Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)

1971-01-26 / nr. 907

/ PAGINA 2X Sîmbătă și duminică la Vaslui Noi spectacole in cadrul fazei județene a Bienalei de teatru S­­îmbă­tă ți duminică au avut loc, la Vaslui, noi spectacole în cadrul fa­zei județene a celui de al VI-lea Festival bienal de teatru de amatori .1. L. Ca­­ragiale". Față de prima „run­dă“ a etapei județene, care a avut loc în urmă cu o săptă­­mână, la Huși, se poate vorbi de un oarecare progres : au fost prezente mai multe forma­ții, cu spectacole, în general, mai bine puse la punct (deși, la drept vorbind, nivelul atins la „zona“ de la Huși nu prea ar putea constitui un termen de referință.,,), Și, aceasta în mod sigur vădind aspirații mai deosebite în ceea ce privește repertoriul , s-au jucat ,,Năpas­ta" și „Conu Leonida față cu reacțiunea” de I. L. Caragiale, „Inșirte mărgărite" de Victor Eftimiu și „Jienii“ (teatru folclo­ric), Nu a lipsit (ar fi fost cu putință ?) piesa lui Gh. Vlad „Comedie cu olteni sau cindi aud cucul cîntind" și, încă, pusă în scenă de două forma­ții, ceea ce - împreună cu pre­caritatea jenantă a textului - a sporit îndoielile privind exi­gența juriului etapei anterioare a Bienalei. In sala din str. Ștefan cel Mare nr. 64, sîmbătă, Bienala s-a desfășurat într-o atmosfe­ră de semianonimat (în fața a 20-30 de spectatori), atmos­feră pe care, cum vom arăta, aveam s-o regretăm în ziua ur­mătoare, cind condițiile de vizi­onare au coborît sub orice li­mită. Primul spectacol de sîmbătai cu „Năpasta“ — in interpreta­rea formației teatrale „Gloria“ din Vaslui — ni s-a părut și cel mai izbutit din acea zi. Am remarcat, în primul rînd, pe in­terpreții rolurilor - cheie ale piesei (Vasile Constantinescu­­Ion și Ștefania Ciulei-Anca) precum și preocuparea, cu to­tul rară la formațiile văzute pî­­nă acum, pentru plastica spec­tacolului. Suficient de unitar, e­­vitînd stridențele naturaliste la care de multe ori sînt expuși interpreții puțin experimentați ai dramei lui Caragiale, specta­colul ar fi constituit un succes mai pregnant dacă interpreta rolului feminin (al cărei talent îl subliniem încă o dată) ar fi fost corect îndrumată. Anca reprezintă un caz de alienare, la fel ca Ion, numai că nebu­nia ei și a lui Ion se manifes­tă diferit. Obsesia, mania răz­bunării (de descifrat în replici­le cele mai inofensive) in ori­ce condiții, fac din Anca un personaj aproape adios (v. G. Călinescu, „Domina bona" sau „Istoria..."). După „Năpasta" am asistat la un prelungit spectacol Cara­giale - „Conu Leonida față cu reacțiunea" și dramatizări du­pă „Justiție", „Amici" și „C.F.R." - puse in scenă de un colectiv de artiști amatori de la căminul cultural din Tanacu (instructor, Ioan Andrieșanu) ; apoi, am văzut „Logodna de duminică" de George Stoian, interpretată de o formație de la Spitalul unificat Vaslui (în distribuție : Paul Constantines­­cu, Ioana David, Georghe Bur­­lacu și V. Bursuc). Duminică, Bienala și-a mu­tat locul de desfășurare în sa­la arhiplină a cinematografului. Primul spectacol, vizionat in condiții vitrege (un public, al­cătuit in mare parte din elevi din clasele mici, gălăgios, ca­re acoperea adesea vocile in­terpreților), a fost „Comedia cu olteni", în „varianta" Ferești (aceeași piesă va mai fi juca­tă ulterior, de un colectiv din Rafail­, comuna Todirești). Fa­ță de ceea ce au arătat în etapa necomp­etițională talenta­ții interpreți din Ferești (Mari­­oara Toader, Vasile Lefter, Cor­­neliu Mărișescu, Gheorghe Se­cară și ceilalți), nu am putut remarca nimic nou de data a­­ceasta. Două spectacole au reușit, totuși, să se impună atenției, atit de labile a publicului. Cel din­ții, „Jienii", interpretat de un colectiv de la căminul cultural din Vulturești, nu a însemnat doar punctul central de atracție al matineului teatral de duminică, ci și, de departe, spectacolul cel mai interesant dintre cele la care desfășurămii am asistat cu ocazia fazei județene a Bienalei. Deoarece ne propu­nem să revenim cu o însem­nare dedicată acestui remarca­bil succes al artiștilor amatori din Vulturești, remarcăm acum numai caracterul de adevărat spectacol folcloric al „Jienilor” ; in rolul principal (Iancu Jianu), Alexandru Picincu - un inter­pret de mare autenticitate - a lăsat tuturor o impresie me­morabilă. Cel de al doilea spectacol de care vorbeam a fost, de fapt, numai... un fragment, din „In­­șir'te mărgărite"”, în interpreta­rea unui colectiv de la căminul cultural din Dragomirești (ins­tructor artistic, medicul Cornel Stoica). Piesa, unică în felul ei, în literatura noastră dramati­că, implica o serie de dificul­tăți tehnice (costume, decor etc.), cit și folosirea unui mare număr de interpreți. încercarea artiștilor amatori din Dragomi­­rești, care au pregătit cu multă tragere de inimă și efort spec­tacolul, merită a fi evidențiată, chiar numai pentru ambiția de a se afirma prin intermediul u­­nui text de valoare, dificil, de a juca cu adevărat teatru. A­­supra spectacolului nu putem insă­ să ne pronunțăm numai după scurtul fragment prezen­tat duminică. De altfel, aici­­ o spunem cu toată părerea de rău - organi­zatorii fazei județene a Bienalei nu s-au arătat la înălțimea dăru­irii artiștilor amatori care, multe luni de zile, au consu­mat timp și pasiune spre a-și desăvîrși spectacolul. Ceea ce s-a petrecut dumincă este a­­proape de necrezut și n-ar tre­bui să se repete niciodată ; ar­tiștii amatori din Dragomirești au fost pur și simplu trași jos de pe scenă, deoarece „orele erau întîrziate" și trebuia să înceapă proiecția cinematogra­fică... Orice scuză, în acest caz, nu poate fi luată în seamă ; munca, pasiunea pentru artă a unor oameni a fost tratată cu ușurință greu de calificat. Și aceasta, cu ocazia unui FESTIVAL al artiștilor amatori ! Așteptăm din partea Comisiei județene de organizare a Fes­tivalului un răspuns la cele pe­trecute duminică și, în special, reprogramarea spectacolului „In­­șir­te mărgărite" care, dat fiind lipsa de valoare a repertoriu­lui către care au fost îndruma­te multe formații de amatori participante la Bienală, ar fi meritat mult mai multă aten­ție ; sperăm, deci, să putem in­forma­țu­ de curînd pe iubito­rii de teatru din județ asupra spectacolului artiștilor amatori din Dragomirești. C. CIOLCA Scenă din „Năpasta de I. L. mafiei teatrale „Gloria". Caragiale, în interpretarea for­ S ÎAH3HEEJ Rezultate mulțumitoare in primul concurs al anului Noul sezon atletic a fost inaugurat. La Brăila, selecțio­nata județului nostru, alcătui­tă din 16 tineri atleți, a par­ticipat la concursul interjude­­țean de sală, alături de repre­zentativele de juniori ale ju­dețelor Buzău, Vrancea și Bră­ila. In general, rezultatele at­leților vasluieni sunt mulțumi­toare mai ales dacă ținem seama de faptul că ei se află la prima confruntare, după o în­trerupere destul de lungă. In tot cazul, față