Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)
1971-01-26 / nr. 907
/ PAGINA 2X Sîmbătă și duminică la Vaslui Noi spectacole in cadrul fazei județene a Bienalei de teatru Sîmbătă ți duminică au avut loc, la Vaslui, noi spectacole în cadrul fazei județene a celui de al VI-lea Festival bienal de teatru de amatori .1. L. Caragiale". Față de prima „rundă“ a etapei județene, care a avut loc în urmă cu o săptămână, la Huși, se poate vorbi de un oarecare progres : au fost prezente mai multe formații, cu spectacole, în general, mai bine puse la punct (deși, la drept vorbind, nivelul atins la „zona“ de la Huși nu prea ar putea constitui un termen de referință.,,), Și, aceasta în mod sigur vădind aspirații mai deosebite în ceea ce privește repertoriul , s-au jucat ,,Năpasta" și „Conu Leonida față cu reacțiunea” de I. L. Caragiale, „Inșirte mărgărite" de Victor Eftimiu și „Jienii“ (teatru folcloric), Nu a lipsit (ar fi fost cu putință ?) piesa lui Gh. Vlad „Comedie cu olteni sau cindi aud cucul cîntind" și, încă, pusă în scenă de două formații, ceea ce - împreună cu precaritatea jenantă a textului - a sporit îndoielile privind exigența juriului etapei anterioare a Bienalei. In sala din str. Ștefan cel Mare nr. 64, sîmbătă, Bienala s-a desfășurat într-o atmosferă de semianonimat (în fața a 20-30 de spectatori), atmosferă pe care, cum vom arăta, aveam s-o regretăm în ziua următoare, cind condițiile de vizionare au coborît sub orice limită. Primul spectacol de sîmbătai cu „Năpasta“ — in interpretarea formației teatrale „Gloria“ din Vaslui — ni s-a părut și cel mai izbutit din acea zi. Am remarcat, în primul rînd, pe interpreții rolurilor - cheie ale piesei (Vasile ConstantinescuIon și Ștefania Ciulei-Anca) precum și preocuparea, cu totul rară la formațiile văzute pînă acum, pentru plastica spectacolului. Suficient de unitar, evitînd stridențele naturaliste la care de multe ori sînt expuși interpreții puțin experimentați ai dramei lui Caragiale, spectacolul ar fi constituit un succes mai pregnant dacă interpreta rolului feminin (al cărei talent îl subliniem încă o dată) ar fi fost corect îndrumată. Anca reprezintă un caz de alienare, la fel ca Ion, numai că nebunia ei și a lui Ion se manifestă diferit. Obsesia, mania răzbunării (de descifrat în replicile cele mai inofensive) in orice condiții, fac din Anca un personaj aproape adios (v. G. Călinescu, „Domina bona" sau „Istoria..."). După „Năpasta" am asistat la un prelungit spectacol Caragiale - „Conu Leonida față cu reacțiunea" și dramatizări după „Justiție", „Amici" și „C.F.R." - puse in scenă de un colectiv de artiști amatori de la căminul cultural din Tanacu (instructor, Ioan Andrieșanu) ; apoi, am văzut „Logodna de duminică" de George Stoian, interpretată de o formație de la Spitalul unificat Vaslui (în distribuție : Paul Constantinescu, Ioana David, Georghe Burlacu și V. Bursuc). Duminică, Bienala și-a mutat locul de desfășurare în sala arhiplină a cinematografului. Primul spectacol, vizionat in condiții vitrege (un public, alcătuit in mare parte din elevi din clasele mici, gălăgios, care acoperea adesea vocile interpreților), a fost „Comedia cu olteni", în „varianta" Ferești (aceeași piesă va mai fi jucată ulterior, de un colectiv din Rafail, comuna Todirești). Față de ceea ce au arătat în etapa necompetițională talentații interpreți din Ferești (Marioara Toader, Vasile Lefter, Corneliu Mărișescu, Gheorghe Secară și ceilalți), nu am putut remarca nimic nou de data aceasta. Două spectacole au reușit, totuși, să se impună atenției, atit de labile a publicului. Cel dinții, „Jienii", interpretat de un colectiv de la căminul cultural din Vulturești, nu a însemnat doar punctul central de atracție al matineului teatral de duminică, ci și, de departe, spectacolul cel mai interesant dintre cele la care desfășurămii am