Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)
1971-10-14 / nr. 1131
N Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean TIMPUL IMPUNE: Cîmp liber tractoarelor, pentru încheierea grabnică a însămînțărilor! e apropiem de sfîrșitul epocii optime pentru însămînțarea griului. Se știe foarte bine că orice depășire a acestei limite se repercutează negativ asupra producțiilor viitoare, Iată de ce se impunea ca în săptămîna pe care o parcursesem să se ia cele mai bune măsuri tehnico-organizatorice pentru a facilita ajungerea semințelor sub brazdă pe întreaga suprafață destinată culturii griului. In fiecare zi alte și alte cooperative agricole și ferme de stat din județ raportează terminarea însămînțărilor de toamnă. In acest timp multe unități agricole au ajuns abia la jumătate cu executarea acestei lucrări de maximă importanță. Cauzele care au dus la întîrzierea însămînțărilor, după cum am constatat străbătînd cîmpurile județului, sînt în majoritate subiective, ele putind fi înlăturate. In multe unități tractoarele nu au asigurat front de lucru necesar destinat culturii griului, terenul fiind ocupat de culturile tîrzii. Deși în scrisoarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresată lucrătorilor din agricultură se precizează clar : „Se vor lua măsuri pentru pregătirea la timp și în condițiuni ireproșabile a terenului ce urmează a fi însămînțat cu grîu. De pe aceste terenuri se va face cu precădere recoltatul culturilor de toamnă astfel încît să fie pregătite cu 10-15 zile înainte de începerea însămînțărilor", totuși la C.A.P. Bîrzești unele suprafețe ce urmează a fi însămînțate cu grîu sunt ocupate și la ora actuală cu porumb, cu toate că mai sunt cîteva zile pină la sfîrșitul epocii optime pentru semănat. Ca urmare, din cele 360 ha. planificate să se însămînțeze cu grîu s-au realizat, pînă miercuri, abia 170 hectare. Aici sînt zile în care semănătorile și tractoarele stau din cauza lipsei frontului de lucru. De altfel, directorul S.M.A. Zăpodeni, inginerul Ion Doican, ne informa că la Bîrzești ritmul însămînțărilor este cel mai scăzut dintre toate cooperativele aflate pe raza de activitate a S.M.A.-ului pe care îl conduce. Foarte anevoios se desfășoară lucrările de semănat și la cooperativa agricolă din Băcești. In această unitate, din 650 hectare afectate culturii griului, s-au însămînțat, pînă miercuri, numai 344 hectare. Viteza medie zilnică la semănat este mult mai mică față de cea stabilită prin planul tehnico-operativ ; în loc de 60 hectare pe zi, se realizează numai 28. Dacă se va acționa cu aceleași forțe și ritm, însămînțatul griului va depăși mult epoca optimă. Ce cauze au dus la această situație ? Tovarășul Adrian Dămăcheanu, secretarul comitetului comunal de partid, ne spunea că starea de lucruri se datorește atit secției de mecanizare, cit și conducerii cooperativei agricole. In primul rînd nu sunt suficiente mijloacele mecanice pentru realizarea vitezei propuse la semănat; din 7 semănători funcționează numai 4, restul sunt defecte. Discutînd cu tovarășul inginer Mircea Mitrache, directorul S.M.A. Băcești, dumnealui și-a exprimat altă părere : „La C.A.P. Băcești semănătorile au stat în unele zile datorită lipsei terenului pregătit pentru semănat. Tarlalele au fost ocupate cu porumb. Abia azi (marți n.n.) am pus toate tractoarele la arat și pregătit terenul pentru a se putea trece din plin la semănat". Desigur, întîrzierea lucrărilor de semănat se datorește și conducerii cooperativei agricole, brigadierilor care nu manifestă suficient interes pentru buna organizare a muncii, pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite. Au fost cazuri cînd semănătorile au A. MARIAN (continuare in pag. a 3-») Exemple demne de urmat | După cum