de numeroase­le și dificilele concursuri care îi așteaptă de acum încolo, mai ales cele în aer liber, for­ma actuală a tinerilor atleți vasluieni este încă departe de posibilitățile lor reale. De a­­ceea, se impune pentru­­ viitor o mărire a dozei de efort și de ambiție depuse la antrenamente pen­tru a se putea astfel continua cu succes acțiunea (începută în sezonul trecut) de scoatere a atletismului vasluian din anonimat. Iată și citata din rezultate­le obținute de tinerii repre­zentanți ai județului nostru în competiția de la Brăila: Ad. Boros 6,8 sec. la 50 m. plat (locul IV) și 5,31 m. la lun­gime (locul IV): I. Luca 1,50 m. la înălțime (record perso­nal), Mariana Lupan 8,1 sec. pe 50 m. plat — juniori, cate­goria a III-a ; M. Gociu 9,70 m. la greutate (locul II), L. Pascu 6,7 sec. pe 60 m. plat și 5,05 m. la lungime, Lenuța Polcov­­nicu 7,6 sec. pe 50 m. plat — juniori, categoria a II-a; Ve­ronica Safir 4,61 m. la lungime (locul­­ III), Maria Brsinici 8,60 m. la greutate (locul IV) — Trof. V. TAMÂȘANU corespondent PORT yolT­riTiM Meci în ..familie” la Rulmentul Fotbaliștii de la „Rulmen­tul" au susținut, duminică, în cadrul pregătirilor pentru noul sezon competițional, pri­mul meci de verificare. Deși jocul s-a disputat în „familie" (lotul a fost împărțit în două echipe, de d­e 10 jucători, una cu tricouri albastre, iar cealaltă cu roșii), n-a fost lip­sit de lupta dîrză pentru ba­lon, de faze spectaculoase. Chiar din primul minut, „albaștrii” deschid scorul printr-o lovitură splendidă cu capul a lui Calciu, care face inoportună intervenția lui Grigoraș, încurajați de acest gol, „albaștrii" atacă în con­tinuare cu insistență și, în minutul 12, ridică scorul la 2 —0, prin Marin, care a în­scris în poarta goală, după ce, în prealabil, driblase în­treaga apărare adversă, inclu­siv pe portarul Grigoraș. Cu tot efortul depus de adversa­rii lor, „albaștrii” reușesc să­ mențină scorul neschimbat pînă la pauză. In repriza a doua, „roșii” încep jocul deciși să schimbe soarta meciului. Ei reduc din handicap prin Chiuș (în mi­nutul 46, a reluat cu capul în plasă o minge venită de la Dumbravă), dar, cu toată do­minarea insistentă pe care au exercitat-o, nu pot evita în­­frîngerea. La sfîrșitul jocului i-am so­licitat antrenorului I. Ștefă­­nescu un scurt interviu. — Am văzut în formațiile pe care le-ați aliniat trei ju­cători noi: Dumbravă (de la Spartac), Calciu (de la Meta­lul) și Huștiu (fost la Recol­ta Dragalina). Cu ce scop i-ați introdus în formație ? — Mai întîi ca să-i verific. După evoluția lor în teren, m-am hotărît să-i și introduc în lot. Calciu și Dumbravă sunt doi înaintași cu multe calități (forță de pătrundere, subtilitate, tehnică bună), iar Huștiu (portar) are reflexe, ceea ce mă face să cred că va deveni un bun apărător al buturilor. — In afară de juniorul Frunză, pe care l-ați promo­vat deja în lot, și a evoluat bine astăzi, mai aveți în ve­dere și alți juniori ? — Da. Mă gîndesc la fun­dașii Minciună și Parfenie și la înaintașul Giurgiu, pe ca­re îi voi chema la antrena­mente după 15 februarie, cînd ne vom întoarce de la Păl­tiniș. Sînt elevi la liceu și nu-i pot lua în această sta­țiune. Formațiile folosite Huștiu — Toși, Niculescu, Bălan, Să­­vescu, Rainea (cunoscutul ar­bitru internațional), Popescu, Postolache, Calciu, Marin — „albaștrii" ; Grigoraș — Moș­­neagu, Frunză,­­Duduc, Vieru, Poalelungi, Dascălu, Dăniciuc, Dumbravă, Chiuș —­ „roșii". B. CORNIȘĂ - coresp. PE­SCU MIERCUREA CIUC 25 (A­­gerpres) . Pe patinoarul ar­tificial acoperit din Miercurea Ciuc va începe miercuri un turneu internațional de ho­chei pe gheață. Turneul care se va încheia duminică reu­nește selecționatele orașelor Budapesta, Bratislava, Sofia, București și Miercurea Ciuc. RIO DE JANEIRO (A­gerpres) .