Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)
1971-11-26 / nr. 1168
S'CR Proletari din toate tarile, unifi-va Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean ’.WV.W.V* A Irigațiile vor contribui la sporirea considerabilă a recoltelor înnobila pămîntul, a-i spori valențele productive, a-l apăra de factorii distructivi — iată probleme cărora oamenii muncii din agricultura județului le dedică eforturi perseverente care, pe zi ce trece, se materializează în importante succese. Aceste direcții sînt, de altfel, cîteva din principalele pîrghii ce vor contribui la sporirea producției agricole, în actualul cincinal, în proporție de 36-49 la sută, față de media anilor 1966-1970. Astfel, producția agricolă anuală, potrivit prevederilor legii planului cincinal, va ajunge la 16,3-17,4 milioane tone de cereale, cu mult mai mult față de realizările anului 1970, asigurîndu-se buna aprovizionare a populației cu produse agroalimentare și a industriei cu materii prime, crearea disponibilităților pentru export. In contextul ansamblului de măsuri ce se întreprind pe plan județean, vizînd creșterea producției agricole, la loc de frunte se înscriu acțiunile pentru înfăptuirea sarcinilor ce se desprind din programul de îmbunătățiri funciare, folosirea rațională a resurselor de apă și extinderea lucrărilor de irigații. Numai în acest an, pe teritoriul județului au ființat numeroase șantiere de hidroameliorații, ele constituind o dovadă elocventă a modului hotărît in care oamenii muncii din agricultură dau viață importantelor obiective puse în fața lor de către conducerea partidului și statului nostru. Recent, la Fălciu, a fost dat în folosință un nou sistem de irigații, ce cuprinde o suprafață de 456 hectare, situate pe teritoriul cooperativelor agricole Fălciu și Rînzești. Este primul obiectiv de acest fel din județ. Nota de modernitate este o particularitate distinctă a acestei lucrări, care, datorită eforturilor depuse de specialiștii Oficiului județean de îmbunătățiri funciareantreprenorul lucrărilor , precum și a cooperatorilor din cele două unități beneficiare, a fost terminată cu o lună mai devreme. Sursa de apă ce va fi folosită la irigarea culturilor, situate în perimetrul amenajat, este Prutul. In lunca acestui rîu, ingineri hidrotehnici și constructori au proiectat și ridicat o modernă stație de pompare, un adevărat turn de comandă a ploilor artificiale, ce va face ca o parte din apă să-și părăsească străvechea matcă urcînd printr-o conductă magistrală, lungă de 1800 de metri, pe terasa superioară a Prutului, unde va atinge punctul cel mai înalt al sistemului de irigații ; — bazinul de refulare , situat la o diferență de nivel de 35 m. De aici, „aurul alb", așa cum a fost supranumită apa, va circula pe o întinsă și nu mai puțin complicată rețea de canale, de unde va ajunge la rădăcinile plantelor, satisfăcînd cerințele vitale ale acestora. Asistînd la "'probele de încercare a utilajelor, ne-am amintit de veștile primite, în cursul lunilor trecute, de la comitetul comunal de partid Fălciu, prin care eram informați că țăranii cooperatori din cele două unități cooperatiste, mobilizați de organizațiile de partid, au participat, prin muncă voluntară, la săparea canalelor secundare ale sistemului de irigații, deschizînd drum liber apelor ce vor dublă și tripla productivitatea fiecărui hectar de pămint. Revenind la stația de pompare, adăpostită sub umărul unui deal ce a înaintat aproape de albia rîului, am remarcat prezența celor 6 electropompe care vor absorbi apa împingînd-o pe magistralele sistemului cu un debit de 360 de litri pe secundă. Funcționarea acestor utilaje fiind automatizată, le sporește gradul de tehnicitate. Acum, cînd totul este gata, o rememorare a zilelor în care oamenii au dat viață proiectului acestei stații, aproape că nu-și are sensul. Și, totuși, inginerul Gheorghiu Venizelos, conducătorul lucrărilor de aici, ne-a făcut o destăinuire . Toate lucrările pentru construcția acestei stații s-au executat sub priza freatică, într-un teren alunecos, dîndu-ne multă bătaie de cap, în urma ploilor torențiale, căzute în luna august a anului trecut, după ce se făcuse trei pătrimi din volumul de săpături, s-a produs o ruptură de maluri și au fost îngropate toate materialele aflate acolo. A fost nevoie de refacerea proiectului, de muncă multă, dar... despre toate acestea e bine să nu mai vorbim. Ne gîndim acum la alte lucrări ce le avem în planul de viitor. Intr-adevăr, specialiștii, muncitorii care, pînă zilele trecute, au lucrat pe acest șantier, se gîndesc la o nouă lucrare : amenajarea sistemului de irigații Fălciu 1, care va începe în primăvara viitoare. Va fi un nou pas pe drumul înfăptuirii sarcinilor actualului cincinal ce prevăd ca, pînă în anul 1975, în județ să se amenajeze, pentru irigat, o suprafață de peste 10.000 de hectare. Prin materializarea acestor investiții, vor fi anihilate efectele secetei ipe un larg perimetru, în care recoltele vor spori remarcabil, contribuind la realizarea producției agricole globale stabilite și, în final, la îmbunătățirea condițiilor de trai ale omului - țelul suprem, însăși rațiunea politicii partidului nostru. MARIN RIFTINCA Cincinalul 1971-1975 ^WWVVWWWWWWVJVAWWVWWWMVWVWAVZ.W.VW.W^.