Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1041-1119)
1971-09-26 / nr. 1116
Proletari din toate țările, uniți-va ! Organ al Comitetului județean...Vaslui al PAR* și al Consiliului popular județean In aceste zile, pe ogoarele județului Toate forțele, toate energiile satelor pentru strîngerea fără pierderi a recoltei, pentru semănat! Lucrat cu pricepere și hărnicie, cu mijloace moderne, după tehnologii moderne, pămîntul și-a revărsat belșugul de la un capăt la altul al județului. Dar, atîta vreme cit se mai află în cîmp, nu putem vorbi încă de producție finită, nu putem să ne bucurăm de rezultatele muncii depuse. Mai sînt de strîns cantități însemnate de produse într-o perioadă pe care ploile persistente au scurtat-o la minimum. Trebuie recoltate de aici înainte porumbul, floarea-soarelui, cartoful, legumele, fructele, strugurii și alte produse ; trebuie adunate și depozitate corespunzător însemnate cantități de producție secundară. Această succintă trecere în revistă a „ordinei de zi" oferă, credem, un tablou concludent al volumului mare de muncă pe care trebuie să-l depună membrii cooperativelor agricole, mecanizatorii, toți ceilalți oameni ai muncii de pe ogoarele județului. In plus, aceste acțiuni capătă acum dimensiuni mult extinse, prin aceea că, îndrumați și mobilizați de către organele și organizațiile de partid, țăranii cooperatori și mecanizatorii transpun totodată în fapte indicațiile cuprinse în scrisoarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidului nostru, adresată lucrătorilor din agricultură. Am poposit, de curind, în cîteva cooperative agricole de producție din județ, discutînd cu membrii cooperatori, cu brigadieri și specialiști, cu secretari ai comitetelor de partid, președinți ai C.A.P. și ai comitetelor executive ale consiliilor populare comunale. Primele concluzii se recoltează, mai întîi, culturile de pe terenurile destinate însămînțării griului ; oamenii sînt conștienți că actualul volum mare de muncă cere eforturi suplimentare și, tocmai de aceea, forțele deplasate in cîmp sînt și ele sporite. La C.A.P. Oltenești, secretarul comitetului de partid, Nicolae Murgoci, ne înșiruie brigăzile și punctele de lucru unde i-am putea găsi pe specialiști, pe președinte, pe ceilalți membri ai consiliului de conducere. Ne invită să-l însoțim la brigadă a IV-a, Curteni. „Acolo recoltăm porumbul de pe o suprafață de cîteva zeci de hectare pe care urmează să însămînțăm gri". Ion Pară, șeful acestei brigăzi de cîmp, ne prezintă echipa lui Adam Kogălniceanu, care culege porumbul de pe tarlaua „La stejar". „Grăbim recoltatul pe suprafețe unde vom semăna griul. Știm ce înseamnă să te încadrezi în epoca optimă. Noi — continua șeful de echipă — am recoltat în vară mai mult cu aproape 200 kg. de grîu la hectar și cu peste 400 kg. de orz la hectar față de producția planificată". La C.A.P. Rîsești, la sediul unității, nu-i chip să stai de vorbă cu cineva. „Toți sînt pe cîmp. Și cooperatori,, și salariați, și elevi. Azi nu găsiți pe nimeni. Poate mîine dimineață" — aflăm de la un trecător, grăbit și el. Intrăm alături, la stațiunea pentru mecanizarea agriculturii. Tov. Ion Roșu, directorul stațiunii, întors de la o secție, ne explică : „Poate după-amiază, să putem intra cu tractoarele în teren. La fel și cu combinele de treierat floarea-soarelui. Acestea reîncep activitatea pe acele tarlale pe care va trebui să le pregătim pentru semănatul griului. Ci timp n-au putut lucra, toți mecanizatorii au dat ajutor familiilor lor, membre ale C.A.P., la recoltatul porumbului și florii-soarelui. In ce privește parcul de mașini și tractoare afectat însămînțărilor de toamnă, totul este pus la punct". Discuția cu tov. Mircea Rață, președintele comitetului executiv al consiliului popular al comunei Drînceni, are loc pe drumul ce duce la grădina de legume. Consemnăm, pe scurt, cele spuse de primarul comunei : „Avem mult de lucru, pe mai multe planuri, atît în agricultură, cît și în domeniul social. Dar, ne preocupă recoltatul culturilor. Elevii claselor V—X din comună sînt alături de părinții lor. Astăzi, avem aproape 2.000 de brațe de muncă la culesul strugurilor, în grădină, la recoltatul porumbului...”