ne informează corespondenții noștri Iuliana Tolea și Teodor Praxiu, în aceste zile de toamnă, cooperatorii dip și-au concentrat Fălciu toate forțele la îndeplinirea în condiții optime a sarcinilor specifice sezonului. O acțiune de maximă importanță, care se află în centrul atenției cooperatorilor, este recoltarea culturilor tîrzii din grădinile de legume, a lanurilor de porumb, plantațiilor viticole pe rod, însemnate cantități. din produsele recoltate au și fost, pînă la această dată, strînse. O contribuție valoroasă și-o aduc, la efectuarea acestor lucrări, și elevii Școlii generale de 10 ani. Alături de țăranii cooperatori, ei au participat la recoltarea unor importante cantități de struguri și sortarea legumelor. S-au evidențiat Constantin Caraman, Diamanta Huzum, Alexandru Iorga, Zona Făsărel, Elena Dumitriu, Costel Stoian, Florica Nemțeanu, Aneta Ghiorghică, Gica Pîrvu, Steluța Mihăilă. Și la C.A.P. Boțești, după cum ne relata inginerul Ștefan Babii, președintele unității, elevii au adus o mare contribuție la recoltarea și livrarea unor produse de toamnă. Răspunzînd chemării care le-a fost adresată de către Organizația de partid din cooperativă, ei au recoltat 100 de tone de struguri și au sortat 100 de tone de mere. WAVJWAW.WWAW.W.VWAWVW.V.'.W.V.V.V.WTV.V.V.V.V.V.V.K* * l rijl Parazit cu... indemnizație! I mpăravurile ii dreaptă greu, se vnbau chiar mai greu de* ■ cit ne închipuim. Este mult mai lesne a deprinde pe cineva bunul simț, măsura și răspunderea datoriei, decit a-l determina să se debaraseze de niște apucături pe care le-a practicat vreme mai mult sau mai puțin îndelungată. Totuși, nu e vorba de lucruri irecuperabile. Oricine își poate da seama că năravul poate fi stîrpit din rădăcină. De aici necesitatea descoperirii acestei rădăcini și supunerea ei unei adevărate terapii educative. Vom lua un caz la întîmplare. Vom încerca să-l supunem unei disecții etice. Spunem disecție întrucît năravul a fost cauterizat, dar a rămas purtătorul său — omul redat circuitului uman, familiei sale tocmai in cadrul căreia se contagiase de unele apucături pe care acum le-a abandonat, le-a renegat, le dezaprobă chiar și la alții. Din exemplul pe care-l vom relata, căci a devenit exemplu, și cînd spun aceasta mă gîndesc la omul de acum și nu la parazitul de altă dată, am desprins un fapt esențial : uneori familia, în dorința sa de a-și crește cu mai bine copiii, exagerează. Și asta mai ales atunci cînd copilului i se dau toate „de-a gata”. Așa s-a întîmplat și cu H. O. care se născuse și crescuse pînă la o vîrstă destul de înaintată într-o familie in care domnea o atmosferă de compasiune, și înțelegere și nimeni nu putea bănui, nici chiar părinții că băiețelul lor va ajunge vreodată un parazit temporar. Era și firesc, deoarece acest climat părea propice să OPINII ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] cultive cele mai alese trăsături de caracter. Și ca răsplată, în primele clase, datorită sîrguinței și capacității sale H. O. devine pentru ceilalți colegi „eminență”, iar pentru familie un adevărat obiect al adorației. Sunt clipe în care mamei îi este aproape jenă să mai ceară copilului probe de disculpare sinceră pentru unele mici greșeli de conduită, uitîndu-se că imaginația „eminenței”, neprotejată și netăgăzuită de grija educativă a părinților, va duce treptat la conturarea unei optici nu tocmai favorabile despre ceea ce reprezintă el în raport cu ceilalți copii și cu adulții. De altfel, verificările au fost făcute cu mult mai tirziu cind H. O. oferindu-i-se condiții de trai satisfăcătoare, începuse să aștepte ocazia de a intra la facultate.. Asta era și opțiunea părinților. Anii treceau fără rezultate, încercările de a folosi ocazia se dovedeau tot mai