— France Presse transmite: In primul joc al turneului pe care o întreprin­de în Brazilia, echipa de fot­bal Dinamo București a în­tâlnit pe stadionul „General Severiando“ din Rio de Ja­neiro formația Vasco da Ga­ma. Fotbaliștii români au ob­ținut victoria cu scorul de 2—0 (1—0) prin golurile mar­cate de Doru Popescu (min. 20) și Dumitrache (min. 82). ! Mm3 mm 3 is in évidéi iei oosiii de sporire 3 pitiéi Rs : «cent, Intr-o atmosferă de lucru, cooperatorii din Huși s-au întrunit In pri­ma lor adunare generală din noul an analizînd, cu acest prilej, realizările obținu­te în 70, de fiecare sector și formațiune de producție în par­te. Din materialul prezentat de tov. Niță Bahnaru, președintele cooperativei agricole, a reeșit că activitatea lucrătorilor din unitate a avut la baza orga­nizării ei experiența de pro­ducție a anilor precedenți, îm­binată armonios cu cele mai moderne principii de organiza­re a muncii colective, fapt ca­re a dus la obținerea unor re­zultate remarcabile. Dar nu ar fi să amintim citeva din realiză­rile acestor oameni am începe, fără îndoială, cu cele dobîn­­dite în sectoarele de bază ale unității. Astfel, producția de porumb pe cele 460 de hecta­re cultivate a fost depășită “cu peste 300 de kg la hectar. O altă cultură cu pondere mare în realizarea veniturilor s-a dovedit a fi cultura griului, a cărei producție planificată a fost depășită cu mult față de prevederi. Cultura legumelor s-a dove­dit și în acest an o sursă im­portantă de venituri, realizîn­­du-se, în loc de 2.076.000 de lei, 2.300.000 de lei, de pe cele 100 de hectare CU grădină. Dar, cu toate rezultatele bune obți­nute, s-a apreciat că în cul­tura legumelor s-ar fi putut ob­ține venituri și mai mari, dacă, pe lingă condițiile nefavorabile din primăvară, ritmul de plan­tare a legumelor timpurii nu ar fi fost încetinit, datorită nepar­­ticipării la lucru a unor coope­ratori în perioadele de vîrf. Prin asigurarea furajelor pen­­tru toate speciile de animale, crearea condițiilor optime de cazare a acestora, precum și o mai bună organizare a muncii, zootehnia, la Huși, este o ra­mură aducătoare de importante venituri (1.742.223 în loc de 1.489.000 plan). Legat de modul cum s-a des­fășurat activitatea de produc­ție, în cuvîntul lor, numeroși vorbitori au relevat, printre al­tele, spiritul organizatoric al celor care conduc destinele unității, precum și capacitatea lor de a interveni prompt, în diferite situații. Dînd dovadă de un profund spirit analitic, unii cooperatori au arătat că pe alocuri s-a făcut simțită și o anume încetineală în aplica­­ ia C. A. P. Huși­ rea unor măsuri. De pildă, coo­peratorul Dumitru Gugiuman, spunea: „Intr-adevăr, via, anul acesta nu a dat rezultatele scontate, din cauza invaziei de mană. Dar am făcut oare totul pentru prevenirea ei? Nu! Stro­pirile s-au efectuat, în unele locuri, cu mari întîrzieri, lucru care a permis extinderea rapi­dă a manei, iată de ce cred că brigadierii și conducătorii cooperativei trebuie să acțio­neze, pe viitor, cu mai multă hotărîre, în asemenea situații. Altfel, rezultate