asistat cu ocazia fazei județene a Bienalei. Deoarece ne propunem să revenim cu o însemnare dedicată acestui remarcabil succes al artiștilor amatori din Vulturești, remarcăm acum numai caracterul de adevărat spectacol folcloric al „Jienilor” ; in rolul principal (Iancu Jianu), Alexandru Picincu - un interpret de mare autenticitate - a lăsat tuturor o impresie memorabilă. Cel de al doilea spectacol de care vorbeam a fost, de fapt, numai... un fragment, din „Inșir'te mărgărite"”, în interpretarea unui colectiv de la căminul cultural din Dragomirești (instructor artistic, medicul Cornel Stoica). Piesa, unică în felul ei, în literatura noastră dramatică, implica o serie de dificultăți tehnice (costume, decor etc.), cit și folosirea unui mare număr de interpreți. încercarea artiștilor amatori din Dragomirești, care au pregătit cu multă tragere de inimă și efort spectacolul, merită a fi evidențiată, chiar numai pentru ambiția de a se afirma prin intermediul unui text de valoare, dificil, de a juca cu adevărat teatru. Asupra spectacolului nu putem insă să ne pronunțăm numai după scurtul fragment prezentat duminică. De altfel, aici o spunem cu toată părerea de rău - organizatorii fazei județene a Bienalei nu s-au arătat la înălțimea dăruirii artiștilor amatori care, multe luni de zile, au consumat timp și pasiune spre a-și desăvîrși spectacolul. Ceea ce s-a petrecut dumincă este aproape de necrezut și n-ar trebui să se repete niciodată ; artiștii amatori din Dragomirești au fost pur și simplu trași jos de pe scenă, deoarece „orele erau întîrziate" și trebuia să înceapă proiecția cinematografică... Orice scuză, în acest caz, nu poate fi luată în seamă ; munca, pasiunea pentru artă a unor oameni a fost tratată cu ușurință greu de calificat. Și aceasta, cu ocazia unui FESTIVAL al artiștilor amatori ! Așteptăm din partea Comisiei județene de organizare a Festivalului un răspuns la cele petrecute duminică și, în special, reprogramarea spectacolului „Inșirte mărgărite" care, dat fiind lipsa de valoare a repertoriului către care au fost îndrumate multe formații de amatori participante la Bienală, ar fi meritat mult mai multă atenție ; sperăm, deci, să putem informațu de curînd pe iubitorii de teatru din județ asupra spectacolului artiștilor amatori din Dragomirești. C. CIOLCA Scenă din „Năpasta de I. L. mafiei teatrale „Gloria". Caragiale, în interpretarea for S ÎAH3HEEJ Rezultate mulțumitoare in primul concurs al anului Noul sezon atletic a fost inaugurat. La Brăila, selecționata județului nostru, alcătuită din 16 tineri atleți, a participat la concursul interjudețean de sală, alături de reprezentativele de juniori ale județelor Buzău, Vrancea și Brăila. In general, rezultatele atleților vasluieni sunt mulțumitoare mai ales dacă ținem seama de faptul că ei se află la prima confruntare, după o întrerupere destul de lungă. In tot cazul, față de numeroasele și dificilele concursuri care îi așteaptă de acum încolo, mai ales cele în aer liber, forma actuală a tinerilor atleți vasluieni este încă departe de posibilitățile lor reale. De aceea, se impune pentru viitor o mărire a dozei de efort și de ambiție depuse la antrenamente pentru a se putea astfel continua cu succes acțiunea (începută în sezonul trecut) de scoatere a atletismului vasluian din anonimat. Iată și citata din rezultatele obținute de tinerii reprezentanți ai județului nostru în competiția de la Brăila: Ad. Boros 6,8 sec. la 50 m. plat (locul IV) și 5,31 m. la lungime (locul IV): I. Luca 1,50 m. la înălțime (record personal), Mariana Lupan 8,1 sec. pe 50 m. plat — juniori, categoria a III-a ; M. Gociu 9,70 m. la greutate (locul II), L. Pascu 6,7 sec. pe 60 m. plat și 5,05 m. la lungime, Lenuța Polcovnicu 7,6 sec. pe 50 m. plat — juniori, categoria a II-a; Veronica Safir 4,61 m. la lungime (locul III), Maria Brsinici 8,60 