Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1041-1119)

1971-07-24 / nr. 1061

• PAGINA 2 Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în portul și pe Șantierul de construcții navale Constanța Întîlnirea cu activul județean de partid Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (urmare din pag. 1) ți­na să lupte împotriva vechiului, pentru victoria noului. Lupta pentru nou în toate domeniile de activitate este o luptă revoluționară. Noi suntem­ revolu­ționari și trebui­e să rămînem tot timpul revoluționari dacă vrem să rămînem co­muniști ! (Aplauze puternice). Doresc să remarc cu satisfacție că atît în cuvîntul tovarășului Vîlcu cit și al ce­lorlalți tovarăși care au vorbit aici, s-au făcut referiri la preocupările organizației de partid din Constanța privind activitatea ideologico-educativă, de făurire a omului nou, constructor al socialismului și comu­nismului. Este, în­tr-adevăr, o preocupare de onoare care trebuie să stea permanent în atenția partidului nostru. Numai îm­­binînd activitatea de dezvoltare a indus­triei și agriculturii cu preocuparea pentru formarea omului conștiinței socialiste, nou, pentru ridicarea pentru realizarea unor relații noi între oameni, întemeiate pe echitate și dreptate socială, pe colabo­rare și ajutor reciproc, relații în care fie­care să-și înțțeleagă răspunderea și meni­rea în societate, în lupta pentru făurirea orînduirii comuniste, numai astfel vom a­­sigura fiecărn­ membru al societății tot ceea ce este necesar, atit din punct de ve­dere material cît și spiritual, pentru în­florirea personalității sale. Să ne gîndim permanent că ceea ce facem trebuie să servească fiecărui membru al societății; în același timp, fiecare membru al societății trebuie să se gîndească la faptul că are obligații și îndatoriri, că trebuie să facă totul pentru a-și aduce contribuția la în­făptuirea programului minunat de făurire a comunismului în România. (Aplauze pu­ternice). Am arătat la întîlnirea cu activul de partid din domeniul muncii ideologice că avem rezultate bune în toate domeniile de activitate, inclusiv în educația comunistă a maselor. Și în acest domeniu ne propu­nem sarcini sporite. Trebuie să avem un program de perspectivă și în sfera activi­tății politico-ideologice — așa cum avem în producția materială, în formarea cadre­lor, în cercetarea științifică. Numai îmbi­­nînd în mod armonios toate aceste laturi ale activității sociale vom reuși să ținem sus steagul luptei revoluționare pentru fă­urirea comunismului și, totodată, să ne aducem contribuția la cauza victoriei so­cialismului și comunismului în întreaga lume. (Aplauze puternice). Așa cum am subliniat nu o dată, noi considerăm că între sarcinile naționale și cele internaționale există o unitate strînsă. Fără îndoială, rezultatele, succesele noas­tre — ca ale oricărei țări socialiste — în făurirea socialismului sînt un bun al sis­temului socialist mondial, un bun al cau­zei socialismului in lume ; de aceea, noi considerăm că prima noastră îndatorire, ca partid de guvernămînt, este de a lucra in așa fel încît să asigurăm edificarea, in condiții cît mai bune, cu lipsuri cit mai puține, a socialismului în România. Să demonstrăm, prin preocuparea noastră de zi cu zi, superioritatea orînduirii socialis­te. In felul acesta, ne îndeplinim nu nu­mai o obligație sacră față de poporul ro­mân, ci și o importantă îndatorire inter­­naționalistă, pentru că exemplul țărilor care construiesc socialismul constituie un imbold pentru popoarele care mai gem sub jugul colonialismului și imperialis­mului, care luptă pentru eliberare na­țională și socială, pentru socialism. (Vii aplauze). Desigur, ca țară socialistă, România se preocupă permanent de dezvoltarea re­lațiilor sale cu toate țările socialiste. Noi acționăm pentru depășirea divergențelor existente în relațiile dintre țările socia­liste, dorim să facem totul ca existența unor deosebiri de păreri, într-o proble­mă sau alta, să nu influențeze în nici un fel asupra raporturilor dintre state și partide. Considerăm că mai presus de orice trebuie să fie colaborarea strînsă a țărilor socialiste, întrajutorarea lor in lupta pentru făurirea, în fiecare țară, a socialismului, în lupta împotriva imperia­lismului, pentru progres social și pace in lume. (Aplauze prelungite). Ne preocupăm și acționăm pentru dezvoltarea colaborării cu țările din ca­drul C.A.E.R. De altfel, în curînd va a­­vea loc, în România, o sesiune consacra­tă colaborării în C.A.E.R. Noi conside­răm C.A.E.R.