bune ar fi obținut nu numai brigăzile con­duse de Ion Harnagea, Ion Moldoveanu, Petru Hristea și Neculai Bucur, ci și celelalte, care au înregistrat rezultate situate cu mult sub media u­­nității". „Am încheiat anul 1970 — spunea tov. Gheorghe Brezneac, secretarul comitetului de partid pe cooperativă — cu rezultate bune și foarte bune, lucru ca­re pentru noi constituie o mîn­­drie, dar și un imbold în ac­tivitatea de viitor. Printre nu­meroasele probleme pe care va trebui să le avem în aten­ție se află și cele pe care încă le ridică zootehnia. De aici, re­zultă necesitatea unei mai bune gospodăriri a furajelor și a extinderii spațiului de cazare atît pentru perioada de stabu­­lație, cît și pentru cea de pă­­șunat". In aceeași adunare au fost supuse spre dezbatere și apro­bare cifrele de plan prevăzute a fi realizate în actualul an agricol. Cîțiva indicatori ne-au reținut în mod deosebit aten­ția. Astfel, producția de griu se prevede să ajungă la 2.000 de kg la hectar, iar cea de porumb la 2.850. La legume, se vor obține peste 15.000 de kg la hectar, în timp ce producția de lapte va ajunge la 1.900 de litri pe vacă furajată. Discuțiile purtate au relie­fat faptul că indicatorii de plan au fost judicios stabiliți, în deplină concordanță cu for­țele și mijloacele de muncă, din unitate. Cu viu interes a fost primită propunerea de a se introduce, ca formă de retribu­ție, acordul global în natură și bani cu tarife de plan pe tona de produs la legume și struguri și la unitate de pro­dus în sectorul zootehnic, mă­sură preconizată în Expunerea tovarășului NICOLAE CEAU­­ȘESCU la ședința de lucru de la C.G. al P.C.R. din 23 noiem­brie 1970. Participînd la adunarea ge­nerală a cooperatorilor hușeni ne-am­ convins încă o dată că oamenii de aici sînt hotărîți să nu-și precupețească nici o cli­pă eforturile și priceperea pen­tru a traduce în fapte toate sarcinile pe care partidul ni le pune în față. In încheierea adunării gene­rale, cooperatorii din Huși au adresat o chemare la întrecere către toate cooperativele agri­cole din județ. CORIOLAN PĂUNESCU După un an, la Pogana... (urmate din pag. 1) ving de rodnicia muncii in comun. — Ce ne puteți spune după un an de muncă ? — Multe, in primul rînd, m-am convins că aici sînt oameni minunați care știu să lucreze pămintul, recep­tivi la sfaturile noastre, dornici să Învețe mereu lu­cruri noi, săritori la ne­voie și de unire, prietenoși și largi la suflet, cum sunt mai toți oamenii, pe me­leagurile Moldovei. Am muncit alături de ei, și m-am convins de caracte­rul frumos pe care-l au cei care zi de zi muncesc cu brațele și mintea, conștiin­cioși și plini de avânt. Cind am venit, n-aș fi crezut că vom obține din legumicul­tura venituri care depășesc cu mult cifra de 200.000 de lei. Cu ei, am obținut un adevărat record la acest capitol și asta intr-un an mai puțin favorabil agricul­turii, legumicultura in spe­cial. Intr-un cuvînt, am rea­lizat venituri echivalente cu cele ale anilor '68 și '69. Și acest lucru îl dato­răm, desigur, in mare par­te cooperatorilor. Mulți dintre ei, cum ar fi Ion Ciocan, șeful brigăzii din Tomești ori Ileana G. Onu, fiica lui, ca și Ortansa Onu ori Vasile Bărbăscu ori M. Toderașcu nu au lipsit a­­proape nici-o zi de la gră­dină. Ei bine pe acești oa­meni, poți oare să nu-i pre­­țuiești ? Poți să-i treci cu vederea ? Entuziasmul inginerului Octavian Lefter, dar mai a­­les pasiunea