Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 963-1040)
1971-06-11 / nr. 1024
j 1 X f S Proletari din toate tarile, unificat Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean IN AGRICULTURA, ZIUA DE MUNCA ZI LUMINA Subredacția mobilă 5 a „Vremii noi“ transmite de la: §1 $ Nota zece la planificare Joi, 10 iunie 1971, orele 5,30. Destinația subredacției noastre mobile nu poate fi alta decit. . . ogoarele cooperativei agricole din localitate. Ne interesează în mod deosebit stadiul lucrărilor pe care actualul sezon agricol le reclamă cu multă operativitate. Așadar. . . la drum ! Dar mai întîi. .. o precizare. Din seara zilei precedente, știm cu precizie, de la Vasile Bordeianu, președintele cooperativei, planificarea și repartizarea forței de muncă, în funcție de cerințele actualei campanii. Bunăoară, la efectuarea lucrărilor de întreținere, trebuie să participe, astăzi, peste 320 de paDar... surpriză ! Cîmpul nu zvonește, așa cum ne-am așteptat, de glasurile oamenilor. Doar nimeni, în punctele : „Corbul", „Negură", „Corniș", „Timoftei”, „Chițoc” și „Coșcani". In vie, sector de producție — din păcate sau din fericire, vom vedea ! — nu prea extins în această unitate, urmează să lucreze peste 50 de oameni, dintre care 13 la executarea manuală a stropitului al ll-lea. Nu s-a neglijat nici recoltatul furajelor, in special al sparcetei, unde au fost repartizați un număr de 20 de oameni. Ora de începere a lucrului — ora 4. Și iată-ne acum, în drum spre cîteva din punctele amintite. Este așa cum am spus ora 5.30. colo, zărim cite o basma roșie, cite o pălărie de soare, semn că unii și-au început intr-adevăr lucrul. Unde ar fi cei peste 300 de oameni planificați să lucreze la prășitul porumbului, numai cu o seară înainte ? Peste alte cîteva ore, convingerea noastră era deja formată : participarea la muncă în această localitate este slabă și, în plus, timpul atît de prețios în sezonul actual nu este utilizat la maximum. Majoritatea oamenilor, a cooperatorilor deci, își încep activitatea în cîmp la ore tîrzii, deși momentul calendaristic în care ne aflăm reclamă executarea operativă și de calitate a lucrărilor de întreținere. CAUZELE NEPARTICIPARII LA LUCRU ? In cîteva cuvinte numai, trebuie să spunem că s-ar putea vorbi aici de obiceiul localnicilor, în special al bărbaților, de a lucra în alte localități ale județului, dar si de O SLABA POLITICA DESFĂȘURATA DE ORGANIZAȚIILE DE PARTID DIN COMUNA. Spunem astfel, deoarece, în urma unui sondaj efectuat de noi, ne-am convins că FOARTE MULTI COOPERATORI NU CUNOSC AVANTAJELE NOULUI SISTEM DE RETRIBUIRE A MUNCII. Și ce este mai curios, UNII NICI MĂCAR N-AU AUZIT, CA INCEPIND CU ANUL ACESTA RETRIBUIREA SE FACE IN ACORD GLOBAL, deci în funcție de producția realizată de fiecare cooperator în parte. Un exemplu ? Nimic mai ușor. Constantin Zamfir, bunăoară, întrebat fiind ne-a răspuns că ceea ce se va obține în unitate, la sfîrșitul anului, „se împarte egal la toți", sau P. Aurica care ca și Cornelia Căușanu nu-și pot explica „Cum anume se va face plata in anul acesta". Sigur că asemenea răspunsuri explică în mod convingător de ce și în anul in curs de desfășurare, cooperatori ca : Elena C. Mihai Ursache, G. Racu, Neculai Gh. Ursache, Maria Toderașcu, Maria A. Donose, Zică Ghețău, Aurica A. Trofin, Eugenia Dăniciuc nu și-au lucrat suprafețele de teren luate în primire. Mulți dintre ei nu cunosc responsabilitatea pe care o incumbă angajamentul ferm luat de ei, nu știu că li se poate imputa nerealizarea obligațiilor asumate, nu știu că pot pierde dreptul de a mai beneficia de loturi în folosință sau, în sfîrșit, că li se pot aplica și alte sancțiuni. Că participarea la muncă în Lipovăț este slabă ne-o dovedesc și cifrele de mai jos. De exemplu, din 650 de hectare de porumb, s-au prășit integral, pe rînd și între rînduri, doar 567 de hectare, o singură dată, în timp ce alte unități cooperatiste sînt în curs de a sfîrși prașila a ll-a. Nu s-au terminat, în același timp, de reînsămînțat cu porumb cele 88 de hectare, pe care plantele CORIOLAN PAUNESCU CONSTANTIN BUJOREANU (continuare în pag. a 2-a) Nota zero la lucrări practice LIPOVĂ T La Ferma Recea a I.A.S. Huși se efectuează al doilea stropit al viei, pe ultimele suprafețe. Foto : C. Darie i \ ANUL XXI i-am invidiat întotdeauna pe arhivari, pentru că ei sunt păstrătorii acelui tezaur de neprețuit. Documantele, cu ajutorul cărora se re- ii constituie