-ul ca un organism impor­tant în realizarea colaborării dintre ță­rile socialiste membre ale acestei or­ganizații. Considerăm că această cola­borare trebuie să contribuie la dezvol­tarea economiei fiecărei țări, la întă­rirea bazei teh­nico-materiale a socialis­mului din fiecare țară, fiecare stat membru al la crearea în organizației a condițiilor pentru făurirea societății co­muniste. In aceasta vedem noi prima obligație și direcția principală a cola­borării dintre țările membre ale C.A.E.R., pentru că numai așa socialismul se va putea afirma ca orînduire superioară din toate punctele de vedere. Desigur, formele de cooperare pot fi diverse, dar oricit de diverse ar fi ele, oricît de mult se va dezvolta interdependența în pro­ducție intre diferite sectoare de activi­tate, aceasta nu trebuie să ducă in nici un fel la încălcarea suveranității națio­nale, nu trebuie să impieteze cu nimic asupra dreptului partidului comunist din fiecare țară, al clasei muncitoare — care este clasa conducătoare —, al poporului respectiv, de a hotărî de sine stătător programul dezvoltării, potrivit propriei voințe. (Aplauze puternice). Noi ne preocupăm de a dezvolta larg relațiile cu toate țările socialiste, pen­tru că sistemul socialist mondial este totalitatea celor 14 state socialiste care construiesc astăzi, în condiții diverse, noua orînduire și considerăm că între toate aceste țări trebuie să existe rela­ții de colaborare în toate domeniile de activitate. In spiritul acesta au acționat și acționează partidul, guvernul țării noastre. Vizita pe care am făcut-o în țările so­cialiste din Asia este tocmai expresia acestei politici a partidului și guvernu­lui nostru — politică de dezvoltare a colaborării cu toate țările socialiste, de întărire a unității și colaborării tuturor țărilor socialiste. Considerăm că, prin vizita pe care am făcut-o, am adus o contribuție uriașă la dezvoltarea relații­lor dintre partidul nostru și partidele comuniste din aceste țări, la lărgirea re­lațiilor dintre România și aceste state socialiste și că, totodată, am dat prin aceasta un aport de seamă la cauza uni­tății tuturor țărilor socialiste, a tuturor partidelor comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste. (Aplau­ze puternice). In lume au loc schimbări foarte mari , popoare întregi se ridică la luptă împotri­va dominației străine, denunță acorduri și tratate vechi, înrobitoare, atît în domeniul economic, cît și militar, punînd pe primul plan afirmarea drepturilor lor de a-și ho­tărî singure dezvoltarea, fără nici un a­­mestec din afară. Priviți în America La­tină, în Africa, priviți chiar în Europa — în Islanda, în Malta ! Peste tot noi și noi popoare și guverne cer denunțarea vechi­lor acorduri imperialiste impuse cu forța, cer Retragerea trupelor străine, cer drep­tul ca bogățiile naționale să aparțină po­porului respectiv. Noi considerăm că acest proces revoluționar, care se afirmă cu pu­tere, constituie o caracteristică principală a epocii actuale și arată că au apus pentru totdeauna vremurile politicii de asuprire și dictat, că popoarele sînt hotărîte să trăiască libere, fără dominație străină ! (Aplauze prelungite). Noi am sprijinit și sprijinim lupta po­poarelor care se ridică pentru eliberarea lor națională, împotriva colonialismului și neocolonialismului, pentru independență națională, pentru dreptul de a-și hotărî singure soarta. Vom acorda și în viitor tot sprijinul nostru acestor popoare, vom dezvolta colaborarea și unitatea în lupta împotriva imperialismului cu toate po­poarele, cu toate forțele care se înregi­mentează în această luptă, considerînd că aceasta este una din îndatoririle noastre internaționale ca partid comunist, ca po­por care construiește societatea socialistă. România trăiește în Balcani și de ace­ea se preocupă ca în această zonă să existe înțelegere și colaborare. Dorim ca Balcanii să nu mai fie un „butoi cu pul­bere“, ci o zonă a colaborării, a păcii, fără arme atomice, fără baze militare străine. Dorind ca în Balcani să se pună capăt cu desăvîrșire oricăror încercări de ațîțare a unui popor împotriva