m. la greutate (locul IV) — Trof. V. TAMÂȘANU corespondent PORT yolTriTiM Meci în ..familie” la Rulmentul Fotbaliștii de la „Rulmentul" au susținut, duminică, în cadrul pregătirilor pentru noul sezon competițional, primul meci de verificare. Deși jocul s-a disputat în „familie" (lotul a fost împărțit în două echipe, de de 10 jucători, una cu tricouri albastre, iar cealaltă cu roșii), n-a fost lipsit de lupta dîrză pentru balon, de faze spectaculoase. Chiar din primul minut, „albaștrii” deschid scorul printr-o lovitură splendidă cu capul a lui Calciu, care face inoportună intervenția lui Grigoraș, încurajați de acest gol, „albaștrii" atacă în continuare cu insistență și, în minutul 12, ridică scorul la 2 —0, prin Marin, care a înscris în poarta goală, după ce, în prealabil, driblase întreaga apărare adversă, inclusiv pe portarul Grigoraș. Cu tot efortul depus de adversarii lor, „albaștrii” reușesc să mențină scorul neschimbat pînă la pauză. In repriza a doua, „roșii” încep jocul deciși să schimbe soarta meciului. Ei reduc din handicap prin Chiuș (în minutul 46, a reluat cu capul în plasă o minge venită de la Dumbravă), dar, cu toată dominarea insistentă pe care au exercitat-o, nu pot evita înfrîngerea. La sfîrșitul jocului i-am solicitat antrenorului I. Ștefănescu un scurt interviu. — Am văzut în formațiile pe care le-ați aliniat trei jucători noi: Dumbravă (de la Spartac), Calciu (de la Metalul) și Huștiu (fost la Recolta Dragalina). Cu ce scop i-ați introdus în formație ? — Mai întîi ca să-i verific. După evoluția lor în teren, m-am hotărît să-i și introduc în lot. Calciu și Dumbravă sunt doi înaintași cu multe calități (forță de pătrundere, subtilitate, tehnică bună), iar Huștiu (portar) are reflexe, ceea ce mă face să cred că va deveni un bun apărător al buturilor. — In afară de juniorul Frunză, pe care l-ați promovat deja în lot, și a evoluat bine astăzi, mai aveți în vedere și alți juniori ? — Da. Mă gîndesc la fundașii Minciună și Parfenie și la înaintașul Giurgiu, pe care îi voi chema la antrenamente după 15 februarie, cînd ne vom întoarce de la Păltiniș. Sînt elevi la liceu și nu-i pot lua în această stațiune. Formațiile folosite Huștiu — Toși, Niculescu, Bălan, Săvescu, Rainea (cunoscutul arbitru internațional), Popescu, Postolache, Calciu, Marin — „albaștrii" ; Grigoraș — Moșneagu, Frunză,Duduc, Vieru, Poalelungi, Dascălu, Dăniciuc, Dumbravă, Chiuș — „roșii". B. CORNIȘĂ - coresp. PESCU MIERCUREA CIUC 25 (Agerpres) . Pe patinoarul artificial acoperit din Miercurea Ciuc va începe miercuri un turneu internațional de hochei pe gheață. Turneul care se va încheia duminică reunește selecționatele orașelor Budapesta, Bratislava, Sofia, București și Miercurea Ciuc. RIO DE JANEIRO (Agerpres) .— France Presse transmite: In primul joc al turneului pe care o întreprinde în Brazilia, echipa de fotbal Dinamo București a întâlnit pe stadionul „General Severiando“ din Rio de Janeiro formația Vasco da Gama. Fotbaliștii români au obținut victoria cu scorul de 2—0 (1—0) prin golurile marcate de Doru Popescu (min. 20) și Dumitrache (min. 82). ! Mm3 mm 3 is in évidéi iei oosiii de sporire 3 pitiéi Rs : «cent, Intr-o atmosferă de lucru, cooperatorii din Huși s-au întrunit In prima lor adunare generală din noul an analizînd, cu acest prilej, realizările obținute în 70, de fiecare sector și formațiune de producție în parte. Din materialul prezentat de tov. Niță Bahnaru, președintele cooperativei agricole, a reeșit că activitatea lucrătorilor din unitate a avut la baza organizării ei experiența de producție a anilor precedenți, îmbinată armonios cu cele mai moderne principii de organizare a muncii colective, fapt care a dus la obținerea unor rezultate remarcabile. Dar nu ar fi să amintim citeva din realizările acestor oameni am începe, fără îndoială, cu cele dobîndite în