lui pentru a­­ceastă nobilă profesiune de agronom, ca și marea lui dragoste de oameni, nu surprind. El, la fel ca ali­fia alții, aparține unei so­­cietăți, la baza căreia se află tocmai dragostea față de om, făuritorii atltor lu­cruri minunate, nepieri­toare. VREMEA NOUĂ în unitățile C. E. G. (urmate din pag. 1) C.E.C. de depuneri sau resti­tuiri, consemnări de sume, în­casări de avansuri sau valori care li se cuveneau pentru plata produselor, trebuiau să parcurgă distanțe mari, pe jos, pînă la unitățile C.E.C. aron­date. De exemplu: cetățenii din comuna Roșiești trebuiau să meargă 19 km., pentru a fi deserviți la agenția C.E.C. de la Deleni, la care era a­­rondată comuna Roșiești. In prezent există unitate C.E.C. și la Roșiești, ca să fie deser­­viți pe liniile C.E.C., cetățe­nii din satul Florești trebuiau să se deplaseze aproape 20 km. pînă la agenția C.E.C. Co­­rodești; prin înființarea unită­ții C.E.C. la centrul de comu­nă Poenești, distanța s-a re­dus la sub 6 km. Aceleași situații erau la Dragomirești, Dănești etc. — In afară de creșterea re­țelei operative C.E.C., ce al­te măsuri s-au luat pentru îm­bunătățirea deservirii publicu­lui ? — S-a îmbunătățit aronda­rea comunelor la agențiile C.E.C. existente. Astfel, comu­na Iana, care era arondată a­­genției Corcești— la 17 km,„ a fost rearondată agenției co­munale C.E.C. Puiești — la 6 km. S-au făcut amenajări și reparații la sediile din Roși­ești, DăPești, Dragomirești, Costești, care sînt proprietate de stat. La acestea se adau­gă crearea unui aspect plă­cut atît în interioare cît și în exterior, precum și con­diții bune de­­ deservire. Se­diile filialelor C.E.C. Huși și Bîrlad au fost reparate și re­­amenajate, cu holuri mari, în­căpătoare pentru public. La sediile unităților C.E.C. din Bîrlad și Negrești a fost in­trodusă încălzirea centrală. Pentru filiala C.E.C. din Vas­lui este în curs de amena­jare un sediu corespunzător, în str. Ștefan cel Mare. Sa­lariaților C.E.C. cu muncă de teren li s-au stabilit grafice de deservire, astfel că, în sa­tele și comunele arondate a­­gențiilor și ghișeelor, pentru plata produselor să fie res­pectată cu rigurozitate. — Vă rugăm să ne infor­mați, din nou, ce servicii și operațiuni sunt efectuate pen­tru public prin unitățile C.E.C.? — Se primesc depuneri de sume de bani economisite și se păstrează la C.E.C., statul garantîndu-le. Sumele depuse la C.E.C. pot fi retrase ori­­cînd, total sau parțial. Insti­tuția garantează secretul pri­vind numele depunătorilor și operațiunile efectuate. Sume­­lor depuse la C.E.C. li se a­­cordă dobînzi și cîștiguri in­­semnate. Toate acestea (de­puneri, cîștiguri și dobînzi) sînt scutite de impozite și taxe, nefiind nici prescriptibile. Toți depunătorii au dreptul de condiționare a depunerilor, de a împuternici și alte persoa­ne să depună sumele prestate la C.E.C., precum și de a le lăsa ca moștenire. Depunerile de sume econo­misite la G.E.C. se realizea­ză pe diferite instrumente de economisire: librete de eco­nomii, obligațiuni C.E.C., con­turi curente personale, consem­nări de sum­e etc., etc. Men­ționez că libretele de econo­mii sunt de diferite tipuri, cu multiple avantaje: libretul de economii cu cîștiguri în ma­teriale de construcție, cu do­­bîndă și cîștiguri în autoturis­me, cu dobîndă și cîștiguri, pentru turism, cu cîștiguri, pentru construirea de locuințe. — Am înțeles că îmbunătă­țirea continuă a deservirii