istoria, l-am mai invidiat, poate și pentru faptul că se află în imediata apropiere a acestor bogății, își petrec ceasuri și zile întregi în tovărășia lor, fac îndelungi și pasionante incursiuni în veacurile ce s-au scurs pînă la noi. Există însă momente cină, zăbo ?vind în fața celui mai modest dulap din cea mai modestă încăpere, i încerci o emoție la fel de mare, ca și aceea pe care ai incerca-o dacă le-ai afla in incinta unei clădiri impunătoare, cu rafturi uriașe, a doldora de manuscrise și de efigii rare. Í ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Treceți pe la sediul cooperativei agricole de producție din Ivești și văi veți convinge. Plimbați-vă privirile peste cotoarele unor registre voluminoase, răsfoiți-le și veți avea imaginea ascensiunii acestei unități. Se păstrează aici toate principalele documente ale cooperativei, încă din anul constituirii ei ? i (1949) și pina astăzi. Fiecare registru e un an; fiecare an e o frîntură din realizările de azi. Nu ezitați să răsfoiți aceste registre, să parcurgeți coloanele de cifre, să facceți comparații. Fără a avea velelități de arhivari, de statisticieni sau de economiști, veți simți — ca și 1a semnatarul acestor modeste rinduri ! 1 — tentația de a afla cu mai multe, , de a discuta cu oamenii, mai cu seamă cu cei care au fost în primele rânduri ale luptei pentru marile ii schimbări ce aveau să survină în viața satului. Președintele unității, tovarășul Gheorghe Pavel, avea numai 26 de ani cînd a fost ales în 1 i ’ fruntea obștii. . Adăugați cei 21 de fani care s-au scurs de la constituire , și veți vedea că un om care a început să conducă treburile cooperativei la vîrsta cînd alți tineri abia 1epășeau pragul adevăratei maturități, are astăzi 47 de ani. Un drum ^ 1 și un destin. Dar de destinul lui se j ț P. ZAVOIANU (continuare un pag a 2-al ț UNITĂȚILE INDUSTRIALE SI ECONOMICE JUDETUL VASLUI CU NOI ANGAJAMENTE ,L AL FRONTULUI UNITATII SOCIALISTE înfăptuirea planului cincinal 1971—1975 VA RIDICA TARA NOASTRĂ PE O TREAPTĂ SUPERIOARĂ DE DEZVOLTARE, VA MARCA UN PAS IMPORTANT PE CALEA APROPIERII SALE DE NIVELUL TARILOR DEZVOLTATE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC, PE CALEA TRANSPUNERII IN VIAȚĂ A OBIECTIVULUI FUNDAMENTAL STABILIT DE CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN — EDIFICAREA SOCIETĂȚII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE. (Din Chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste). Pl .chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste adresată tuturor cetățenilor patriei noastre în legătură cu înfăptuirea planului de dezvoltare a economiei naționale pe perioada 1971—1975 a trezit un puternic ecou și în rîndurile oamenilor muncii din orașele și satele județului Vaslui. Manifestîndu-și și cu acest prilej înalta conștiință patriotică, atașamentul față de politica marxist-leninistă a partidului, oamenii muncii și-au exprimat hotărîrea, așa cum de fapt se precizează în Chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, ca printr-o largă mobilizare a energiilor sa contribuie, fiecare la locul său de muncă, la realizarea în condiții optime a planului cincinal, la creșterea potențialului economic al județului și al țării, la înflorirea scumpei noastre patrii. In acest sens, colectivele de muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri din întreprinderile industriale și unitățile economice de pe întreg cuprinsul județului Vaslui au trecut neîntîrziat la reanalizarea minuțioasă a rezervelor interne și a posibilităților existente în toate sectoarele de activitate, in vederea punerii lor în valoare. Concomitent cu preocuparea de a asigura o și mai accentuată creștere a producției, productivității muncii, economiilor și beneficiilor, colectivele de muncitori s-au angajat să-și sporească eforturile în direcția afirmării puternice a laturilor calitative ale activității productive. In unitățile economice de industrie locală angajamentele suplimentare asumate cu acest prilej prevăd pînă la sfîrșitul anului 1971 realizarea unei producții marfă de 8.850.000 lei, 49.000 lei valută la export și 200.000 lei beneficii, iar în industria cooperatistă 500.000 lei producție marfă, 950.000 lei livrări la fondul pieței, 120.000 lei economii și 225.000 lei beneficii. Angajamentele suplimentare luate de Fabrica de rulmenți din Bîrlad demonstrează convingător capacitatea profesională a acestui harnic și talentat