sectoarele de bază ale unității. Astfel, producția de porumb pe cele 460 de hectare cultivate a fost depășită “cu peste 300 de kg la hectar. O altă cultură cu pondere mare în realizarea veniturilor s-a dovedit a fi cultura griului, a cărei producție planificată a fost depășită cu mult față de prevederi. Cultura legumelor s-a dovedit și în acest an o sursă importantă de venituri, realizîndu-se, în loc de 2.076.000 de lei, 2.300.000 de lei, de pe cele 100 de hectare CU grădină. Dar, cu toate rezultatele bune obținute, s-a apreciat că în cultura legumelor s-ar fi putut obține venituri și mai mari, dacă, pe lingă condițiile nefavorabile din primăvară, ritmul de plantare a legumelor timpurii nu ar fi fost încetinit, datorită neparticipării la lucru a unor cooperatori în perioadele de vîrf. Prin asigurarea furajelor pentru toate speciile de animale, crearea condițiilor optime de cazare a acestora, precum și o mai bună organizare a muncii, zootehnia, la Huși, este o ramură aducătoare de importante venituri (1.742.223 în loc de 1.489.000 plan). Legat de modul cum s-a desfășurat activitatea de producție, în cuvîntul lor, numeroși vorbitori au relevat, printre altele, spiritul organizatoric al celor care conduc destinele unității, precum și capacitatea lor de a interveni prompt, în diferite situații. Dînd dovadă de un profund spirit analitic, unii cooperatori au arătat că pe alocuri s-a făcut simțită și o anume încetineală în aplica ia C. A. P. Huși rea unor măsuri. De pildă, cooperatorul Dumitru Gugiuman, spunea: „Intr-adevăr, via, anul acesta nu a dat rezultatele scontate, din cauza invaziei de mană. Dar am făcut oare totul pentru prevenirea ei? Nu! Stropirile s-au efectuat, în unele locuri, cu mari întîrzieri, lucru care a permis extinderea rapidă a manei, iată de ce cred că brigadierii și conducătorii cooperativei trebuie să acționeze, pe viitor, cu mai multă hotărîre, în asemenea situații. Altfel, rezultate bune ar fi obținut nu numai brigăzile conduse de Ion Harnagea, Ion Moldoveanu, Petru Hristea și Neculai Bucur, ci și celelalte, care au înregistrat rezultate situate cu mult sub media unității". „Am încheiat anul 1970 — spunea tov. Gheorghe Brezneac, secretarul comitetului de partid pe cooperativă — cu rezultate bune și foarte bune, lucru care pentru noi constituie o mîndrie, dar și un imbold în activitatea de viitor. Printre numeroasele probleme pe care va trebui să le avem în atenție se află și cele pe care încă le ridică zootehnia. De aici, rezultă necesitatea unei mai bune gospodăriri a furajelor și a extinderii spațiului de cazare atît pentru perioada de stabulație, cît și pentru cea de pășunat". In aceeași adunare au fost supuse spre dezbatere și aprobare cifrele de plan prevăzute a fi realizate în actualul an agricol. Cîțiva indicatori ne-au reținut în mod deosebit atenția. Astfel, producția de griu se prevede să ajungă la 2.000 de kg la hectar, iar cea de porumb la 2.850. La legume, se vor obține peste 15.000 de kg la hectar, în timp ce producția de lapte va ajunge la 1.900 de litri pe vacă furajată. Discuțiile purtate au reliefat faptul că indicatorii de plan au fost judicios stabiliți, în deplină concordanță cu forțele și mijloacele de muncă, din unitate. Cu viu interes a fost primită propunerea de a se introduce, ca formă de retribuție, acordul global în natură și bani cu tarife de plan pe tona de produs la legume și struguri și la unitate de produs în sectorul zootehnic, măsură preconizată în Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la ședința de lucru de la C.G. