuroși de a-i avea în mijlocul lor, de a se sfătui împreună. Aici se fabrică aproximativ 45 de tipuri de utilaje întîlnite pe toate șantierele țării. In­ginerul șef al întreprinderii, Ion Caraman, informează că toți lucrătorii acestei unități se străduiesc, depun tot efor­tul și energia lor creatoare în vederea dotării șantierelor cu utilajele moderne cerute în tot mai mari proporții de im­petuoasa dezvoltare a con­strucțiilor industriale și civile prevăzută în actualul cincinal. Se vizitează secțiile de­­­­justaj și montaj și se relevă că in cincinalul care s-a în­cheiat recent, realizările uzi­nei s-au dublat, beneficiile s-au mărit de 6—7 ori, iar ex­portul reprezintă în prezent 30 la sută din volumul utilajelor executate. Muncitorii raportea­ză îndeplinirea cu succes a sarcinilor de producție din pri­mele zile ale acestui an. Și la „Steaua roșie" pro­blema economisirii metalului este în centrul discuțiilor din­tre oaspeți și gazde. Se subli­niază că rezultatele obținute în această direcție au făcut ca producția obținută dintr-o tonă de metal să sporească în ulti­mii ani cu 80 la sută. Referindu-se la satisfacerea necesităților șantierelor patriei noastre cu utilaje moderne de construcții, gazdele informea­ză că în întreprindere s-au a­­similat în ultimii ani nume­roase produse originale execu­tate pentru prima dată in tară, printre care macarale-fereastră, dispozitive de tracțiune, palane cu redactoare planetare etc. îmbunătățirea continuă a ca­lității produselor, creșterea ran­damentului muncii se afirmă și aici, în discuția finală, ca deziderate majore ale colecti­vului uzinei. Se ajunge la Uzina „Semă­nătoarea“, cea mai mare uni­tate constructoare de utilaje agricole din țara noastră. La sosirea în uzină, un mare număr de muncitori, tehnicieni și ingineri fac secretarului ge­neral al partidului, celorlalți conducători de partid și de stat o primire sărbătorească. La matrițărie, prima secție vizitată, directorul uzinei, ing. Ion Gălătină, arată că pro­ducția uzinei in cincinalul în­cheiat recent a crescut cu 150 milioane lei, iar în actualul cincinal ea va mai cunoaște un spor de încă 320 milioane lei. Tot aici se relevă impor­tanța pe care o acordă con­structorii de mașini agricole reproiectării pe criterii noi, moderne, a unor utilaje. Se a­­rată, totodată, că pentru eco­nomisirea principalei materii prime — metalul, uzina folo­sește aproximativ 110 repere confecționate din material plas­tic, fapt care aduce uzinei a­­nual o economie de 150 tone de metal. Vizitîndu-se secția de turnă­torie, apoi cea mecanică, gaz­dele informează că uzina și-a realizat cu mijloace proprii o serie de utilaje care au fost integrate în procesul de fabri­cație. — Această acțiune de auto­­dotare trebuie extinsă toate secțiile întreprinderii, re în comandă secretarul general al partidului specialiștilor în­treprinderii. Trebuie să vă străduiți să vă gospodăriți singuri, să vă creați o serie de utilaje și instalații de care a­­veți nevoie, prin valorifica­rea tuturor resurselor interne. Oprindu-se în numeroase locuri de muncă, dînd mina cu muncitorii, cu tehnicienii și inginerii aflați în plină ac­tivitate, secretarul general al partidului se interesează de modul în care își îndeplinesc planurile, de metodele de lu­cru folosite, de preocupările acestora în modernizarea pro­duselor, în creșterea eficien­ței mașinilor și utilajelor. După vizitarea principalelor sectoare productive, in curtea întreprinderii, oaspeților li se prezintă cele mai semnifica­tive produse ale întreprin­­ s continuate in pag a 3-a) 1966-1970, un cincinal bogat în realizări, o treapta spre noi succese A­m Încheiat cincinalul 1966—1970 cu sentimentul datoriei împlinite a pro­priilor noastre proiecte, a propriilor noastre hotărîri care vizau ridicarea României socialiste pe