Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1041-1119)

1971-09-26 / nr. 1116

Proletari din toate țările,­ uniți-va ! Organ al Comitetului județean...Vaslui al PAR* și al Consiliului popular județean In aceste zile, pe ogoarele județului Toate forțele, toate energiile satelor pentru strîngerea fără pierderi a recoltei, pentru semănat! L­ucrat cu pricepere și hărnicie, cu mijloace moderne, după teh­nologii moderne, pămîntul și-a revărsat belșugul de la un capăt la altul al județului. Dar, atîta vreme cit se mai află în cîmp, nu putem vorbi încă de producție finită, nu putem să ne bucurăm de rezultatele muncii depuse. Mai sînt de strîns canti­tăți însemnate de produse într-o perioadă pe care ploile persistente au scurtat-o la minimum. Trebuie recoltate de aici înainte porumbul, floarea-soarelui, cartoful, legumele, fructele, strugurii și alte produ­se ; trebuie adunate și depozitate corespunzător însemnate cantități de producție secundară. Această succintă trecere în revistă a „or­­dinei de zi" oferă, credem, un tablou concludent al volumului mare de muncă pe care trebuie să-l depună membrii cooperativelor agri­cole, mecanizatorii, toți ceilalți oameni ai muncii de pe ogoarele ju­dețului. In plus, aceste acțiuni capătă acum dimensiuni mult extinse, prin aceea că, îndrumați și mobilizați de către organele și organiza­țiile de partid, țăranii cooperatori și mecanizatorii transpun totoda­tă în fapte indicațiile cuprinse în scrisoarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidului nostru, adresată lu­crătorilor din agricultură. Am poposit, de curind, în cîteva coo­perative agricole de producție din județ, discutînd cu membrii cooperatori, cu bri­gadieri și specialiști, cu secretari ai co­mitetelor de partid, președinți ai C.A.P. și ai comitetelor executive ale consilii­lor populare comunale. Primele concluzii­ se recoltează, mai întîi, culturile de pe terenurile destinate însămînțării griului ; oamenii sînt conștienți că actualul volum­­ mare de muncă cere eforturi suplimen­tare și, tocmai de aceea, forțele deplasate in cîmp sînt și ele sporite. La C.A.P. Oltenești, secretarul comite­tului de partid, Nicolae Murgoci, ne în­­șiruie brigăzile și punctele de lucru unde i-am­ putea găsi pe specialiști, pe pre­ședinte, pe ceilalți membri ai consiliu­lui de conducere. Ne invită să-l însoțim la brigadă a IV-a, Curteni. „Acolo recol­tăm porumbul de pe o suprafață de cîteva­­ zeci de hectare pe care urmează să însămînțăm gri". Ion Pară, șeful a­­cestei brigăzi de cîmp, ne prezintă echi­pa lui Adam Kogălniceanu, care culege porumbul de pe tarlaua „La stejar". „Gră­bim recoltatul pe suprafețe unde vom semăna griul. Știm ce înseamnă să te încadrezi în epoca optimă. Noi — conti­nua șeful de echipă — am recoltat în vară mai mult cu aproape 200 kg. de grîu la hectar și cu peste 400 kg. de orz la hectar față de producția planificată". La C.A.P. Rîsești, la sediul unității, nu-i chip să stai de vorbă cu cineva. „Toți sînt pe cîmp. Și cooperatori,, și sa­lariați, și elevi. Azi nu găsiți pe nimeni. Poate mîine dimineață" — aflăm de la un trecător, grăbit și el. Intrăm alături, la stațiunea pentru mecanizarea agricul­turii. Tov. Ion Roșu, directorul stațiunii, întors de la o secție, ne explică : „Poate după-amiază, să putem intra cu tractoa­rele în teren. La fel și cu combinele de treierat floarea-soarelui. Acestea re­încep activitatea pe acele tarlale pe care va trebui să le pregătim pentru semă­natul griului. Ci­ timp n-au putut lucra, toți mecanizatorii au dat ajutor familii­lor lor, membre ale C.A.P., la recoltatul porumbului și florii-soarelui. In ce pri­vește parcul de mașini și tractoare afec­tat însămînțărilor de toamnă, totul este pus la punct". Discuția cu tov. Mircea Rață, președin­tele comitetului executiv al consiliului popular al comunei Drînceni, are loc pe drumul ce duce la grădina de legume. Consemnăm, pe scurt, cele spuse de pri­marul comunei : „Avem mult de lucru, pe mai multe planuri, atît în agricultură, cît și în domeniul social. Dar, ne preo­cupă recoltatul culturilor. Elevii claselor V—X din comună sînt alături de părin­ții lor. Astăzi, avem aproape 2.000 de bra­țe de muncă la culesul strugurilor, în grădină, la recoltatul porumbului...”