altuia, se cunoaș­te din experiența trecutului că politica marilor puteri imperialiste de dezbinare a țărilor balcanice și, în general, a țărilor mici nu a adus decît daune popoarelor res­pective, ușurînd dominarea și asuprirea lor. Iată de ce ne-am adresat și ne adre­săm tuturor popoarelor din Balcani de a găsi calea colaborării, a unirii, pentru a asigura întărirea păcii și colaborării în această zonă ! Dorim ca în Europa să se înfăptuias­că securitatea, să fie promovate relații noi, care să excludă folosirea forței și amenințarea cu forța în raporturile din­tre state. Dorim să se asigure condiții ca Europa — continentul de unde în mai puțin de 50 de ani au pornit două războaie mondiale — să devină un con­tinent al colaborării și păcii, care să contribuie la dezvoltarea progresistă a omenirii, la lichidarea înapoierii de pe alte continente, din alte zone ale lumii. In acest sens și în această direcție ac­ționăm, împreună cu țările socialiste și alte state din Europa, pentru înfăptu­irea securității pe continent, pentru realizarea în cel mai scurt timp a unei conferințe europene care să deschidă calea realizării acestui deziderat. Noi a­­preciem că există condiții pentru a se ajunge la ținerea acestei conferințe și vom acționa cu toată forța pentru or­ganizarea ei, pentru înfăptuirea secu­rității pe continentul nostru. Dorim să dezvoltăm continuu relațiile de colaborare cu celelalte state din Eu­ropa în toate domeniile de activitate. Considerăm că activitatea pe care am desfășurat-o pînă acum in această direc­ție corespunde acestui țel, ea ilustrînd felul armonios în care se îmbină politi­ca internă și politica internațională a partidului și guvernului nostru. (Vii a­­plauze). Ne pronunțăm pentru încetarea răz­boaielor și a conflictelor militare, pen­tru retragerea trupelor americane din Vietnam, din Cambodgia, din Laos, din întreaga Indochină, pentru ca popoarele din această parte a lumii să fie lăsate să-și hotărască singure dezvoltarea, să-și rezolve problemele interne fără nici un amestec din afară, așa cum ne pronun­țăm pentru încetarea conflictului din Orientul Apropiat, pentru soluționarea sa în spiritul rezoluției Consiliului de Securitate. Considerăm că dezvoltarea evenimente­lor internaționale demonstrează în mod pregnant că trebuie pus cu desăvîrșire ca­păt politicii imperialiste de forță, de dic­tat și amestec în treburile altor state, că dezideratul păcii internaționale nu se poate realiza decit prin renunțarea la politica de război, la orice fel de presiuni împotri­va altor state. Viața arată că e absolut ne­cesar ca la soluționarea problemelor in­ternaționale să ia parte toate statele, fie­ ele mari sau mici. Desigur, nu este un secret pentru nimeni că, întotdeauna, pri­mele victime ale politicii imperialiste de forță și dictat au fost țările mici. De ace­ea, noi acordăm atenție deosebită fap­tului ca țările mici să acționeze cu toată fermitatea pentru apărarea independenței și suveranității lor, să se opună politicii imperialiste de forță și dictat, să-și afirme și să-și apere dreptul la o viață liberă! Subliniind aceasta, pornim tocmai de la principiile de clasă, precum și de la ceea ce dovedește experiența — aș putea spune de milenii — a istoriei, că atunci cînd popoarele mici și mijlocii s-au ridicat în apărarea independenței lor au putut juca un rol important în viața internațională. Exemplul poporului vietnamez, al celor­lalte popoare din Indochina aduce noi și noi confirmări acestui adevăr. Tocmai pri­vind de pe poziții de clasă, pornind de la necesitatea unirii tuturor forțelor lu­mii contemporane împotriva politicii im­perialiste, ne pronunțăm pentru o largă colaborare cu țările mici și mijlocii, ac­ționăm împreună cu toate statele, fără de­osebire de mărime, pentru pacea și securitatea tuturor popoarelor, libere și egale în drepturi. (Vii aplauze). Realizarea acestui deziderat cere găsi­rea de soluții la problemele spinoase ale vieții internaționale. O importanță deo­sebită au în acest sens creșterea rolului O.N.U., realizarea universalității sale. Re­publica Populară Chineză trebuie să-și o­­cupe locul pe care-l merită de drept în a­­ceastă organizație. Este timpul să se în­țeleagă de către toată lumea că astăzi nu se mai pot soluționa problemele internațio­nale fără participarea