colectiv, V. VASII !continuare în pag. a 2-a| ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]In Tovarășul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri, împreună cu soția sa, Kim Săng E, a făcut joi o vizită protocolară tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, și soției sale, Elena Ceaușescu. La întrevedere, care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială, au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Aurel Mămășan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenți tovarășii Toi En Ghen, Kim Ir, Uzaîn Sert Der, Odin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Zăng Zung These, Yang Hyong Sop, membri supleanți ai Comitetului Politic, H. Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Jung Sap, ambasadorul R. P. D. Coreene la București, și alte persoane oficiale. In pagina a 4-a ( COMUNICAI COMUN ) ! cu privire la convorbirile si oficiale N ii ■ * Vizita protocolară la tovarășul Nicolae Ceaușescu româno—cambodgiene ;; Solemnitatea unor Joi dimineața, a avut loc solemnitatea acordării unor înalte distincții române și coreene. Tovarășul Kim Ir Sen a înmînat tovarășului Nicolae Ceaușescu, soției sale, Elena Ceaușescu, și tovarășului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Republicii” — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Supreme a conferit ordinul „Drapelul Republicii" clasa a II-a, membrilor delegației de partid și guvernamentale române. In cadrul aceleiași solemnități, tovarășul Nicolae Ceaușescu a înmînat tovarășului Kim Ir Sen, soției sale, Kim Sang E, tovarășului Țoi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Prezidiului Adunării Populare Supreme și tovarășului Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim-vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea, ordinele „Steaua decorări Republicii Socialiste România" clasa a V-a și „23 August" clasa a II-a unor tovarăși din conducerea de partid și de stat a R. P. D. Coreene. Conferirea acestor înalte distincții române și coreene, cu prilejul vizitei oficiale în R. P. D. Coreeană a delegației de partid și guvernamentale a țării noastre, reprezintă o expresie grăitoare a legăturilor trainice de prietenie și colaborare statornicite între cele două partide și țări, a sentimentelor de stimă și solidaritate internaționalistă pe care le nutresc reciproc popoarele român și coreean. Convorbiri Joi 10 iunie, au început convorbirile oficiale între delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, și delegația de partid și guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarășul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri. La convorbiri au participat membrii delegației române: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mămășan, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană, precum și Ștefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., Emilian Dobrescu și Constantin Mitea, membri supleanți ai C.C. al P.C.R., consilieri la C.C. al P.C.R. Din partea coreeană au participat: Țoian Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., președintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., primvicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, Pak Senger, membru al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., al doilea vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, general de armată O Jing, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., șeful Marelui Stat Major al Armatei populare coreene, Zăng Zun Thek, membru supleant al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, Yang Hyang Sop, membru supleant al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., Hă Dam, membru al C.C. al P.M.G., ministrul afacerilor externe, Kim Jang Nam, membru al C.C. al P.M.C., adjunct de șef de secție la C.C. al P.M.C., Kang Jang Sap, ambasadorul R.P.D. Coreene în România. In cadrul convorbirilor a avut loc un schimb de păreri asupra dezvoltării pe mai departe a relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două țări, precum și asupra unor probleme de interes comun. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie frățească, oficiale româno-coreene Spectacol de gală In onoarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu, a membrilor delegației de partid și guvernamentale române, la Teatrul Mare din Phenian a avut loc, joi seara, un spectacol de gală. Apariția în loja oficială a tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Kim Ir Sen și a soțiilor lor, a membrilor conducerii de partid și de stat a celor două țări a fost întîmpinată cu vii și îndelungi aplauze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Democrate Coreene. 