. Preocupări continue pentru folosirea tuturor mijloacelor de transport și mobilizarea întregii forțe la recoltarea, transportul și depozitarea produselor ce se string, în aceste zile, de pe cîmp, într-un termen scurt și fără pierderi, întîlnim și în alte unități agricole din județ. Un scurt dialog„ cu * tov.1 Vasile Boboc, președintele C.A.P. Ghermănești . — Primarul comunei ne-a informat că, la brigada a treia, Șopîrleni, se recoltează porumbul și că acolo veți însămînța griul. — Astăzi (n.n. 23 sept.) ,se poate lucra mai bine. Celor 80 de oameni, prezenți acum în lanul cu porumb, mîine li se vor adăuga alte forțe, din toate brigăzile C.A.P., pentru a putea scurta timpul de recoltare a porumbului de pe întreaga suprafață de 200 de hectare, destinată însămînțării griului. — In ce măsură se realizează planificarea zilnică a muncii ? — In ședința de lucru pe care am avut-o luni seara, am stabilit sarcini precise pentru fiecare, de la președinte pînă la membrii cooperatori, și timpul în care trebuie efectuată o lucrare. Cred însă că vom scurta și acest timp. Vom semăna o suprafață de 510 hectare. Avem eliberate mai multe suprafețe, iar 220 de hectare sînt deja gata pregătite pentru unsămînțat. — Care sînt forțele mecanice și mijloacele de transport de care dispuneți ? — Pentru lucrările de semănat: 5 semănători în perfectă stare de funcționare, iar pentru arături și pregătirea terenului — de 15 tractoare, patru discul- CRACIUN LALUCI (continuare în pag. a 3-a) r DEZINVOLTURA FAPTULUI COTIDIAN Nu o dată, vizitînd șantierele de construcții vasluiene, am notat, in caietul de însemnări, nume de oameni, gîndurile, și pasiunile care-i animă, tot ceea ce este legat de ființa lor, de mîinile care ne dăruiesc cu generozitate bucuriile de fiecare zi, mîndria că trăim într-un oraș nou. Am fost, de curind, martorii unei împliniri. In zona cea mai densă și, poate cea mai ,fierbinte.” a orașului, un nou obiectiv a fost dat recent funcțiune : CENîNTRUL DE VALORIFICARE A LEGUMELOR ȘI FRUCTELOR. In mîinile inginerului șef adjunct Emil Gafenco, procesul-verbal de recepție, pe care beneficiarul a scris citeț ..acceptat cu calificativul foarte bine”, capătă valoare de simbol. Este simbolul ceasurilor de încordare și muncă, a nopților de veghe. Și spațiul, cu o mare capacitate de depozitare, a putut fi astfel predat cu 90 de zile înainte de termen, iar secția de deshidratare — cu 10 zile mai devreme. La „predarea ștafetei” — cum spun constructorii cînd predați beneficiarului , din nou obiectiv — maistrul Mihai Patrașcu, incredibil de tînăr, tînăr, și-a privit nu fără o umbră ele emoție prima confruntare cu șantierul. Urmărindu-i mișcările, gesturile, deslușești lesne că se desparte cu greu de această importanță și unică — în felul ei — lucrare. Cu emoția firească a . ,,debutului”, ne spunea, în puține cuvinte, așa cum îi este obiceiul„Sunt fericit, că prima mea lucrare a fost de o asemenea anvergură. Și cum G. MEJU (continuare în paga 3-al w wwwwwwx/www /wwwwwwwwww) r*« H Industria vasluiana planul de producție Inscriindu-și preocupările pe linia creșterii necontenite a eficienței activității lor, colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din întreprinderile industriale ale județului nostru, au raportat cu opt zile înainte de termen, îndeplinirea sarcinilor de plan pe nouă luni ale anului. Datele estimative centralizate la Direcția județeană de statistică, arată că în obținerea acestui important succes, harnicii făuritori de rulmenți, muncitorii din industria prelucrătoare a lemnului și a mobilei, din industria confecțiilor, precum și din celelalte ramuri industriale, vor realiza suplimentar, pînă la finele lunii septembrie, o producție globală de 41.000. 