marelui popor chi­nez de 800 de milioane de oameni. Ignora­rea acestei realități a zilelor noastre nu poate decît să dăuneze atît cauzei socia­lismului și luptei împotriva imperialismu­lui, cît și cauzei destinderii și păcii în lume. Este știut, de altfel, că politica im­perialiștilor de ignorare pe o perioadă, de asemenea, destul de lungă, a Uniunii So­vietice - primul stat socialist din lume, a cărui creare a marcat o cotitură ra­dicală în istoria omenirii — a su­ferit un eșec total. Astăzi, Uniunea Sovietică, datorită succeselor obținute în dezvoltarea sa economică și socială, în construirea societății comuniste, joacă un rol deosebit de important pe arena mondială, se manifestă ca un factor de seamă în rîndul forțelor progresului și păcii, în lupta pentru colaborare, destin­dere și securitate, în rezolvarea marilor probleme care frămîntă omenirea con­temporană. Apare cu toată claritatea că și politica de izolare a R.P. Chineze, ca și politica de izolare, la timpul res­pectiv, a celorlalte țări socialiste, a su­ferit un eșec total. Nimeni în lume nu poate împiedica un popor care a pășit pe calea socialismului —­ fie el mare sau mic — să-și construiască noua orînduire așa cum o dorește el. De aceea, noi con­siderăm că afirmarea și participarea Chinei la viața internațională, in activi­tatea O.N.U. și a celorlalte organisme internaționale constituie un factor de mare importanță pentru cauza socialis­mului, pentru lupta împotriva imperia­lismului, pentru progres și pace în lume. (Aplauze puternice). Partidul și statul nostru militează ca în lume, în relațiile dintre state, să se instaureze principii noi, să se pornească de la deplina egalitate în drepturi între toate țările, de la respectarea indepen­denței și suveranității lor naționale, de la renunțarea la forță și amenințarea cu forța în raporturile dintre state, de la neamestecul în treburile interne, de la necesitatea colaborării pe baza avanta­jului reciproc. Numai în spiritul acestor principii se pot instaura relații noi, care să excludă războaiele și să asigure fie­cărui popor posibilitatea de a se dez­volta independent. Nu uităm pericolul pe care-l reprezin­tă continuarea cursei înarmărilor și nu suntem de loc partizanii teoriilor care încearcă să convingă opinia publică că arma nucleară ar fi o armă a păcii. Nu există „armă a păcii“ și cu atît mai mult nu poate fi armă a păcii arma nucleară. Desigur, cît timp există imperialism, cît timp se menține pericolul unui război, fiecare stat socialist — ca, de altfel, fie­care națiune — este în drept să ia mă­suri de a se înarma, fiind gata să-și a­­pere independența, cuceririle revoluțio­nare. Dar, fiind comuniști, noi nu putem uita că arma nucleară este o arma a distrugerii și că ea trebuie scoasă în afara legii. Noi nu considerăm că trebuie să as­cundem poporului nostru — și tuturor po­poarelor lumii — realitatea despre peri­colul armei nucleare, pentru că oriunde ar cădea bomba atomică ea nu va aduce decît moarte și distrugeri. Iată de ce parti­dul și guvernul nostru se pronunță cu hotărire împotriva armelor nucleare, pen­tru distrugerea și interzicerea lor. Consi­derăm că avem datoria să acționăm în această direcție cu toată fermitatea Și energia, să chemăm toate popoarele să-și ridice vocea pentru a scoate arma atomică și armele de distrugere în masă în afara legii, să lupte pentru dezarmarea genera­lă. (Vii aplauze). Și această luptă exprimă poziția noastră revoluționară! Dacă sun­tem­ revoluționari, dacă sîntem comuniști, trebuie ca în activitatea internațională, în problemele fundamentale ale dezvoltă­rii contemporane, ca și în problemele viitorului României, să ne plasăm pe a­­ceeași poziție! Să analizăm totul în spi­ritul materialismului dialectic și istoric, al marxism-leninismului, și să acționăm ca revoluționari ! Or, a fi revoluționari, comuniști, înseamnă a lupta pentru apă­rarea vieții popoarelor, împotriva poli­ticii de înarmare care amenință viața în­tregii omeniri. (Aplauze puternice). In acest spirit, îmbinînd sarcinile na­ționale cu cele internaționale, partidul nostru acționează și va acționa consec­vent și în viitor pentru a contribui la realizarea unei polițici de colaborare în­tre toate țările socialiste, între toate sta­tele lumii, fără deosebire de orînduire so­cială, pentru a contribui la cauza păcii și cooperării în lume. (Aplauze prelun­gite). In încheiere, doresc să urez Comitetului județean de partid, comuniștilor, munci­torilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor oamenilor muncii din municipiul și jude­țul Constanța succese tot mai mari în ac­tivitatea lor, multă sănătate și fericire.