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970. Participînd la adunarea generală a cooperatorilor hușeni ne-am convins încă o dată că oamenii de aici sînt hotărîți să nu-și precupețească nici o clipă eforturile și priceperea pentru a traduce în fapte toate sarcinile pe care partidul ni le pune în față. In încheierea adunării generale, cooperatorii din Huși au adresat o chemare la întrecere către toate cooperativele agricole din județ. CORIOLAN PĂUNESCU După un an, la Pogana... (urmate din pag. 1) ving de rodnicia muncii in comun. — Ce ne puteți spune după un an de muncă ? — Multe, in primul rînd, m-am convins că aici sînt oameni minunați care știu să lucreze pămintul, receptivi la sfaturile noastre, dornici să Învețe mereu lucruri noi, săritori la nevoie și de unire, prietenoși și largi la suflet, cum sunt mai toți oamenii, pe meleagurile Moldovei. Am muncit alături de ei, și m-am convins de caracterul frumos pe care-l au cei care zi de zi muncesc cu brațele și mintea, conștiincioși și plini de avânt. Cind am venit, n-aș fi crezut că vom obține din legumicultura venituri care depășesc cu mult cifra de 200.000 de lei. Cu ei, am obținut un adevărat record la acest capitol și asta intr-un an mai puțin favorabil agriculturii, legumicultura in special. Intr-un cuvînt, am realizat venituri echivalente cu cele ale anilor '68 și '69. Și acest lucru îl datorăm, desigur, in mare parte cooperatorilor. Mulți dintre ei, cum ar fi Ion Ciocan, șeful brigăzii din Tomești ori Ileana G. Onu, fiica lui, ca și Ortansa Onu ori Vasile Bărbăscu ori M. Toderașcu nu au lipsit aproape nici-o zi de la grădină. Ei bine pe acești oameni, poți oare să nu-i prețuiești ? Poți să-i treci cu vederea ? Entuziasmul inginerului Octavian Lefter, dar mai ales pasiunea lui pentru această nobilă profesiune de agronom, ca și marea lui dragoste de oameni, nu surprind. El, la fel ca alifia alții, aparține unei societăți, la baza căreia se află tocmai dragostea față de om, făuritorii atltor lucruri minunate, nepieritoare. VREMEA NOUĂ în unitățile C. E. G. (urmate din pag. 1) C.E.C. de depuneri sau restituiri, consemnări de sume, încasări de avansuri sau valori care li se cuveneau pentru plata produselor, trebuiau să parcurgă distanțe mari, pe jos, pînă la unitățile C.E.C. arondate. De exemplu: cetățenii din comuna Roșiești trebuiau să meargă 19 km., pentru a fi deserviți la agenția C.E.C. de la Deleni, la care era arondată comuna Roșiești. In prezent există unitate C.E.C. și la Roșiești, ca să fie deserviți pe liniile C.E.C., cetățenii din satul Florești trebuiau să se deplaseze aproape 20 km. pînă la agenția C.E.C. Corodești; prin înființarea unității C.E.C. la centrul de comună Poenești, distanța s-a redus la sub 6 km. Aceleași situații erau la Dragomirești, Dănești etc. — In afară de creșterea rețelei operative C.E.C., ce alte măsuri s-au luat pentru îmbunătățirea deservirii publicului ? — S-a îmbunătățit arondarea comunelor la agențiile C.E.C. existente. Astfel, comuna Iana, care era arondată agenției Corcești— la 17 km,„ a fost rearondată agenției comunale C.E.C. Puiești — la 6 km. S-au făcut amenajări și reparații la sediile din Roșiești, DăPești, Dragomirești, Costești, care sînt proprietate de stat. La acestea se adaugă crearea unui aspect plăcut atît în interioare cît și în exterior, precum și condiții bune de deservire. Sediile filialelor C.E.C. Huși și Bîrlad au fost reparate și reamenajate, cu holuri mari, încăpătoare pentru public. La sediile unităților C.E.C. din Bîrlad și Negrești a fost introdusă încălzirea centrală. Pentru filiala C.E.C. din Vaslui este în curs de amenajare un sediu corespunzător, în str. Ștefan cel Mare. Salariaților C.E.C. cu muncă de teren li s-au stabilit grafice de deservire, astfel că, în satele și comunele arondate agențiilor și ghișeelor, pentru plata produselor să fie respectată cu rigurozitate. — Vă rugăm să ne informați, din nou, ce servicii și operațiuni sunt efectuate pentru public prin unitățile C.E.C.? — Se primesc depuneri de sume de bani economisite și se păstrează la C.E.C., statul garantîndu-le. Sumele depuse la C.E.C. pot fi