000 lei, o producție marfă în valoare de 70.000. 000 lei, iar valoarea montare livrărilor suplima export se va cifra, la sfîrșitul aceleiași perioade la 3.100.000 lei. Trebuie amintit faptul că un însemnat spor de producție se va realiza pe seama creșterii productivității muncii. Printre unitățile care au contribuit în mod deosebit la obținerea acestor succese, amintim : Fabrica de rulmenți din Bîrlad, fabricile de confecții din Vaslui și Birlad și altele. și-a realizat pe nouă luni In pagina a 2-a la Modemn CULTURAL In pagina a 4»al B SAIGON NOI MANIFESTAȚII DE PROTEST ÎMPOTRIVA FARSEI ELECTORALE 1 la; COMENTARIU EXTERN î Contenciosul \ • • j nipono^american Plenara cu activul Comitetului județean Vaslui al U. T. C. Ieri, la Vaslui, au avut loc lucrările plenarei lărgite cu activul Comitetului județean U.T.C., care a analizat activitatea desfășurată de Comitetul județean Vaslui al U.T.C. pentru educarea comunistă a tineretului, în lumina programului adoptat de Comitetul executiv al C.C. al P.C.R., a Expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a activului din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative. La plenară au participat membrii și membrii supleanți ai Comitetului județean U.T.C., secretari și locțiitori de secretari ai comitetelor și organizațiilor U.T.C., membri ai biroului Comitetului județean de partid, conducători ai organizațiilor de masă și obștești, ai unor întreprinderi economice, ai instituțiilor de cultură și învățămînt. La lucrările plenarei au luat parte tovarășii Gheorghe Tănase, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Vaslui, Gheorghe Vașdea, secretari al Comitetului județean de partid, Ion Boncotă, membru al C.C. al U.T.C., adjunct al șefului secției de propagandă a C.C.al U.T.C. . Tovarășul Constantin Horobeț, prim-secretar al Comitetului județean Vaslui al U.T.C., a prezentat o amplă informare a biroului Comitetului județean cu privire la activitatea desfășurată de organele și organizațiile U.T.C. pentru educarea comunistă a tineretului în spiritul programului , elaborat de conducerea superioară de partid. Pe marginea informării și a proiectului programului de măsuri au avut loc dezbateri, în cadrul cărora au luat cuvîntul tovarășii: Virgil Giușcă, secretar al Comitetului municipal U.T.C. Bîrlad, Vasilica Poliac, membră a C.C. al U.T.C., secretara comitetului U.T.C. de la Liceul agricol Huși, Alexandru Negară, secretarul Comitetului U.T.C. comunal Murgeni, cu (continuare în pag. a 3-a) TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU BUCUREȘTI Participanții la plenara cu activul Comitetului județean Vaslui al U.T.C., în numele întregului tineret din județ, își exprimă totala adeziune la programul de o excepțională valoare teoretică și practică, elaborat de dumneavoastră, stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, întreaga lor recunoștință pentru grija pe care o acordați educării tinerei generații, convinși fiind că aceste măsuri vor ridica pe noi trepte activitatea de dezvoltare a conștiinței socialiste, de formare la fiecare om al muncii, a concepției materialist-dialectice despre lume și viață. Activul Comitetului județean Vaslui al U.T.C. se angajează în numele celor peste 45.000 de U.T.C.