­­Aplauze puternice, prelungite, orale, se scandează „Ceaușescu —• P.C.R.1“ Cei pre­zenți ovaționează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru secretarul general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu). , (urmare din pag. 1) Nicolae Ceaușescu se interesează de con­dițiile de muncă și de viață ale echipaju­lui, de economicitatea curselor navei, de metodele de încărcare și descărcare a măr­furilor transportate. Se face recomanda­rea ca pentru mai lesnicioasa lor manipu­lare, mărfurile să fie containerizate, ba­lotate, pachetizate, metode moderne care duc la scurtarea operațiunilor de încăr­­care-descărcare, la economisirea cheltuie­lilor de muncă, la efectuarea mecanizată a lucrărilor. Cu nava „Lancea“ se vizitează apoi por­tul. Ca două uriașe brațe de piatră, impu­nătoarele diguri, construite în ultimii ani închid imensa incintă a noului bazin por­tuar. Lungimea lor totală însumează pes­te 5.300 metri. Ele despart de mare o o­­glindă liniștită de apă de 523 ha, de două ori și jumătate mai mare decît cea a ve­chiului port. Nava înaintează încet în larg. La che­iuri se află aliniate numeroase nave ro­mânești și străine de mare tonaj; în o­­noarea sosirii conducătorului partidului și statului, ele au arborat marele pa­voaz. O originală simfonie de sirene îl însoțește pe secretarul general al parti­dului, pe ceilalți conducători de partid și de stat, în călătoria în rada portului. Se acostează apoi la dana nr. 63, re­cent dată în folosință. Aici se dau noi explicații în legătură cu dezvoltarea por­tului Constanța. Construcția socialistă, industrializarea în ritm rapid a țării au dus la creșterea considerabilă a schim­burilor economice internaționale ale României. Au crescut și s-au diversifi­cat exporturile. Au devenit din ce în ce mai complexe importurile. De unde înainte vreme din portul Constanța ple­cau nave încărcate în genere cu petrol, cereale, cherestea și alte materii prime, astăzi exportăm tot mai multe produse ale industriei, mașini de înaltă tehni­citate, utilaj petrolier, tractoare, fabrici complete de ciment, produse ale chimiei și instalații chimice complexe. Ponderea României în comerțul mondial a cres­cut considerabil, atît sub raport canti­tativ cît și calitativ, iar traficul de mărfuri prin portul Constanța este o veritabilă oglindă a acestei realități. Re­­dimensionarea portului, modernizarea lui decurg tocmai din această realitate. Constructorii portului dau explicații în legătură cu amenajările interioare ale bazinului portuar în care au prins contu­ruri precise noi cheiuri și dane mine­raliere, petroliere și pentru mărfuri ge­nerale, platforme, depozite și magazii, căi ferate de rulare a macaralelor, clă­diri administrative și feroviare etc. S-au și dat în exploatare primele dane, plat­forme și magazii pentru depozitarea mărfurilor. Se trece pe lângă podurile descărcătoare de mare randament pentru minereuri —­ 100 tone pe oră — pe lingă instalațiile pentru manipularea produ­­­selor , petroliere,.­.de. . iluminare, semna­lizare și dirijare a navigației și trans­­­porturilor feroviare din incinta portului. Noul bazin portuar — de două ori și ju­mătate mai mare decît cel vechi — dis­pune de adîncimi ce permit intrarea în port a navelor de mare tonaj. Reconstruit și modernizat, portul Constanța se va situa în categoria ma­rilor porturi europene. Prin darea în exploatare a celor 4­8 de noi dane, la care vor putea acosta nave pînă la 80.000 tdw, capacitatea traficului de mărfuri va atinge, la stadiul final, 51 milioane tone pe an. La data 64, conducătorii de partid și de stat sunt invitați să viziteze cargoul mineralier „Dunărea“, cu un deplasa­ment de 25.000 tdw, construit în Japo­nia. Cargoul, întors cu o importantă în­cărcătură de minereu nigerian, se află în curs de descărcare. Directorul portu­lui, Nicolae Zeicu, înfățișează oaspeților și unele aspecte privind dezvoltarea flo­tei comerciale. Flota noastră dispune în prezent de peste 50 de