retrase oricînd, total sau parțial. Instituția garantează secretul privind numele depunătorilor și operațiunile efectuate. Sumelor depuse la C.E.C. li se acordă dobînzi și cîștiguri insemnate. Toate acestea (depuneri, cîștiguri și dobînzi) sînt scutite de impozite și taxe, nefiind nici prescriptibile. Toți depunătorii au dreptul de condiționare a depunerilor, de a împuternici și alte persoane să depună sumele prestate la C.E.C., precum și de a le lăsa ca moștenire. Depunerile de sume economisite la G.E.C. se realizează pe diferite instrumente de economisire: librete de economii, obligațiuni C.E.C., conturi curente personale, consemnări de sume etc., etc. Menționez că libretele de economii sunt de diferite tipuri, cu multiple avantaje: libretul de economii cu cîștiguri în materiale de construcție, cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme, cu dobîndă și cîștiguri, pentru turism, cu cîștiguri, pentru construirea de locuințe. — Am înțeles că îmbunătățirea continuă a deservirii publicului prin unitățile C.E.C. constituie o preocupare cu caracter permanent. Ce perspective sînt vizate, în acest sens, pentru viitor ? —• In primul rînd sîntem preocupați de creșterea nivelului de pregătire profesională a salariaților, de asigurarea unor cadre capabile și apropiate de populație, care să se adapteze ușor specificului instituției noastre. Urmează apoi asigurarea unor sedii corespunzătoare, pentru ca populația să poată fi deservită corespunzător de către salariații noștri. Chiar în acest an, în colaborare cu poșta, vom construi sedii noi la Tutova și Drînceni, vom amenaja sediul Filialei C.E.C. Vaslui, vom introduce încălzire centrală și la Huși. Studiem posibilitățile de creștere a rețelei de unități proprii C.E.C., deoarece nu avem unități proprii în toate centrele admistrative comunale. Vom înființa o agenție orășenească modernă, la parterul unui bloc de locuințe din centrul orașului Vaslui și, totodată, vom spori eforturile de îmbunătățire continuă a deservirii la ghișeele pentru creditarea populației. In scopul creșterii eficienței muncii salariaților C.E.C. și reducerii la maximum a timpului de staționare a publicului în fața ghișeelor, vom susține în continuare dotarea cu mașini „Național” pentru ghișeu necesare pentru mecanizarea operațiunilor. — Cu alte cuvinte, continuitate în preocuparea de a asigura o deservire civilizată și modernă cu activitățile C.E.C. pentru marele public... PUBLICITATE întreprinderea de materiale izolatoare Vaslui cu sediul în str. Călugăreni nr. 88 Angajează de urgență diriginți de șantier pentru specialitatea construcții și instalații Condiții de angajare și salarizare , conf. H.C.M. nr. 914/1968. Relații suplimentare la telefon 1522. Agenția județeană de turism Vaslui organizează, cu ocazia meciului de fotbal România—Bulgaria, ce se va desfășura la Sofia la 28 martie 1871, excursii pe o durată de 3 zile, cu trenul și autocarul, pe itinerariul BUCUREȘTI — RUSSE — PLEVNA — SOFIA — TÎRNOVO — BUCUREȘTI. înscrierile se fac pini la data de 20 februarie 1971. Informații suplimentare — la sediul Agenției și filialelor. _______ I. 0. D. Vaslui anunță că a început CONTRACTAREA A 276 APARTAMENTE PROPRIETATE PERSONALĂ, cu darea în folosință în anul 1971, (toate în zona centrală), de confort 1, 2 și 3 îmbunătățit. Relații suplimentare la sediul întreprinderii din strada Ștefan cel Mare nr. 11, sau la telefon 1733 și 1281. . întreprinderea de morărit și panificație Bîrlad angajează de urgență . — REVIZOR DE GESTIUNI, avînd studii medii și vechime de 7 ani în funcții economice. Salarizarea maximă. CRONICA Prin decret al Consiliului de Stat, tovarășul Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri a fost numit și în funcția de ministru al Agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor. Tovarășul Angelo Miculescu a fost numit în funcția de ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. In același minister, tovarășul Florin Ioan Iorguleschi a fost numit în funcția de președinte al Consiliului Național al Apelor, iar tovarășul Ion Moldovan în funcția de șef al Departamentului Industriei Alimentare. Ministrul secretar de stat, președintele Consiliului Național al Apelor și șeful Departamentului Industriei Alimentare sunt membri ai Consiliului de Miniștri. mii BUCUREȘTI MIERCURI, 27 IANUARIE PROGRAMUL 1. La oral* 5; 6; ni 13. 