-iști din județ, ca pe baza indicațiilor conducerii partidului, ale dumneavoastră, mult iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, să ridice întreaga activitate de educație, munca politică și culturală la nivelul cerințelor impuse de construcția societății socialiste în patria noastră. Suntem hotărîți să imprimăm muncii ideologice, politico-educative un caracter militant, un spirit revoluționar, angajant pentru formarea și dezvoltarea la tineri a unei înalte conștiințe socialiste. Inspirîndu-se din exemplul de înaltă responsabilitate patriotică și fermitate ideologică, pe care o vedem in persoana dumneavoastră, stimate tovarășe secretar general, vă încredințăm că vom milita neobosit pentru aplicarea în viață a acestui program de educare a tuturor categoriilor de tineri în spiritul ideologiei marxistleniniste, al triumfului eticii comuniste, contribuind astfel la formarea omului nou, devotat trup și suflet cauzei socialismului, partidului, clasei muncitoare, luptător ferm pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul IX-lea, de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, apărător dîrz al scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. Activul Comitetului județean Vaslui al U. T. C. Aspect din timpul lucrărilor Plenarei cu activul Comitetului județean Vaslui al U. T. C. Fabrica de mobilă Vaslui. Colectivul vasluian și-a cîștigăt un binemeritat renume prin eleganța și soliditatea produselor ce le realizează. In fotografie, un aspect al uneia dintre modernele hale de producție. Vineri, 24 septembrie, a avut loc la Vaslui un interesant colocviu, pe tema creșterii continuie a calității produselor, cu participarea unor factori care concură direct la situarea pe o treaptă mereu ascendentă a calității producției realizate de industria vasluiana : conducători de întreprinderi, secretarii organizațiilor de bază P.C.R. și șefii de compartimente C.T.C. din întreprinderile județului, activiști de partid și de stat, membri ai comisiei economice județene, Inspectoratul județean pentru controlul calității produselor, precum și tovarășul Constantin Simion, inspector general adjunct la Inspectoratul general de stat pentru controlul calității produselor. După cuvîntul de deschidere rostit de tovarășul Gheorghe Puni, secretar al Comitetului județean Vaslui, al P.C.R., tovarășul Petrm Badea, inspector șef da Inspectoratul județean pentru controlul patității produselor, a prezentat expunerea „Calitatea produselor și măsurile care’ contribuie la realizarea unor produse, de ’calitate superioară".Participanții la discuțiile care au urmat* au prezentat, în referatele susținute, aspectele multiple ale rolului pe care creșterea continuă a calității produselor îl reprezintă pentru industria județului Vaslui. Astfel, tovarășul ing. Ion Berlea, secretarul comitetului de partid de la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, a arătat că în activitatea comuniștilor, un loc important îl ocupă urmărirea ridicării continue a calității rulmenților produși, pentru a-i face competitivi în confruntarea cu partenerii interni și externi. De asemenea, interesante comunicări au mai susținut Eufrosina Rotaru, șeful serviciului C.T.C. de la Fabrica de mobilă din Vaslui, care s-a referit la necesitatea sporirii eficienței controlului interfazic pe liniile de fabricație, Constantin Ursu, șeful serviciului C.T.C. de la Fabrica de confecții Vaslui, care a subliniat sporurile de calitate obținute prin introducerea autocontrolului, Vasile Mitescu, șeful serviciului C.T.C. de la T.J.C.M., care a arătat necesitatea realizării unor structuri de