cargouri pentru mărfuri generale, mineraliere și petro­liere de diferite mărimi, realizate în țară sau pe marile șantiere ale lumii, însumînd o capacitate de peste o jumă­tate de milion de tone. In portul Con­­­­tanța se manipulează in prezent de peste zece ori mai multe mărfuri față de realizările anilor de vîrf dinaintea celui de-al doilea război mondial ; în ul­timul an, bunăoară, la cheiurile portului au acolatat circa­ 2.000 de nave româ­nești și străine și au fost manipulate peste 6,5 milioane tone mărfuri, de pes­te patru ori mai mult decît în 1955. In cabina de comandă a vasului se studiază încă o dată soluțiile adoptate, se aduc corective. Dana pentru navele de pasageri primește altă destinație, a­­cestora atribuindu-li-se o altă dană, mai în interiorul portului. Pentru transportul petrolului de la navă la rezervoare se recomandă construirea unor conducte subacvatice. La clubul navei, în sala mașinilor, în cabine secretarul general al partidului se întreține cu marinarii asupra condi­țiilor de viață și activitate pe vas, asu­pra problemelor cu care se confruntă în lungile lor curse pe oceanele lumii. „Dunărea“ face legătura între Constanța și porturile japoneze. Din nou pe nava „Lancea“. Se pătrunde în larg și, după ce se descrie un arc de cerc, se acostează in fața imenselor instalații ale șantierului naval constănțean. Sute și sute de con­structori navali au venit să-l salute pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, oferindu-i buchete de flori, pe ceilalți conducători de partid și de stat. In fața unor sugestive planșe și ma­chete, ing. Dumitru Fuiorea prezintă sta­diul actual și perspectivele de dezvol­tare ale acestei întreprinderi a construc­țiilor de nave care, nu de mult, a săr­bătorit 75 de ani de existență. Planurile de dezvoltare a navigației maritime, pre­­­­cum și a celei pe rîurile interioare ale țării, pun în fața șantierului sarcini de mare importanță. Șantierul de construc­ții navale din Constanța, care cu numai doi ani în urmă a realizat prima navă maritimă cu o capacitate de 1.920 tone, devine șantierul naval nr. 1 al țării, din ale cărui docuri vor fi lansate la apă nave maritime cu capacități cuprinse în­tre 25.000—60.000 tdw, iar, în perspec­tivă, coloși plutitori de 150.000 tdw. Ca în atîtea alte domenii de activitate, un­de termenii de comparație — trecut — prezent — viitor — pun în lumină mari­le înfăptuiri ale poporului român in anii socialismului ca urmare a tradu­cerii în viață a politicii de industriali­zare promovate cu fermitate de Partidul Comunist Român, dezvoltarea construc­ției de nave arată ce salt uriaș a făcut țara noastră și va face pe mai departe în acest important și complex domeniu al industriei constructoare de mașini. Se vorbește de perspectivele industriei con­strucțiilor navale, potrivit căreia, pî­nă în 1975, șantierul din Constan­ța va construi și livra flotei noastre nave cu o capacitate de 60.000 tone și va trebui să pregătească simultan con­strucția altora mai mari. Se detaliază proiectul pe baza căruia se va realiza marea întreprindere constructoare de nave. In viitoarele docuri uscate se va realiza un ciclu productiv cu o capacitate anuală în șantier de 5—6 nave mari. Se analizează problema pregătirii cadrelor, al căror număr va trebui să sporească de la 1.850, în prezent, la 4.600 în 1975. In prezent, în partea sudică a portului vechi, constructorii hidrotehnicieni din Constanța execută lucrările vizînd închi­derea incintei viitoarelor docuri uscate. Acestea — unul pentru construcții și altul pentru reparații de nave — vor semăna cu două bazine alăturate, fiecare avind cite o ecluză și instalații puternice pentru evacuarea sau introducerea apei care va atinge o adîncime de 14 m. In interiorul lor vor putea intra la reparații sau vor fi construite pe uscat nave de mare tonaj, inițial de 50.000—80.000 tdw, iar în per­spectivă pînă la 150.000 tdw. Construcția noului șantier naval ridică probleme deosebit de complicate, între ca­re desecarea și umplerea unor mari supra­fețe de apă, devierea unora din conduc­tele existente, mari lucrări de excavare, impermeabilizări pe suprafețe întinse și la mari adîncimi. In timpul vizitei pe șantier, tovarășului Nicolae Ceaușescu i se prezintă cîteva cargouri de 1.920 tdw, aflate în construc­ție. Se