. Preocupări continue pentru folosirea tuturor mijloacelor de transport și mo­bilizarea întregii forțe la recoltarea, transportul și depozitarea produselor ce se string, în aceste zile, de pe cîmp, în­­tr-un termen scurt și fără pierderi, în­­tîlnim și în alte unități agricole din județ. Un scurt dialog„ cu * tov.1 Vasile Boboc, președintele C.A.P. Ghermănești . — Primarul comunei ne-a informat că, la brigada a treia, Șopîrleni, se recol­tează porumbul și că acolo veți însămîn­­ța griul. — Astăzi (n.n. 23 sept.) ,se­ poate lucra mai bine. Celor 80 de oameni, prezenți acum în lanul cu porumb, mîine li se vor adăuga alte forțe, din toate brigă­zile C.A.P., pentru a putea scurta timpul de recoltare a porumbului de pe întrea­ga suprafață de 200 de hectare, destinată însămînțării griului. — In ce măsură se realizează planifi­carea zilnică a muncii ? — In ședința de lucru pe care am avut-o luni seara, am stabilit sarcini pre­cise pentru fiecare, de la președinte pînă la membrii cooperatori, și timpul în care trebuie efectuată o lucrare. Cred însă că vom scurta și acest timp. Vom semăna­ o suprafață de 510 hectare. Avem elibe­rate mai multe suprafețe, iar 220 de hec­tare sînt deja gata pregătite pentru un­­sămînțat. — Care sînt forțele mecanice și mij­loacele de transport de care dispuneți ? — Pentru lucrările de semănat: 5 se­mănători în perfectă stare de funcțio­nare, iar pentru arături și pregătirea te­renului — de 15 tractoare, patru discul- CRACIUN LALUCI (continuare în pag. a 3-a) r DEZINVOLTURA FAPTULUI COTIDIAN Nu o dată, vi­­zitînd șantierele de construcții vasluiene, am no­tat, in caietul de însemnări, nume de oameni, gîndu­­rile, și pasiunile care-i animă, tot ceea ce este legat de ființa lor, de mîinile care ne dăruiesc cu gene­rozitate bucuriile de fiecare zi, mîn­­dria că trăim în­­tr-un oraș nou. Am fost, de cu­rind, martorii unei împliniri. In zona cea mai den­să și, poate cea mai ,­fierbinte.” a orașului, un nou obiectiv a fost dat recent funcțiune : CEN­îN­TRUL DE V­ALO­RIFICARE A LE­GUMELOR ȘI FRUCTELOR. In mîinile ingineru­lui șef adjunct E­­mil Gafenco, pro­­cesul-verbal de­ recepție, pe care beneficiarul a scris citeț ..ac­ceptat cu califica­tivul foarte bine”, capătă valoare de simbol. Este sim­bolul ceasurilor de încordare și muncă, a nopților de veghe. Și spa­țiul, cu o mare capacitate de de­pozitare, a putut fi astfel predat cu 90 de zile înainte de termen, iar secția de deshi­dratare — cu 10­ zile mai devreme. La „predarea ștafetei” — cum spun constructorii cînd predați be­neficiarului , din nou obiectiv — maistrul Mihai Patrașcu, incredibil de tînăr, tî­­năr, și-a privit nu fără o umbră ele emoție prima con­fruntare cu șan­tierul. Urmărin­­du-i mișcările, gesturile,­­ deslu­șești lesne că se desparte cu greu de această impor­tanță și unică — în felul ei — lu­crare. Cu emoția firească a . ,,debu­tului”, ne­­ spunea, în puține cuvinte, așa cum îi este o­­biceiul„Sunt fe­ricit, că prima mea lucrare a fost de o asemenea anvergură. Și cum G. MEJU (continuare în pag­a 3-al w wwwwwwx/www /wwwwwwwwww) r*« H Industria vasluiana planul de producție Inscriindu-și preocu­pările pe linia creșterii necontenite a eficienței activității lor, colective­le de muncitori, ingi­neri și tehnicieni din întreprinderile industri­ale ale județului nostru, au raportat cu opt zile înainte de termen, înde­plinirea sarcinilor de plan pe nouă luni ale anului. Datele estimative cen­tralizate la Direcția ju­dețeană de statistică, a­­rată că în obținerea a­cestui important succes, harnicii făuritori de rul­menți, muncitorii din industria prelucrătoare a lemnului și a mobilei, din industria confec­țiilor, precum și din ce­lelalte ramuri industri­ale, vor realiza supli­mentar, pînă la finele lunii septembrie, o pro­ducție globală de 41.000. 