16; 22. 24; 2.00, 4.00; radiojurnale și buletine de știri. De la 6 la 9.30 Muzică și actualității 9.30 Viața cărților, 10.30 Vreau să știu, 11.15 Tribuna radio, 11.50 Cotele apelor Dunării, 12.00 Pastel muzical, 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat, 13.22 Rebus melodii, 14.00 Compozitorul săptăminii, 15.05 100 de legende românești, 16.30 Melodii de Vasi In V. Vasilache, 17.00 Antene tineretului, 17.30 Concert de muzică populară, 18.00 Orele serii, 20.00 Tableta de seară, 20.05 Zece melodii preferate, 20.40 Bijuterii muzicale, 21.00 Muzică de caféconcert, 21.30 Revista șlagărelor, 22.30 Concert de muzică ușoară, 22.55 Moment poetic, 23.00 Continuarea concertului de muzică ușoară, 0.03—8.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 8.05; 7. 16; 21, 23; 0.55; radiojurnale și buletine de știri; 6.00 — 8.10 Program muzical de dimineață ; 3.10 Tot înainte; 9.30 Orchestre de muzică populară; 1 L35 Melodii care străbat lumea, 11.20 Parada soliștilor și orchestrelor de muzică ușoară, 12.30 Pagini din operete, 13.00 Concert de print , 14.08 Nestemate ale folclorului nostru, 15.00 Melodii de Ion Vasilescu, 15.20 Noi înregistrări de muzică populară, 15.30 Radioșcoala, 16.30 Piese vocale, 18.50 Pe teme medicale, 17.00 pin cele mai cunoscute melodii populare, 17.50 Muzică ușoară, 18.20 Galerie marilor interpreți ,18.55 Partidului, inima și versul, 19.30 Meridiane lirice, 19.50 bună, copii, 20.00 Portrete Noapte muzica populară, 20.15 Teatru raIadiofonic, 21.42 Program de canțonete, 22.30 Comandantul de pionieri, 22.45 Pe strunele viorii — muzică ușoară, 23.05 Interferențe muzicale; 0.38—1.00 Poemul simfonic: „Hakon Jart" de Bedrich Smetana, IAȘI MIERCURI, 27 IANUARIE Programul de dimineaț: 6.00 Buletin de știri, 6.05—8.00 Radiomatineu: Muzică ușoară orchestrală; Actualitatea In agricultură, Muzică executată de fanfară . Medicul vă sfătuiește. Informații utilitare. Melodii de muzică ușoară. Programul de teatr, 17.11 Buletin de știri, 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată, 17.45 Șantierele cincinalului, 18.00 Personajele operetei, 18.30 Descriptio Moldaviae, 18.50 Partid, lumină vie, 19.00 Radiojurnal , 10.15 Cincinalul 1968—1970 la ora bilanțului, 19.30 O poveste pentru voi, copil, 19.40 Pe-un picior de plai, 20.00—23.00 Șapte arte: Cîntec drag moldovenesc . Cărți, scriitori, opinii, Album de lieduri. Amintiri, amintiri —program de romanțe , 15 minute cu orchestra de muzică populară a Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava, Ecran, Formația de muzică ușoară Lied Zeppelin, Mari interpreți de operă. MARȚI, 26 IANUARIE 11.00—11.00 Tale școala j "18.00 Deschiderea emisiunii. Melodii vechi și noi • 18.30 Mîini fermecate — film documentar despre arta populară indiană ; 18.45 Toate pînzele sus (emisiune pentru pionieri) ; 19.15 publicitate ; 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 România 71. Azi — județul Bistrița Năsăud ; 20.30 „Intre umor și duioșie". 100 de ani de la nașterea lui I.A. Bassarabescu. Evocare filmată și dramatizare din opera autorului; 21.30 Concurs internațional de schi — Sărituri Înregistrate de la Oberhof ; 22.00 Prim plan: pictorul R. Schweitzer-Cumpăna — maestru emerit al artei ; 22.35 Invitata noastră : Julie Saget ; 22.50 Telejurnalul de noapte ; 23.00 închiderea emisiunii.