subliniază că preocuparea con­structorilor este reducerea continuă timpului de asamblare a unui asemenea a vas și că eforturile și progresele con­structorilor în această direcție sunt re­marcabile. Ultimele cargouri din această familie au o greutate mai mică cu 15—20 tone și dispun de instalații de navigație cu un grad superior de automatizare. La sectorul mecanic al șantierului, con­structorii se află în plină activitate pen­tru livrarea în termen a tuturor comen­zilor solicitate de beneficiar. Muncitorii opresc pentru cîteva clipe lucrul, vin îna­intea tovarășului Nicolae Ceaușescu, îl salută, exprimîndu-și bucuria de a-l avea ca oaspete. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se întreți­ne cu muncitorii asupra metodelor de lu­cru folosite, asupra condițiilor lor de mun­că și de viață. In hala mecanică, secretarului general al partidului i se prezintă o serie de insta­lații și dispozitive realizate pe șantier în cadrul acțiunii de autodotare. Printre al­tele, de bune aprecieri se bucură o insta­lație hidraulică de lansare a navelor, realizată pe șantier, care a adus economii­­ însemnate întreprinderii.­­ Trebuie să acordați o deosebită aten­ție realizării pe șantier a tot mai multe instalații și dispozitive necesare procesu­lui tehnologic, indică tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezentanților conducerii șan­tierului. Numai astfel se pot însuși tehno­logii înaintate, pot fi asimilate produse noi. In încheierea vizitei pe șantierul naval constănțean, între conducătorii de partid și de stat și specialiștii din construcția de nave are loc o amplă discuție cu privire la perspectivele de dezvoltare a in­dustriei navale. Una din principa­lele preocupări pe care conducerea șantierului și reprezentanții ministerului de resort o înfățișează secretarului gene­ral al partidului se referă la modalitățile și, îndeosebi, la zonele de extindere a șantierului naval. Sunt analizate cauzele rămînerii în­ urmă în realizarea unor o­­biective principale din profilul șantierului de la Constanța, se recomandă soluții pen­tru remedierea situației. Multe din proiec­te se dovedesc susceptibile de îmbunătă­țiri, iar tovarășul Nicolae Ceaușescu reco­mandă constructorilor să-și revadă planu­rile, proiectele, să caute căile cele mai efi­ciente pentru folosirea rațională a inves­tițiilor importante alocate acestei ramuri de producție. O problemă însemnată luată îm­ discu­ție este asimilarea în fabricație a unor motoare de mare putere. In legătură cu aceasta, s-a evidențiat necesitatea coope­rării între întreprinderi, construcțiile na­vale fiind o activitate deosebit de com­plexă, de mare anvergură. Se arată că este necesar ca toate tipurile de nave pro­duse în țară să fie echipate cu mij­loace de propulsie fabricate de in­dustria noastră. Altă problemă: profilarea șantierelor navale din Galați și Brăila pe construcția anumitor tipuri de vase. Se abordează problema produc­ției de nave pescărești și se indică să se elaboreze un studiu pe această temă. Se recomandă să se studieze posibilitatea creării unui nou șantier naval la Man­galia, profilat atît pe producția de nave pescărești, de transport, cît și pe repa­rații generale de nave. Răspunzînd întrebărilor secretarului general al partidului în legătură cu gra­dul de integrare și tipurile de nave ce se vor construi în țara noastră, specia­liștii arată că este prevăzută producerea în țară a întregii game de agregate și a tuturor aparatelor cu care sînt înzes­trate navele. In cîțiva ani, se va reali­za un nivel înalt de integrare. Gama ac­tuală de produse va fi lărgită cu alte tipuri de nave pentru diferite nevoi ale economiei naționale și, îndeosebi, vase destinate transportului de produse pe­trolifere, de minereuri, de cărbuni, car­gouri pentru cherestea și de mărfuri ge­nerale. Avem constructori navali pricepuți, en­tuziaști, care asigură pe secretarul ge­neral al partidului, pe ceilalți condu­cători de partid și de stat că își vor în­deplini exemplar obligațiile asumate, realizînd vase de tot mai mare tonaj, care vor duce sub pavilionul tricolor al patriei produsele românești pe cele mai îndepărtate meridiane ale lumii. După încheierea vizitei în port și în incinta șantierului naval, coloana mași­nilor oficiale străbate din nou centrul municipiului Constanța