000 lei, o produc­ție marfă în valoare de 70.000. 000 lei, iar va­loarea montare livrărilor supli­ma export se va cifra, la sfîrșitul aceleiași perioade la 3.100.000 lei. Trebuie a­­mintit faptul că un în­semnat spor de produc­ție se va realiza pe sea­ma creșterii productivi­tății muncii. Printre unitățile care au contribuit în mod deosebit la obținerea acestor succese, amin­tim : Fabrica de rul­menți din Bîrlad, fabri­cile de confecții din Vaslui și Birlad și alte­le. și-a realizat pe nouă luni In pagina a 2-a la Modemn CULTURAL In pagina a 4»a­l B SAIGON NOI MANIFESTAȚII­­ DE PROTEST ÎMPOTRIVA­­ FARSEI ELECTORALE 1 la; COMENTARIU EXTERN î Contenciosul \ • • j nipono^american Plenara cu activul Comitetului județean Vaslui al U­. T. C. Ieri, la Vaslui, au avut loc lucrările plenarei lărgite cu activul Comitetului județean U.T.C., care a analizat activita­tea desfășurată de Comitetul județean Vaslui al U.T.C. pentru educarea comu­nistă a tineretului, în lumina programu­lui adoptat de Comitetul executiv al C.C. al P.C.R., a Expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a ac­tivului din domeniul ideologiei și al activi­tății politice și cultural-educative. La plenară au participat membrii și membrii supleanți ai Comitetului județean U.T.C., secretari și locțiitori de secretari ai comitetelor și organizațiilor U.T.C., membri ai biroului Comitetului județean de partid, conducători ai organizațiilor de masă și obștești, ai unor întreprinderi e­­conomice, ai instituțiilor de cultură și învățămînt. La lucrările plenarei au luat parte to­varășii Gheorghe Tănase, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comite­tului executiv al Consiliului popular al județului Vaslui, Gheorghe Vașdea, se­cretari al­­­ Comitetului județean de partid, Ion Boncotă, membru al C.C. al U.T.C., adjunct al șefului secției de propagandă a C.C.al U.T.C.­­ . Tovarășul Constantin Horobeț, prim-se­­cretar al Comitetului județean Vaslui al U.T.C.­, a prezentat o amplă informare a biroului Comitetului județean cu privire la activitatea desfășurată de organele și organizațiile­ U.T.C. pentru educarea co­munistă a tineretului în spiritul progra­mului , elaborat de conducerea superioară de partid. Pe marginea informării și a proiectului programului de măsuri au avut loc dez­bateri, în cadrul cărora au luat cuvîntul tovarășii: Virgil Giușcă, secretar al Comi­tetului municipal­­ U.T.C. Bîrlad, Vasilica Poliac, membră a C.C. al U.T.C., secre­tara comitetului U.T.C. de la Liceul agri­col Huși, Alexandru Negară, secretarul Comitetului U.T.C. comunal Murgeni, cu­ (continuare în pag. a 3-a) TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU BUCUREȘTI Participanții la plenara cu activul Comitetului județean Vaslui al U.T.C., în­ numele întregului tineret din județ, își exprimă totala adeziune la programul de o excepțională valoare teoretică și practică, elaborat de dumneavoastră, stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, întreaga lor recunoștință pentru grija pe care o acordați educă­rii tinerei generații, convinși fiind că aceste măsuri vor ridica pe noi trepte activi­tatea de dezvoltare a conștiinței socialiste, de formare la fiecare om al muncii, a concepției materialist-dialectice despre lume și viață. Activul Comitetului județean Vaslui al U.T.C. se angajează în numele celor peste 45.000 de U.T.C.