pu­blicului pri­n unitățile C.E.C. constituie o preocupare cu ca­racter permanent. Ce perspec­tive sînt vizate, în acest sens, pentru viitor ? —• In primul rînd sîntem preocupați de creșterea nive­lului de pregătire profesiona­lă a salariaților, de asigura­rea unor cadre capabile și a­­propiate de populație, care să se adapteze ușor specificului instituției noastre. Urmează a­­poi asigurarea unor sedii co­respunzătoare, pentru ca popu­lația să poată fi deservită co­­respunzător de către salariații noștri. Chiar în acest an, în colaborare cu poșta, vom con­strui sedii noi la Tutova și Drînceni, vom amenaja sediul Filialei C.E.C. Vaslui, vom in­troduce încălzire centrală și la Huși. Studiem posibilitățile de creștere a rețelei de uni­tăți proprii C.E.C., deoarece nu avem unități proprii în toate centrele admistrative comunale. Vom înființa o agenție oră­șenească modernă, la parterul unui bloc de locuințe din cen­trul orașului Vaslui și, totoda­tă, vom spori eforturile de îm­bunătățire continuă a deservi­rii la ghișeele pentru credi­tarea populației. In scopul creșterii eficienței muncii sa­lariaților C.E.C. și reducerii la maximum a timpului de staționare a publicului în fa­ța ghișeelor, vom susține în continuare dotarea cu mașini „Național” pentru ghișeu ne­cesare pentru mecanizarea o­­perațiunilor. — Cu alte cuvinte, conti­nuitate în preocuparea de a asigura o deservire civilizată și modernă cu activitățile C.E.C. pentru marele public... PUBLICITATE întreprinderea de materiale izolatoare Vaslui cu sediul în­ str. Călugăreni nr. 88 Angajează de urgență diriginți de șantier pentru spe­cialitatea construcții și instalații Condiții de angajare și salarizare , conf. H.C.M. nr. 914/1968. Relații suplimentare la telefon 1522. Agenția județeană de turism Vaslui organizează, cu ocazia meciului de fotbal Ro­mânia—Bulgaria, ce se va desfășura la Sofia la 28 martie 1871, excursii pe o durată de 3 zile, cu trenul și autocarul, pe itinerariul BUCUREȘTI — RUSSE — PLEVNA — SOFIA — TÎRNOVO — BUCUREȘTI. înscrierile se fac pini la data de 20 februarie 1971. Informații suplimentare — la sediul Agenției și filialelor. _______ I. 0. D. Vaslui anunță că a început CONTRACTAREA A 276 APARTAMENTE PROPRIETATE PERSONALĂ, cu darea în folosință în anul 1971, (toate în zona centrală), de confort 1, 2 și 3 îmbunătățit. Relații suplimentare la sediul întreprinderii din strada Ștefan cel Mare nr. 11, sau la telefon 1733 și 1281. . întreprinderea de morărit și panificație Bîrlad angajează de urgență . — REVIZOR DE GESTIUNI, avînd studii medii și vechime de 7 ani în funcții economice. Salarizarea maximă. CRONICA Prin decret al Consiliului de Stat, tovarășul Iosif Banc, vi­cepreședinte al Consiliului de Miniștri a fost numit și în funcția de ministru al Agricul­turii, industriei alimentare, sil­viculturii și apelor. Tovarășul Angelo Miculescu a fost numit în funcția de mi­nistru secretar de stat la Mi­nisterul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și A­­pelor. In același minister, to­varășul Florin Ioan Iorguleschi a fost numit în funcția de pre­ședinte al Consiliului Național al Apelor, iar tovarășul Ion Moldovan în funcția de șef al Departamentului Industriei Ali­mentare. Ministrul secretar de stat, președintele Consiliului Național al Apelor și șeful De­partamentului Industriei Ali­mentare sunt membri ai Consi­liului de Miniștri. mii BUCUREȘTI MIERCURI, 27 IANUARIE PROGRAMUL 1. La oral* 5; 6; ni 13. 