și ajunge în fața Sălii Sporturilor din localitate, unde secretarul general al partidului, ceilalți conducători de partid și de stat sunt aș­teptați de un mare număr de oameni ai muncii. Reportajul vizitei a fost realizat de: N. Popescu-BOGDANEȘTI Mircea S. IONESCU VREMEA NOUĂ • Clopoței.., Concurs național de muzică ușoară La Teatrul de dramă și comedie din Constanța a avut loc vineri seara deschi­derea finalei Concursului național de crea­ție și interpretare de muzică ușoară ro­mânească, ediția 1971, organizat de Co­mitetul de Stat pentru Cultură și Artă, în colaborare cu Uniunea Compozitorilor. La actuala ediție a concursului se pre­zintă 21 de compozitori cu 24 de melodii noi care vor fi interpretate de 17 tineri soliști, împreună cu publicul — prin in­termediul unor fișe de sondaj distribuite la intrarea în sală — cele două jurii, pen­tru creație și pentru interpretare, avînd ca președinte de onoare pe maestrul e­­merit al artei Ion Dumitrescu, președin­tele Uniunii Compozitorilor, vor desemna duminică seara interpreții și creațiile pre­miate. Vineri seara, au evoluat primii soliști participanți la concursul de interpretare. A doua parte a concertului a fost rezer­vată concursului de creație. S-au lansat 12 noi melodii, în interpretarea unor în­drăgiți soliști de muzică ușoară din țara noastră ,acompaniați de orchestra de es­tradă a Radioteleviziunii, și de sextetul „Cantabile“, sub conducerea artistului e­­merit Sile Dinicu. Primii Mii • • • N SI (II mm participat, cu cît­va timp în­­ Murină, la o ședință. Se discu­ta­­au acolo nu planuri de mun­­­­­­că pe o perioadă și nici nu e­­ra vorba de o retrospectivă a unei anumite activități. Se discuta despre bătrîni, despre acești depo­zitari ai unei experiențe îndelun­gate, oameni ajunși la anii tîmple­­lor cărunte. Legi scrise și nescrise ne obligă să-i stimăm și să le asi­gurăm o bătrînețe tihnită. întotdea­una, oamenii de bun simț au spus acest lucru. Dar nu totdeauna gla­sul lor a fost auzit. Gîndiți-vă la tabloul lui Luchian în care un moș­neag își reazimă tîmpla pe vîrful degetelor, și cugetă. Cugetarea lui însă nu este altceva decît grija zi­lei de mîine. Priviți-i chipul și veți descifra, dincolo de grijile existen­ței, revolta, acea revoltă pe care și un alt mare artist — Băncilă, a transcris-o, însă în altă manieră, potrivit stilului său. Priviți-i și la­ însemnări ce ți, imaginar, un salt peste timp. J E un salt de-a dreptul spectaculos,­­ care a marcat și pentru țărănime ! — ca pentru toți fiii acestei țări —­­ instaurarea demnității. Ședința la­­ care am asistat era tocmai o dova­­­­dă elocventă în această privință. 1 Contabili din toate cooperativele a­­­­gricole ala județului dezbateau Ho­­­­tărîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind unele măsuri de­­ i îmbunătățire a nivelului de trai al­­ țăranilor cooperatori. Mînuitori ai­­ cifrelor, ei se exprimau poate mai­­ arid, într-o terminologie specifică­­ profesiei, însă manifestau o impre­­s­sionantă grijă pentru găsirea rapi­­dă a cît mai multe soluții concre­­­­te în vederea trimiterii la odihnă­­ și tratament a bătrînilor și sufe­­r­inzilor.­­ Sîntem informați că deja, 25 de­­ cooperatori din județ au pornit­­ spre stațiunile balneoclimaterice.­­ Sînt țărani din Albești, Costești, Roșiești, Huși și din alte coopera­­­­­­tive agricole de producție. ț­oți ghicesc, bădie Haralambie An­ l­drieș, bucuria și emoția, dar și re­­­­cunoștința pentru cel care îți poar­­­­tă atît­a gripă: partidul. Te-ai în­­tîlnit în compartimentul trenului cu i­i alți călători. Te-au întrebat, fireș­­i te, unde mergi, pentru că așa-i în tren. Și ai fost foarte bucuros să i­­­ți se pună o astfel de întrebare.­­ Ești unul dintre cei mai vechi și­­ mai harnici cooperatori din Albești. La cei aproape 60 de ani ai dimii- l­e tale muncești cot la cot cu oame­­ni în puterea vîrstei, Ai privit, de- a­­­sigur, pe fereastra trenului, imensi­­­ tatea cîmpiei. Griul e mare și fru­­­­mos ca și la dumneata la Albești,­­ Acum, cînd ai ajuns la stațiune, i bineînțeles că vei trimite o vedere­­ celor de acasă.­­ Fă-ți, bădie Haralambie, și o po­­f­ză în balconul larg al vilei. Ba să-ți două și trimite-ne și nouă una. Să­­ nu uiți!­­ Pînă atunci, drum bun, bădie Ha­­­­ralambie și odihnă plăcută! * P. ZAVOIANU

Next