-iști din județ, ca pe baza indicațiilor conducerii partidului, ale dumneavoastră, mult iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, să ridice întreaga acti­vitate de educație, munca politică și culturală la nivelul cerințelor impuse de con­strucția societății socialiste în patria noastră. Suntem­ hotărîți să imprimăm muncii ideologice, politico-educative un caracter militant, un spirit revoluționar, angajant pentru formarea și dezvoltarea la tineri a unei înalte conștiințe socialiste. Inspirîndu-se din exemplul de înaltă responsabilitate patriotică și fermitate ideologică, pe care o vedem in persoana dumneavoastră, stimate tovarășe secretar general, vă încredințăm că vom milita neobosit pentru aplicarea în viață a acestui program de educare a tuturor categoriilor de tineri în spiritul ideologiei marxist­­leniniste, al triumfului eticii comuniste, contribuind astfel la formarea omului nou, devotat trup și suflet cauzei socialismului, partidului, clasei muncitoare, luptător ferm pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul I­X-lea, de edificare a societății socialiste multilateral­ dezvoltate, apărător dîrz al scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România. Activul Comitetului județean Vaslui al U. T. C. Aspect din timpul lucrărilor Plenarei cu activul Comite­tului județean Vaslui al U. T. C. Fabrica de mobilă Vaslui. Colectivul vasluian și-a cîștigăt un binemeritat renume prin ele­ganța și soliditatea produselor ce le realizează. In fotografie, un aspect al uneia dintre mo­dernele hale de producție. Vineri, 24 septembrie, a avut loc la Vaslui un in­teresant colocviu, pe tema creșterii continuie a cali­tății produselor, cu parti­ciparea unor factori care concură direct la situarea pe o treaptă mereu ascen­dentă a calității producției realizate de industria vas­luiana : conducători de în­treprinderi, secretarii orga­nizațiilor de bază P.C.R. și șefii de compartimente C.T.C. din întreprinderile județului, activiști de par­tid și de stat, membri ai comisiei economice județe­ne, Inspectoratul județean pentru controlul calității produselor, precum și to­varășul Constantin Simion, inspector general adjunct la Inspectoratul general de stat pentru controlul cali­tății produselor. După cuvîntul de deschi­dere rostit de tovarășul Gheorghe Puni, secretar al Comitetului județean­ Vas­lui, al­ P.C.R.,­ tovarășul Pe­trm Badea, inspector șef da Inspectoratul județean pen­tru controlul patității pro­duselor, a prezentat expu­nerea „Calitatea produselor și măsurile care’ contribuie­­ la realizarea unor produse, de ’calitate superioară".­Participanții la discuțiile care au urmat* au prezen­­­­tat, în referatele susținute, aspectele multiple ale rolu­lui pe care creșterea conti­nuă a calității produselor îl reprezintă pentru indus­­tria­ județului Vaslui. Ast­fel, tovarășul ing. Ion Ber­­lea, secretarul comitetului de partid de la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, a a­­rătat că în activitatea co­muniștilor, un loc impor­tant îl ocupă urmărirea ri­dicării continue a calității rulmenților produși, pentru a-i face competitivi în con­fruntarea cu partenerii in­terni și externi. De aseme­nea, interesante comuni­cări au mai susținut Eu­­frosina Rotaru, șeful servi­ciului C.T.C. de la Fabrica de mobilă din Vaslui, care s-a referit la necesitatea sporirii eficienței controlu­lui interfazic pe liniile de fabricație, Constantin Ur­­su, șeful ser­viciului C.T.C. de la Fabrica de confecții Vaslui, care a subliniat sporurile de calitate obți­nute pr­in intro­ducerea au­tocontrolului, Vasile Mites­­­cu,­ șeful serviciului C.T.C. de la T.J.C.M., care a arătat­­ necesitatea realizăr­ii