lipsite de șanse, iar H. O.. se întorcea acasă pentru a-și relua locul de om inactiv, fără ca cineva să-i reproșeze. Tocmai in acest punct al formării sale, după cum singur ne mărturisea, H. O. a fost lăsat in afara sprijinului familiei. — Aveam de toate, însă nu reușisem să am un lucru capital — prietenia sinceră a părinților și sfatul lor de a mă orienta spre o muncă utilă. Așa se face că, după terminarea cu mare greutate a liceului, în loc să fiu îndreptat spre un loc de muncă, am devenit pentru cîțiva ani, un fel de parazit cu ... indemnizație ! Nu gîndeam nimic, nu făceam nimic. Pînă și bruma de carte adunată în școală începuse să mă lase ori să mă incomodeze, deoarece credeam că sunt domn și nu trebuie să lupt cu viața. Iar de se intîmpla vreodată să fiu totuși grijuliu, cu starea mea, părinții mă linișteau prim* daruri și mîngîieri, de aproape îmi era rușine să-i mai intîlnesc. — Și n-ai încercat nici o ieșire din această situație, cred, destul de penibilă pentru vîrsta cînd se nasc și se PETRE IOSUB (continuare în pag. a 3-a) f ’ " ’ ’ 11 ÎN EDITURA POLITICA A APĂRUT: I NICOLAE CEAUȘESCU j | Cuvîntare la plenara lărgită I a Comitetului municipal București j al Partidului Comunist Român I 11 octombrie 1971 MAI MULTA PREOCUPARE PENTRU APROVIZIONAREA CU LEGUME SI FRUCTE A CUMPĂRĂTORILOR! In aceste zile, cînd aprovizionarea pentru iarnă crește în intensitate, cum este și firesc de altfel, piețele sunt tot mai mult vizitate de gospodine. In urma unui raid întreprins recent în unitățile de desfacere a legumelor și fructelor din orașul Vaslui am constatat că, paralel cu preocuparea manifestată pentru asigurarea unui volum corespunzător de produse, continuă să persiste, totuși, o serie de deficiențe. Sunt cazuri cînd în chioșcurile de desfacere ale C.S.F. Vaslui (nr. 7, 8, 10 etc.) cumpărătorii nu găsesc, în anumite ore ale zilei, cantități suficiente de roșii, gogoșari, cartofi, ceapă, castraveți, pepeni etc. Pe de altă parte, calitatea unor sortimente expuse spre vînzare lasă, de asemenea, mult de dorit. Care sunt cauzele care determină aceste minusuri în aprovizionare ? De ce solicitările cetățenilor nu sunt satisfăcute pe deplin ? Originea acestor deficiențe este clară : superficialitatea cu care privesc obligațiile contractuale unii producători, precum și unii salariați ai unităților de desfacere. Drept consecință, planul de livrări la legume nu se realizează nici cantitativ și nici pe sortimente. „Pînă în prezent multe cooperative agricole de producție nu ne-au livrat cantitățile contractate" — ne-a spus tovarășul Gheorghe Teodorescu, directorul întreprinderii județene pentru valorificarea legumelor și fructelor. Intr-adevăr, într-o serie de Unități agricole respectarea prevederilor din contracte a rămas, și în acest an, în sfera dezideratelor. Astfel, cooperativa agricolă de producție din Băcani a livrat numai 77 tone de roșii din cele 150 contractate, Dragalina — 56 tone din cele 295, Iana — 5 tone din cele 160, Codăești — 10 tone din 160 etc. Evident, este vorba de o insuficientă preocupare a conducerilor acestor cooperative agricole de producție, pentru buna organizare a recoltării legumelor, de superficialitatea cu care se urmărește îndeplinirea graficelor de livrări, în multe cazuri, legumele nu ajung in mod operativ la consumator, depreciindu-se. Explicația: unitățile producătoare nu pregătesc din timp marfa contractată. Un caz edificator ni-1 furnizează cooperativa agricolă de producție din comuna Tutova, care, din cele 16 tone gogoșari contractați, n-a livrat pînă în prezent nici o tonă. In loc să respecte clauzele contractuale, sortind cele 30 tone ceapă pe calități, C.A.P.