16; 22. 24; 2.00, 4.00; radiojurnale și buletine de știri. De la 6 la 9.30 Muzică și ac­tualității 9.30 Viața cărților, 10.30 Vreau să știu, 11.15 Tribuna ra­dio, 11.50 Cotele apelor Dunării, 12.00 Pastel muzical, 12.30 In­­tilnire cu melodia populară și interpretul preferat, 13.22 Rebus melodii, 14.00 Compozitorul săp­­tăminii, 15.05 100 de legende ro­mânești, 16.30 Melodii de Vasi In V. Vasilache, 17.00 Antene ti­nere­tului, 17.30 Concert de mu­zică populară, 18.00 Orele serii, 20.00 Tableta de seară, 20.05 Zece melodii preferate, 20.40 Bijuterii muzicale, 21.00 Muzică de café­­concert, 21.30 Revista șlagăre­lor, 22.30 Concert de muzică u­­șoară, 22.55 Moment poetic, 23.00 Continuarea concertului de mu­zică ușoară, 0.03—8.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II. La orele 8.05; 7. 16; 21, 23; 0.55; radiojurnale și buletine de știri; 6.00 — 8.10 Program muzical de dimineață ; 3.10 Tot înainte; 9.30 Orchestre de muzică populară; 1­ L35 Melodii care străbat lumea, 11.20 Parada soliștilor și orchestrelor de mu­zică ușoară, 12.30 Pagini din ope­­rete, 13.00 Concert de print , 14.08 Nestemate ale folclorului nostru, 15.00 Melodii de Ion­ Va­­silescu, 15.20 Noi înregistrări de muzică populară, 15.30 Radio­­școala, 16.30 Piese vocale, 18.50 Pe teme medicale, 17.00 pin cele mai cunoscute melodii populare, 17.50 Muzică ușoară, 18.20 Ga­lerie marilor interpreți­ ,18.55 Partidului, inima și versul, 19.30 Meridiane lirice, 19.50 bună, copii, 20.00 Portrete Noapte muzica populară, 20.15 Teatru ra­Ia­diofonic, 21.42 Program de can­țonete, 22.30 Comandantul de pionieri, 22.45 Pe strunele viorii — muzică ușoară, 23.05 Interfe­rențe muzicale; 0.38—1.00 Poemul simfonic: „Hakon Jart" de Be­­drich Smetana, IAȘI MIERCURI, 27 IANUARIE Programul de dimineaț: 6.00 Buletin de știri, 6.05—8.00 Radio­­matineu: Muzică ușoară orches­trală; Actualitatea In agricultură, Muzică executată de fanfară . Medicul vă sfătuiește. Informații utilitare. Melodii de muzică u­­șoară. Programul de tea­tr, 17.1­1 Bu­letin de știri, 17.10 Pe portativul undelor, melodia preferată, 17.45 Șantierele cincinalului, 18.00 Per­sonajele operetei, 18.30 Descrip­­tio Moldaviae, 18.50 Partid, lu­mină vie, 19.00 Radiojurnal , 10.15 Cincinalul 1968—1970 la ora bilanțului, 19.30 O poveste pen­tru voi, copil, 19.40 Pe-un pi­cior de plai, 20.00—23.00 Șapte arte: Cîntec drag moldovenesc . Cărți, scriitori, opinii, Album de lieduri. Amintiri, amintiri —pro­gram de romanțe , 15 minute cu orchestra de muzică populară a Ansamblului „Ciprian Porumbes­­cu” din Suceava, Ecran, Forma­ția de muzică ușoară Lied Zeppe­lin, Mari interpreți de operă. MARȚI, 26 IANUARIE 11­.00—11.00 Tale școala j "18.00 Deschiderea emisiunii. Melodii vechi și noi • 18.30 Mîini ferme­cate — film documentar despre arta populară indiană ; 18.45 Toa­te pînzele sus (emisiune pentru pionieri) ; 19.15 publicitate ; 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 România 71. Azi — județul Bistrița Năsăud ; 20.30 „Intre umor și duioșie". 100 de ani de la nașterea lui I.A. Bassa­­rabescu. Evocare filmată și dra­matizare din opera autorului; 21.30 Concurs internațional de schi — Sărituri Înregistrate de la Ober­­hof ; 22.00 Prim plan: pictorul R. Schweitzer-Cumpăna — maestru e­­merit al artei ; 22.35 Invitata noastră : Julie Saget ; 22.50 Te­lejurnalul de noapte ; 23.00 în­chiderea emisiunii.

Next