noi culmi ale progresului și civilizației. Anim, in zilele bilanțului, ne mîndrim pentru tot ceea ce am Înfăptuit, sub Înțeleaptă conducere a parti­dului comuniștilor, spre binele nostru și al patriei dragi, care pășește tot mai hotărîtă pe drumul societății socialiste multilateral dezvoltate. In acest uriaș efort al Întregului nostru popor s-au încadrat cu energie și pasiune și oamenii muncii din județul Vaslui. In a­­ceastă parte a Moldovei, ca rezultat al po­liticii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor regiunilor țării, au fost înscrise in cincinalul recent încheiat, însemnate suc­cese in toate domeniile vieții economice, sociale și politice, succese pe care ziarul nostru le-a făcut cunoscute cititorilor săi la timpul potrivit. Producția globală industria­lă a județului nostru a cunoscut, in anii WAV WWJWWW,WJÍ cincinalului, o creștere de 71 la sută, față de 1965 ; au fost ridicate mai multe fabrici moderne, iar cele existente au fost extinse și dotate cu utilaje de înaltă productivitate ; s-au construit numeroase obiective social­­culturale, s-au înălțat mii de apartamente în care locuiesc acum oameni ai muncii; i sporit considerabil numărul unităților co­merciale, au fost înregistrate reale pro­grese în dezvoltarea învățământului, artei și culturii, în îmbunătățirea ocrotirii sănă­tății populației, în creșterea nivelului de trai al celor ce muncesc. Despre aceste realizări, ziarul „Vremea nouă" a mai scris, iar acum, în aceste zile, premergătoare aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român, socotim că ne îndeplinim o datorie patriotică prezentîn­­du-le mai pe larg, ceea ce și facem ince­­pînd cu acest număr al ziarului nostru. In pagina a doua a ziarului, vă prezentăm în imagini cîteva din noile obiective con­struite în județul Vaslui în anii cincinalu­lui 1966—1970. Chemare la întrecere către toate consiliile populare și toti oamenii muncii 9 9 din comunele județului Vaslui Consiliul popular al comunei Lunca Banului, întrunit in cea de-a XIII-a sesiune ordinară pentru analizarea activității des­fășurate în anul 1970, constată că s-au obținut rezultate satis­făcătoare in sectoarele econo­mic, social-cultural și edilitar­­gospodăresc. Totodată, sesiu­nea a dezbătut și aprobat pla­nul economic și a bugetului local pe anul 1971. Răspunzînd cu însuflețire che­mării la întrecere, adresată de Consiliul popular al județului Neamț, cetățenii comunei Lunca Banului se angajează să rea­lizeze și să depășească indica­torii economici și sarcinile din domeniul social-cultural și edili­­tar-gospodăresc, contribuind prin aceasta la creșterea continuă a nivelului de trai material și spi­ritual al locuitorilor comunei noastre. Constatăm angajamentele cu satisfacție că luate în între­cerea patriotică dintre consiliile populare în anul 1970, ca răs­puns la chemarea la întrecere patriotică a Consiliului popular al județului Constanța, au fost îndeplinite și depășite. Astfel, planul economic al comunei a fost realizat în proporție de 102 la sută, au fost desfăcute mărfuri către populație, prin u­­nitățile cooperației de consum, în valoare de peste 4 500 000 lei, s-au executat lucrări de reparații și întrețineri de dru­muri și străzi pe o distanță de 35 km., s-au construit și între­ținut 750 m.l. trotuare din be­ton. Prin munca patriotică a lo­cuitorilor comunei s-au realizat lucrări in valoare de peste 1 100 000 lei, față de angaja­mentul de 950 000 lei, iar, prin contribuția voluntară a cetățe­nilor, au fost date în folosință două săli de clasă, anexe la Școala generală din satul Lun­ca Banului, și s-a extins rețeaua electrică de joasă tensiune pe distanța de 4 km, în satele Oțe­­toaia și Lunca Banului. Consiliul popular comunal, cr a­nalizînd­­ în spiritul indicațiilor date de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la