-ul Ivești a lăsat-o pe cîmp, în grămezi răspîndite în diverse locuri. Consecința la recepția făcută de beneficiar a rezultat un procent de 50 la sută ceapă stricată. Subliniind acest aspect, este necesar, totuși, să semnalam faptul că nici I.S.F.-ul n-a luat toate măsurile necesare în vederea ridicării fără întîrziere a produselor contractate. Cu alte cuvinte, există o slabă organizare a transportului de legume, o folosire nerațională a celor 40 de autocamioane. Nu rareori mașinile transportă doar cîteva lăzi de legume, parcurgînd zeci de kilometri ! Trebuie spus, însă, că pînă acum n-au fost aplicate penalizările prevăzute de lege nici la I.L.F. și nici la furnizori. Oare faptul că produsele ajung cu VASILE VĂSII (continuare în pag. a 3-a) Vremea bună din ultimele zile a permis reluarea, cu toate forțele, în majoritatea unităților agricole din județ, a lucrărilor actualei campanii. In fotografie : mecanizatorii de la C.A.P. Sîrbi însămînțează griul pe tarlaua „Sat nou". .AV-oWVWW.AV.VVVW.WAV.W.W..SViîVV.VW.WW.VJW*W.%V.VÎU%iVyW*ii ti—, i 0 solidă bază i * « materială a învățămîntului I ’ I tehnic-profesional ! ! Dezvoltarea rapidă a industriei vasluiene a ridicat și problema I | creșterii cadrelor de muncitori și * tehnicieni care să lucreze mai înt « tii la construirea obiectivelor economice de interes republican ce vor apare în actualul cinci- * nai pe harta județului nostru și în cadrul acestor fabrici. In acest sens, * 1 în anul 1971, au luat ființă primele nuclee ale învățămîntului mediul tehnic. La Vaslui au început să I funcționeze două clase ale unui liceu de construcții, iar la Birlad - prima clasă de 36 de elevi a Liceului industrial care pregătește tehinicieni în construcția de mașini. Pentru asigurarea unei baze materiale corespunzătoare învățămîntului tehnic și profesional apărut , anul acesta la Vaslui, prevederile actualului cincinal stabilesc con *struirea unui complex profesional » I ce va cuprinde un liceu cu 16 săli II de clasă, un internat cu peste 300 de locuri și 800 m.p. de ateliere și I laboratoare. * » »--------------------------------------------------------1 Oameni și mașini .Drumul de la Vaslui la BB Bacău, străbătînd in B Btr-o șerpuire de asfalt dealurile molcome, oferă la un moment dat călatorică o revelație a unei noi împliniri. De sub poalele dealului pe care se află răsfirat satul Pușcași și pînă sub un alt deal, pe culmea căruia se întinde localitatea Laza, privirea se va opri asupra unui freamăt pe care, cu foarte puțin timp în urmă, nimeni nu l-ar fi bănuit între aceste coline. Oameni și mașini, înfrățiți într-un destin unic schimbă radical fața acestor locuri, creează perspective noi acolo unde ani de-a rândul, nestingherit de nimeni, pămîntul s-a zgîrcit în a-și arăta generozitatea. Astăzi, pe locurile acestea cu iz de legendă, făurarii socialismului au deschis un șantier vast, întins pe sute, poate pe mii de hectare și, neîndoielnic, din încleștarea lor cu natura se va naște, nu peste mult timp, una dintre cele mai spectaculoase, lucrări ale omului pe aceste meleaguri. ..Ce se face aici?“—va întreba călătorul pe primul ieșit în cale. Și într-o gigantică orgă de glasuri, acompaniate de zumzetul puternicelor mașini, i se va răspunde simplu, așa cum sunt oamenii acestui șantier : „Va fi aici un grandios sistem de alimentare cu apă a orașului Vaslui, va fi aici un lac de acumulare de circa 25 milioane de metri cubi de apă. Apoi, vom face irigarea terenurilor agricole din jur și, în fine, vom regulariza cursul râului Bârlad pentru a-i feri pe oameni de dezlănțuirea lui primăvara, cind se topesc zăpezzile de pe dealuri”. Simplu. Firesc chiar. Oamenii zilelor de azi s-au obișnuit să privească cele mai extraordinare lucruri, ca pe ceva simplu și firesc. Și totuși barajul, cu o înălțime la coronament, egală cu a unui