3 000 de artiști profesioniști și amatori au prezentat apoi, timp de două ore, epopeea muzicală și coregrafică „Patria noastră glorioasă“, înmănunchind cîntece populare și revoluționare interpretate de coruri și orchestre reunite, dansuri tradiționale cu evantaie și eșarfe, mari montări coregrafice. Spectacolul a redat într-o interpretare impresionantă, de o înaltă ținută artistică, imagini din lupta pentru eliberarea socială și națională a poporului coreean, pentru instaurarea puterii populare și construirea socialismului în patria sa. Imense scene de ansamblu întruchipează aspecte din lupta detașamentelor de partizani împotriva ocupației japoneze, a regimului colonial, pentru libertatea și independența țării, în focul acestor bătălii revoluționare fiind creat partidul comuniștilor în frunte cu tovarășul Kim Ir Sen. Sunt evocate atmosfera sărbătorească a zilei victoriei de la 15 august 1945, bucuria cu care au fost întîmpinate reformele democratice, momente istorice pe drumul parcurs de oamenii muncii, sub conducerea partidului, spre instaurarea și întărirea regimului puterii populare. Peste imaginile muncii creatoare, entuziaste a poporului, stăpîn pe soarta sa, se așterne însă umbra războiului de agresiune al intervenției imperialiste americane. Unitatea de monolit a poporului coreean — care s-a ridicat ca un singur om, la chemarea partidului, apărînd cu bărbăție, abnegație și eroism pămîntul patriei, viața nouă de sub orînduirea socialistă, cuceririle sale — și-a găsit o expresie emoționantă intr-un tablou coregrafic care se încheie cu momentul sărbătoririi victoriei. Lupta patrioților sud-coreeni împotriva ocupației străine și a autorităților reacționare de la Seul, pentru unificarea patriei, este redată plastic în tabloul „Fiii și fiicele din sud care luptă". Intr-o succesiune sugestivă sunt prezentate, apoi, creații artistice care slăvesc munca și realizările de astăzi ale Coreei socialiste, ale Partidului Muncii din Coreea. La sfîrșitul spectacolului, artiștilor li s-a oferit un coș cu flori din partea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Conducătorii de partid și de stat ai celor două țări vin pe scenă în mijlocul artiștilor, felicitîndu-i cu căldură, întreaga asistență aplaudă minute în șir, ovaționează pentru prietenia dintre partidele, popoarele și țările noastre. Vizite ale tovarășei Elena Ceaușescu Tovarășa Elena Ceaușescu, însoțită de tovarășa Kim Săng E, soția tovarășului Kim Ir Sen, a vizitat joi dimineața Fabrica de țesături de mătase din Phenian. La vizită a participat și tovarășa Maria Mămășan, soția ambasadorului României în R. P. D. Coreeană. La intrarea în fabrică, tovarășele Elena Ceaușescu și Kim Săng E au fost întîmpinate de tovarășa Ten Bok Sin, ministrul industriei textile, precum și de reprezentanți ai Comitetului orășenesc de partid și ai Consiliului popular al municipiului. Un mare număr de muncitoare aflate pe platoul de la intrare au aclamat pentru prietenia româno-coreeană. Sunt vizitate diferite secții ale fabricii, precum și o expoziție a celor trei sute de sortimente de țesături realizate aici și ale căror desene și culori vădesc un gust ales și un deosebit meșteșug. In continuare, sunt vizitate creșa și grădinița de copii ale raionului nr. 1 din capitala. Grupuri de mici artiști, purtînd banderole cu tricolorul românesc, interpretează in cinstea oaspetelor cîntece și dansuri. Tovarășele Elena Ceaușescu și Kim Lăng E se fotografiază în mijlocul lor. * In cursul după-amiezii, tovarășa Elena Ceaușescu a făcut o vizită la sediul Uniunii Democratice a Femeilor Coreene, unde s-a întîlnit ca tovarășa Kim Săng E, cu tovarășe din conducerea acestei organizații de masă. A avut loc o discuție despre contribuția femeilor din cele două țări la construcția socialistă. Gazdele au mulțumit în mod deosebit pentru grija părintească manifestată de poporul român, de femeile din România, față de copiii orfani coreeni care au găsit o adevărată familie la mii de kilometri depărtare de patria lor, în perioada de după încheierea războiului declanșat de imperialiștii americani în anii 1950—1953. Materiale realizate de trimișii speciali ai Agerpresia Phenian,