ședința de lu­­­cru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970 și pe baza Hotă­­­rîrilor adoptate de Consiliul popular al județului Vaslui din 16 ianuarie 1971 - planul eco­­­nomic și bugetul local, a scos ins­ evidență posibilitățile de care dispune comuna noastră și ca­re, puse în valoare, pot contri­bui din plin la o mai buna înfrumusețare și gospodărire a satelor comunei, însuflețiți de perspectivele lui minoase stabilite de Congresul­ al X-lea al Partidului, ca și de apropierea celei de a 50-a ani­­­versări a P.C.R., Consiliul popu­­lar al comunei Lunca Banului,­ exprimînd voința unanimă a tu­­­turor cetățenilor comunei — ță­rani cooperatori, funcționari, in­telectuali — adresează tuturor consiliilor populare comunale șî­ ­ continuare in pag. a 3-al Consiliul popular comunal Lunca Banului 0 ©‡‡‡© © © ©‡© © ©‡‡‡©‡‡‡‡‡‡‡&‡‡©‡e ©‡£>£* I­ntroducerea și extinde­rea pe scară largă, în agricultură, a tehnologii­lor avansate depinde în­­tr-o măsură hotărîtoare de creșterea nivelului de pre­gătire profesională a țăranilor cooperatori, mecanizatorilor, ca­re, îm ultimă instanță, hotărăsc soarta producției. De aseme­nea, viața a demonstrat că nu se poate înregistra o dezvolta­re reală a întreprinderilor agri­cole de stat și a cooperativelor agricole de producție fără prac­ticarea unei agriculturi moder­ne care, la rîndul său, este condiționată printre altele, de reîmprospătarea permanentă a cunoștințelor cadrelor de con­ducere, ale fiecărui lucrător al ogoarelor. In acest sens, o sar­cină majoră revine propagan­dei agricole. In anii precedenți, Comitetul județean de partid, avînd în vedere necesitatea ridicării ni­velului de cunoștințe profesio­nale a celor ce muncesc în a­­gricultură, a întocmit un amplu plan de măsuri privind orga­nizarea și desfășurarea propa­gandei agricole și implicit a învățămintului agrozootehnic. Pornind de aici, în satele ju­dețului nostru, pînă acum, s-au desfășurat multiple acțiuni de ridicare a nivelului profesional al maselor largi de țărani co­operatori și mecanizatori. Nu­mai în cadrul învățămintului a­­grozootehnic, în anul trecut, au funcționat 361 de cercuri, or­ganizate pe diferite profile, ca­re au fost frecventate de 10.048 de lucrători din unitățile agri­cole cooperatiste și de stat. A­­plicarea în practică a cunoștin­țelor dobîndite, la asemenea cursuri, de către brigadieri, șefi de echipe, membri cooperatori, mecanizatori, se reflectă pozi­tiv în producțiile superioare ob­ținute de multe unități de pe cuprinsul județului. Cu toate că însemnătatea promovării a tot ceea ce este înaintat în practica și știința agricolă este bine cunoscută, în numeroase cooperative agri­cole învățămîntul agrozootehnic nu a avut eficiența practică scontată, întrucît nu a cores­puns nevoilor reale ale celor ce lucrează în cîmp sau în fermele de animale. In multe cazuri cercurile de invăță­mînt s-au or­ganizat din birou, fără ca­ a­­cestea să răspundă în mod real. cerințelor practice din unități­le agricole, îndeplinirea tuturor sarcinilor stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului privind modernizarea agriculturii impu­­­ne ca, pe lângă alte măsuri,­ să se urmărească ridicarea ni­­velului de cunoștințe agrozooteh­­nice ale țărănimii, să se îmbu­­nătățească informarea tehnico- științifică a tuturor lucrătorilor din agricultură. Aceasta presu­pune să se realizeze un progres corespunzător și in ceea ce pri­vește organizarea și desfășura­­­rea învățămintului agrozooteh­­­nic, în întreaga propagandă a­­gricolă. In acest sens, secreta­riatul C.C. al P.C.R. a aprobat o serie de măsuri menite să ridice pe o treaptă calitativ­ su­­perioară propaganda agrozoo MARIN RIFTINCA (continuare în pag. a 3-a) O sarcină importantă Pacina­­ții profesionale a liliilor f agilii

Next