bloc de trei etaje și lung de aproape un kilometru, una dintre cele mai mari lucrări de acest fel executate pe aceste locuri. Pliiul Rácova, scurgindu-se cuminte și fără grabă printre dealuri, dar atingînd debite impresionante la viituri, va crea aici un adevărat lac, de o inestimabilă valoare. Pînă atunci buldozerele, excavatoarele, autobasculantele de mare capacitate au devenit stăpînii acestor locuri, a căror adevărată istorie abia acum începe a se scrie. Și din nou un lucru firesc, istoria o scriu oamenii de aici, din preajma viitorului lua de acumulare, oameni obișnuiți, pînă mai ieri cu munca cîmipului. Au privit la început contrariați modernele mașini, apoi s-au apucat să învețe, pentru ca astăzi să execute lucrări speciale de betoane cu o mare diversitate de fobiile, să devină specialiști care au luat în mîinile lor soarta acestor locuri. Tiner, mai tînăr decit ne-am fi așteptat, șeful lotului baraj, inginerul Aurel Mihuț, ne introduce în atmosfera șantierului. „Aici — ne spune el — unul din punctele culminante l-a constituit devierea rnului din albia veche în noua albie. Se semnează astfel certificatul de naștere al construcției, este momentul cind lucrarea începe să prindă contur din punct de vedere funcțional’" Privim împreună lucrările. Un vînt rece, de toamnă, scrijelează parcă chipurile constructorilor. E un du-te vino de mașini, alergînd de la un capăt la celălalt pe creasta barajului, și care adaugă, cu fiecare benă răsturnată, o dimensiune nouă acestei grandioase lucrări. Autocamioanele, gemînd sub greutatea pămintului dizlocat din inima dealului, alcătuiesc un șir interminabil și perpetuu, zi și noapte, în drumul lor către îndeplinirea unei dorințe, a unui ideal. Apoi oamenii... Poate mai întii de toate oamenii, puțini la număr, ce-i drept, pentru că există aici unul dintre cele mai înalte grade, de mecanizare, alcătuiesc, fără exagerare, o familie, un colectiv unit și omogen, legat prin liantul indistructibil al dimensiunilor gigantice ale lucrării. Este părerea tovarășului Vasile Popovici, secretarul organizației de partid din șantier, și nu avem nici un motiv să ne îndoim o clipă de acest adevăr, pentru că îi întilnim la fiecare pas concentrați, zgîrciți la vorbă, purtînd pe umeri răspunderea pentru ceea ce fac. Iată, de pildă, Ion Carp, șeful brigăzii de betoniști, este de loc de aici, din Laza. S-ar putea spune multe despre OVIDIU COSTESCU (continuare în pan. a 3-a) REPORTAJUL NOSTRU Schimb de experiență cu bibliotecarii Din inițiativa Comitetului județean al culturii și educației socialiste, la căminul cultural din Murgeni va avea loc, vineri, 15 octombrie, un schimb de experiență cu bibliotecarii comunali din județ, pe tema : „Diversificarea activității cu cartea, condiție a sporirii eficienței educative, a rolului bibliotecii în viața culturală a satului". In cadrul schimbului de experiență vor fi prezentate expuneri legate de munca de popularizare a cărții social-politice, filozofice, beletristice, de îndrumare a lecturii cititorilor, ca și o serie de manifestări practice-model, menite a contribui la îmbogățirea pregătirii politico-ideologice și profesionale a bibliotecarilor comunali. Bibliotecarii comunali vor participa cu această ocazie, la un simpozion — organizat de biblioteca comunală și de căminul cultural din Murgeni, pe tema : „Rolul cărții în procesul de formare a conștiinței socialiste a tinerei generații". II I In fotografie: linia freze din atelierul colivii alamă de la Fabrica de rulmenți din Bîrlad. Fabrica de mobilă din Vaslui, serviciul tehnic-proiectare : tehnicianul Emil Alexa, în fața planșetei pe care prind contur garniturile „Norma“, cu parametri îmbunătățiți. ■”..................j ■în pagina a 2-a--------------1 JSPORTi