%V.W^WAV.'JNW.VAVAVAWWVkW.V.\V> Adunări de dări de seamă ale organizațiilor de partid Comunistul să se afirme in toate împrejurările ca un ferm militant politic! Cînd pășești în halele secției rele de la Fabrica de rulmenți Bîrlad, ți I se relevă întreaga efervescență care animă, în aceste zile, întregul coșului fectiv. Vibrantul mesajul tovarăNICOLAE CEAUȘESCU de stimă și prețuire la adresa clasei muncitoare, făcut cu prilejul Expunerii cu privire la programul P.C.R. pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și Comuniste, a avut un puternic și însuflețitor ecou, reprezentând un imbold spre noi fapte în activitate. Participînd, recent, la adunarea de dare de seamă a organizației de partid, de la amintita secție, adunare menită să dezbată felul cum au muncit comuniștii secției într-o perioadă de un an, și să jaloneze drumul pentru realizarea sarcinilor din următoarea perioadă, alături de hărnicia și spiritul de inițiativă, am găsit și o altă explicație a succeselor : combativitatea colectivului, maturitatea politică a comuniștilor, conștienți că, în țara noastră, poporul este stăpîn pe destinele sale. „Tonul“ dezbaterilor, climatul de înaltă exigență și responsabilitate ce le-a caracterizat, spiritul critic și autocritic al intervenției participanților la discuții a fost imprimat de darea de seamă prezentată de secretarul organizației de partid, Ion Stratina. Aceasta a înfățișat principalele aspecte ale activității politice desfășurate de organizația de partid, neajunsurile existente și modalitățile ,de înlăturarea lor, de întărirea caracterului militant, combativ al acțiunilor întreprinse. Ea a reliefat măsurile întreprinse în direcția îmbunătățirii informării comuniștilor și a tuturor lucrătorilor asupra politicii interne și externe a partidului și statului nostru: alegerea judicioasă și pregătirea temeinică a propagandiștilor, orientarea mai pregnantă a muncii politice spre îndeplinirea sarcinilor economice, spre cultivarea răspunderii față de obligațiile profesionale, combaterea concepțiilor și atitudinilor retrograde. Un întreg capitol al dării de seamă a fost consacrat necesității înlăturării unor neajunsuri privind insuficienta sferă de cuprindere a activității politice de masă, slaba preocupare pentru promovarea formelor dinamice — munca de la om la om, gazetele satirice, caracterul sporadic al îndrumării activității organizațiilor de tineret și sindicat. Subliniind eficiența scăzută a unor acțiuni politico-educative cu repercusiuni asupra nivelului activității productive, s-a arătat că, în scopul îmbunătățirii acestei activități, trebuie să se acționeze pentru instaurarea unei atmosfere de înaltă responsabilitate partinică, în conformitate cu cerințele actuale, cu prevederile programului de educație comunistă, să nu se facă în acest sens concesii formalismului, să nu se precupețească nici un efort pentru înfăptuirea planului de măsuri adoptat. Fructificarea mai intensă a potențialului tehnic și uman existent, îmbunătățirea în continuare a organizării producției și a muncii, întărirea disciplinei, necesitatea formării și integrării profesionale a tinerilor muncitori, educarea în spiritul dragostei și responsabilității față de muncă, al ordinei și disciplinei, sînt doar cîteva din problemele pe care participanții la dezbateri, afirmîndu-și tot mai puternic conștiința socialistă și combativitatea muncitorească, le-au adus în discuție. „Am obținut rezultate relativ bune — arăta în cuvîntul său, comunistul Gheorghe Ghiur, dar consider că ele nu se situează la nivelul posibilităților noastre și aceasta datorită lipsei de combativitate manifestată de organizația de partid a secției. Așa se face că persistă deficiențele cu care mulți s-au obișnuit, neacționînd hotarît pentru lichidarea lor. Rebuturile pe secție ajung la 4,5 la sută, deși numai 1,5 ,la sută sînt rebuturi reale, restul reprezentîrnd materiale amestecate, lipsuri nejustificate. Mulți cînd văd role căzute pe jos nu le ridică, sau amestecă rolele între ele și se ajunge la refuzul de sortare.. Au fost cazuri cînd lăzi întregi cu role au fost aruncate. Și atunci te întrebi de ce, nu toți lucrătorii au acea conștiință a proprietarului colectiv. Nu, noi nu am făcut totul pentru ca nivelul conștiinței