unor structuri de rezistență la obiectivele civile cu maxi­mum de eficiență și în con­dițiile deplinei siguranțe. Ștefan Moldoveanu, șeful serviciului C.T.C. de la Fa­­br­ica de rulmenți din Bîr­lad, care a vorbit despre creșterea durabilității rul­menților și metodele mo­derne de control tehnic de calitate ș.a. Cu mult interes a fost u­rmăr­ită și expunerea pr­e­­zentată de tovarășul Con­stantin Simion, intitulată : „îmbunătățirea continuă a calității produselor, sarcină principală a planului cinci­nal". In încheierea lucrărilor, tovarășul Gheorghe Punu a mulțumit participanților la discuții, subliniind încă o dată rolul conducerilor, în­treprinderilor, organizații­lor de bază P.C.­R., com­partimentelor C.T.C. în creșterea , continuă ,a cali­tății produselor, a ridicării pe o treaptă cît mai înaltă a activității industrialei . COLOCVIU DESPRE CALITATE ­J V AMINTIREA LUPTĂTORULUI g­^ecent, cu sfială ispășeam pragul si­gi­nei locuințe mo­­■ [UNK]­dește, casă de la marginea lașului, sub dealul Cetățuia, nu departe de Atelierele C.F.R. Nicolina — as­tăzi reprofilate intr-o modernă uzină a indus­triei socialiste. E vor­ba de casa lui Ilie Pin­­tilie, clădire simplă, bă­­trînească, amenajată ca pe vremea cînd era lo­cuită de acest fiu devo­tat al generoasei­­ și combativei clase munci­toare. Interiorul, camerele acestei locuințe relevă în prezent un aspect memorial și unul docu­mentar. Reconstituită pe baza mărturiilor mem­brilor de familie. ..res­­pectîndu-se în limita posibilităților veridicita­tea“, pe baza documen­telor, actelor, manu­scriselor, fotografiilor, extraselor din ziarele vremii, casa lui Ilie Pintilie astfel amenaja­tă, prilejuiește , celui care-i­ trece pragul, o viziune clară a omului și militantului revolu­ționar, îi dă acestuia posibilitatea“ ca în mod cronologic să-i urmă­rească întreaga viață și activitate“. Iată-ne in prima în­căpere, sunt prezentate aici exponate care vor­besc despre copilăria grea, fără copilărie, despre anii de ucenicie la Atelierele Nicolina, unde eroul clasei noas­tre muncitoare a luat contact cu mișcarea co­munistă. Dintr-un portret, ne privește chipul unei femei simple, cu ochi blînzi, mama lui Ilie Pintilie. lntr-o fotogra­fie cu data 1920... „o grevă“, la „Ateliere“. Pe zidurile cenușii ale Nicolinei flutură stindardul de purpură. In fruntea acțiunii de organizare a pichetelor de greviști e un tînăr mărunțel, îndrăzneț și neobosit înflăcărat agi­tator și mobilizator. Ilie Pintilie. Nu împli­nise încă 18 ani... Aici, la poalele dea­lului Cetățuia, aici, in casa lui Ilie Pintilie se perindă înaintea ochi­lor noștri mărturii, măr­turii, file glorioase de istorie. Privim atent o foto­grafie din 1928. In a­­cest an, lucrătorul din secția turnătorie de la Atelierele C.F.R. Nico­lina, devine membru al Partidului Comunist Ro­mân. E un moment pe care Ilie Pintilie nu-l va uita pînă în ceasul din urmă, deoarece din acel moment întreaga lui viață se va identi­fica cu crezul clasei muncitoare. Intr-o altă încăpere, numeroase „documente“ ne înfățișează partici­parea lui Ilie Pintilie la luptele greviste din anii crizei economice și mai ales din ianua­­rie-februarie 1933, „lup­te în cadrul cărora i s-au relevat reale cali­tăți de luptător“. Avem sub privire, o fotografie care reînvie o imagine a furtunoa­selor zile di­n februarie 1933, înălțat pe umerii tovarășilor săi, Ilie Pin­tilie vorbește cu înflă­cărare, electrizînd mul­țimea. El demască fără cruțare pe exploatatori și-i cheamă pe ceferiști la luptă. Interesante sunt și da­tele, adresele, fișele din dosarul său juridic, întocmit de organele represive, în care gă­sim consemnate „fap­te“ privind activitatea sa revoluționară. Peste ani, aici în fa­ța documentelor vremii. M. VALERIAN (continuare in pag. a 3-al

Next