rezistență la obiectivele civile cu maximum de eficiență și în condițiile deplinei siguranțe. Ștefan Moldoveanu, șeful serviciului C.T.C. de la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, care a vorbit despre creșterea durabilității rulmenților și metodele moderne de control tehnic de calitate ș.a. Cu mult interes a fost urmărită și expunerea prezentată de tovarășul Constantin Simion, intitulată : „îmbunătățirea continuă a calității produselor, sarcină principală a planului cincinal". In încheierea lucrărilor, tovarășul Gheorghe Punu a mulțumit participanților la discuții, subliniind încă o dată rolul conducerilor, întreprinderilor, organizațiilor de bază P.C.R., compartimentelor C.T.C. în creșterea , continuă ,a calității produselor, a ridicării pe o treaptă cît mai înaltă a activității industrialei . COLOCVIU DESPRE CALITATE J V AMINTIREA LUPTĂTORULUI g^ecent, cu sfială ispășeam pragul siginei locuințe mo■ [UNK]dește, casă de la marginea lașului, sub dealul Cetățuia, nu departe de Atelierele C.F.R. Nicolina — astăzi reprofilate intr-o modernă uzină a industriei socialiste. E vorba de casa lui Ilie Pintilie, clădire simplă, bătrînească, amenajată ca pe vremea cînd era locuită de acest fiu devotat al generoasei și combativei clase muncitoare. Interiorul, camerele acestei locuințe relevă în prezent un aspect memorial și unul documentar. Reconstituită pe baza mărturiilor membrilor de familie. ..respectîndu-se în limita posibilităților veridicitatea“, pe baza documentelor, actelor, manuscriselor, fotografiilor, extraselor din ziarele vremii, casa lui Ilie Pintilie astfel amenajată, prilejuiește , celui care-i trece pragul, o viziune clară a omului și militantului revoluționar, îi dă acestuia posibilitatea“ ca în mod cronologic să-i urmărească întreaga viață și activitate“. Iată-ne in prima încăpere, sunt prezentate aici exponate care vorbesc despre copilăria grea, fără copilărie, despre anii de ucenicie la Atelierele Nicolina, unde eroul clasei noastre muncitoare a luat contact cu mișcarea comunistă. Dintr-un portret, ne privește chipul unei femei simple, cu ochi blînzi, mama lui Ilie Pintilie. lntr-o fotografie cu data 1920... „o grevă“, la „Ateliere“. Pe zidurile cenușii ale Nicolinei flutură stindardul de purpură. In fruntea acțiunii de organizare a pichetelor de greviști e un tînăr mărunțel, îndrăzneț și neobosit înflăcărat agitator și mobilizator. Ilie Pintilie. Nu împlinise încă 18 ani... Aici, la poalele dealului Cetățuia, aici, in casa lui Ilie Pintilie se perindă înaintea ochilor noștri mărturii, mărturii, file glorioase de istorie. Privim atent o fotografie din 1928. In acest an, lucrătorul din secția turnătorie de la Atelierele C.F.R. Nicolina, devine membru al Partidului Comunist Român. E un moment pe care Ilie Pintilie nu-l va uita pînă în ceasul din urmă, deoarece din acel moment întreaga lui viață se va identifica cu crezul clasei muncitoare. Intr-o altă încăpere, numeroase „documente“ ne înfățișează participarea lui Ilie Pintilie la luptele greviste din anii crizei economice și mai ales din ianuarie-februarie 1933, „lupte în cadrul cărora i s-au relevat reale calități de luptător“. Avem sub privire, o fotografie care reînvie o imagine a furtunoaselor zile din februarie 1933, înălțat pe umerii tovarășilor săi, Ilie Pintilie vorbește cu înflăcărare, electrizînd mulțimea. El demască fără cruțare pe exploatatori și-i cheamă pe ceferiști la luptă. Interesante sunt și datele, adresele, fișele din dosarul său juridic, întocmit de organele represive, în care găsim consemnate „fapte“ privind activitatea sa revoluționară. Peste ani, aici în fața documentelor vremii. M. VALERIAN (continuare in pag. a 3-al