oamenilor să se ridice la nivelul cerințelor actuale. Așa cum arăta tovarășul C. 3ENEA (continuare în pag a 2-a) Spre înălțimi... Foto: C. Dobrovolschi L Ziiiiiiit/iii/iWiiiifiuiitiii/i/t/iiiitit/tiiiiiiiiMi II In pagina a 2-a § i----------1 S CADRANII SCOLARI III ■ Sport I Imagine dintr-una din secțiile de producție a Fabricii de confecții din Bîrlad. Foto: P. Botoșanii r In pagina a 4-a Sesiunea O. N. U. în legătură cu situația de la frontiera indo-pakistanezâ COMUNICAT COMUN ROMÂNO-IUGOSLAV La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971. Tor înalții oaspeți au vizitat cu acest primunicipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Electromotor“ și „Industria lunii“ și s-au întreținut prietenește cu muncitorii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o călduroasă primire înalților oaspeți — expresie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizează relațiile româno-iugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat : Din partea română, tovarășii , Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șarubru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarășii : Genial Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, președintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolani, președintele in funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Isa Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui republicii, Miloș Mejovski, consilierul președintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giura Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi președinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Republica via, dintre Socialistă Federativă IugoslaPartidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor internaționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența României și Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițională românoiugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru independență națională și progres social, cunoaște astăzi, în condițiile construirii societății socialiste în România și Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo—Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia s-a amplificat și s-a îmbogățit în conținut : au devenit tot mai intense și mai fructuoase întîlnirile și schimburile de păreri dintre reprezentanții partidelor și guvernelor, ai instituțiilor, organelor și organizațiilor de partid și de stat, obștești și economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalități în drepturi a două țări socialiste suverane și a bunei vecinătăți, se caracterizează printr-un înalt grad de înțelegere, încredere și stimă reciprocă. . In colaborarea dintre cele două țări au fost obținute rezultate importante în domeniile politic, economic, cultural, tehnico-științific, al transporturilor, consular și în zona de frontieră, al agriculturii și economiei apelor, turismului, sănătății ș.a. Au fost încheiate noi acorduri, convenții și alte înțelegeri bilaterale. De asemenea, s-au înregistrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării directe între organizații de masă și obștești, între organe locale de partid și de stat. Cei doi președinți au recomandat extinderea acestor forme de colaborare menite să contribuie la o mai bună cunoaștere și apropiere reciprocă. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au dat o deosebit de înaltă apreciere rezultatelor obținute în dezvoltarea și diversificarea relațiilor economice și au evidențiat că gradul înalt de creștere a schimbului de mărfuri — care în anul 1972 va atinge valoarea de aproximativ 150 milioane dolari, depășindu-se nivelul prevăzut în acordul comercial de lungă durată pentru anul 1975 —, lărgirea însemnată a cooperării și specializării în producție, încheierea Convenției privind înființarea Consorțiului bancar româno-iugoslav, precum și colaborarea tehnico-științifică, conferă stabilitate relațiilor economice și creează condiții favorabile pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a acestora. Exprimîndu-și marea satisfacție pentru faptul că lucrările de construire în comun a Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier au intrat în faza finală, cei doi președinți au dat o înaltă apreciere activității muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor români și iugoslavi care au contribuit la realizarea înainte de termen a acestui mare obiectiv — exemplu al cooperării cu succes și al bunei vecinătăți — care are o mare însemnătate pentru economiile naționale ale celor două țări și prin care s-au îmbunătățit radical condițiile de navigație în acest sector al Dunării. Subliniind importanța acestui obiectiv, președinții au convenit să participe la festivitatea ce va fi organizată cu prilejul încheierii lucrărilor, prevăzută pentru primăvara anului 1972. Ei apreciază favorabil continuarea activității organelor și organizațiilor interesate ale celor două țări în legătură cu folosirea complexă pe mai departe a potențialului hidroenergetic comun al Dunării. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, apreciind pozitiv rezultatele obținute pînă în prezent, au subliniat că există încă posibilități nefolosite pentru intensificarea, îmbogățirea și diversificarea colaborării româno-iugoslave. Ei au evidențiat în mod deosebit importanța promovării în continuare a relațiilor economice și au relevat necesitatea ca guvernele celor două țări, Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, întreprinderile și organizațiile economice — a căror activitate (continuare în pag. a 4-a) Nu încape nici o îndoială, execuția lucrărilor oratorii, în actuala perioadă de timp, este obligația de căpetenie a tuturor unităților agricole din sectorul de stat și cooperatist în ale căror planuri de producție sunt prevăzute pe lângă alte specii cerealiere și culturi de primăvară. „De ce obligatorii ?“ am mai vorbit și cu alt prilej, afirmînd că asemenea acțiuni sînt „parte integrantă“ a tehnologiilor de cultivare a speciilor de mazăre, de floarea-soarelui ori de porumb, la a căror însămînțare, momentul optim — înțelegîndu-se prin aceasta respectarea limitelor de temperatură și de umiditate a solului, stabilite prin îndelungate experimentări efectuate pentru fiecare zonă agricolă a țării, trebuie ales cu grijă în funcție de cerințele fiecărei culturi în parte și de manifestările vremii. Ei bine, avîndu-se arăturile executate încă de pe acum, există nu numai posibilitatea de a se reține o mai mare cantitate de apă în sol, necesară germinației, răsăririi și dezvoltării plantelor, ci și posibilitatea de a decide in voie asupra zilei care marchează începutul epocii de însămînțare a viitoarelor culturi, ca să nu mai vorbim de necesitatea creării unor certe condiții de execuție lejeră a lucrărilor de fertilizare și de pregătire a terenului cu cel puțin două săptămîni înaintea incorporării în sol a materialului seminal. Pe de altă parte, obligativitatea execuției curente a acestor lucrări rezidă și în necesitatea introducerii sub brazdă a superfosfatului — Îngrășământ pe bază de fosfor necesar majorității speciilor luate în cultură — a cărui volubilitate, «deci „intrare în soluția solului“ este un proces lent ce se desfășoară în prezența unui regim hidric normal, regim care, nu poate fi creat altfel, decit prin mobilizarea în această perioadă a întregii suprafețe de teren destinate rnsămînțărilor de primăvară. Unitățile agricole, însă, respectă oare cerințele de cultivare a pământului, sunt ele în pas cu timpul? Dacă ne referim la cooperativa agricola din Huși, admitem, existența „ideii de a mobiliza leiemisia, toamnă pentru vnsămînțările din cel de-al doilea anotimp al anului ce vine“, dar nu ne putem declara mulțumiți cu ritmul înregistrat la acțiunea amintită. O scurtă privire asupra „operativei“ din unitate permite concluzii, deloc avantajoase pentru activitatea factorilor de răspundere din cooperativa hușeană, în ceea ce privește efectuarea rapidă a lucrărilor de mobilizare a terenului, cu atît mai mult, cu cit structura planului de producție, referitor la perioada de primăvară, necesită un volum de arături care, exprimat în unități de suprafață este concretizat în cele numai 875 de hectare teren mecanizabil. Ne așteptam dat fiind numărul redus de hectare, ca această acțiune să fie terminată de mult. Dar, „calculul de acasă s-a dovedit a nu se potrivi cu cel din... unitate“, de vreme ce, mecanizatorii hușeni cu cele peste 15 tractoare, existente în secție, mai au de efectuat arături pe o suprafață de cel CORIOLAN PĂUNESCU (continuare în pag. a 3 a) Arăturile de toamnă se efectuează... toamna! I -JMIMMS. COMPETENTĂ SI I jI RESPONSABILITATE recent, un ilustru confrate. J Imjs vorbind despre competență: • Mm de$Pre 1 responsabilitatea social r — ■ lă a comunistului, subliniam faptul că în activitatea acestuia în producție și pe tărîm ob * I ștesc, „busolă între răspunderi este * tocmai simțul responsabilității soi dale, laolaltă cu talentul sau știința organizării — deci cu competen * ța — care dau prioritate interesul lui general, problemelor de mai * largă anvergură, urgențelor, dar și sarcinilor de perspectivă și răspuns * derii de moment, care cere azi doar cinci minute, dar peste o lună, ne-i rezolvată, strînge dobînzi de timp * I și va cere zile ori săptămîni pentru I a o descurca“. " Am cunoscut, într-o întreprindere, un inginer. Deși tînăr și fără ex- *periență, ajunsese pe un post de * I răspundere. I se încredințase aceas t. JELESCU (continuare în pag. a 3-a) ,