Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)
1971-11-25 / nr. 1167
) i / à > Proletar! din toate țările, unifi-vu ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean SE DUBLEAZĂ PRODUCȚIA INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII 9 ^*" n ‘ actualul cincinal, industria materialelor de construcții este orientată spre o dezvoltare rapidă și multilaterală, în vederea satisfacerii cerințelor continuu sporite impuse de construcțiile de noi obiective industriale, social-culturale și de locuințe, precum și pentru asigurarea cererilor populației și a solicitărilor la export. Astfel, în perioada 1971-1975 producția acestei ramuri este prevăzut să crească într-un ritm mediu anual de 17,6 la sută, ceea ce va permite ca în ultimul an al cincinalului să se dubleze producția față de 1970. Investițiile alocate — de 2,3 ori mai mari decât în cincinalul trecut — vor asigura realizarea a 174 de noi capacități de producție, introducerea unor tehnologii moderne, la nivelul tehnicii mondiale, care vor contribui la creșterea și diversificarea pro- Cincinalul 1971 1975 e ducției, la reducerea cheltuielilor. Noile întreprinderi vor fi reunite în mari combinate, fabrici de ciment, de materiale izolatoare, întreprinderi producătoare de prefabricate de beton, de produse ceramice etc. Printre altele, vor fi puse în funcțiune 19 linii tehnologice de ciment la noile combinate de la Aleșd, Cîmpulung, Hoghiz, Mintia și o fabrică de ipsos la Călan; la Combinatul de la Aleșd, primele trei linii de ciment, fiecare de 320 000 tone pe an, au și fost puse în funcțiune. Industria de lianți va produce astfel la finele cincinalului de două ori mai mult decît în 1970. Industria de prefabricate din beton se îmbogățește și ea cu încă șapte mari fabrici și cu noi balastiere: în subramura ceramicei brute și fine vor fi puse în funcțiune, printre altele, un combinat de produse din ceramică fină pentru construcții la Cluj, o fabrică de materiale ceramice de finisaj tot pentru construcții la Medgidia, două întreprinderi pentru prelucrarea marmurei și pietrei la Tulcea și Vașcău. rea Intrarea în funcțiune a acestor unități, precum și adoptași generalizarea unor tehnologii noi, moderne, printre care procedeul uscat la fabricile de ciment, sisteme continue de fabricare a geamului laminat vor permite diversificarea pe scară largă a producției, realizarea unor produse de calitate, la un preț redus, competitive, întreprinderile industriei materialelor de construcții vor introduce astfel în fabricație curentă în anii cincinalului peste 400 noi sortimente, a căror pondere va reprezenta în totalul producției circa 27 la sută. Un accent deosebit se pune pe fabricarea unor materiale cu caracteristici tehnice superioare, în greutate redusă, cu un grad înalt de prelucrare și finisare, cu calități estetice deosebite, menite să contribuie la înfrumusețarea noilor construcții, la ridicarea gradului de confort, în industria lianților și azbocimentului, de pildă, se vor obține cimenturi superioare celor realizate pînă acum, var măcinat și hidratat, plăci și piese speciale de azbociment, asociate cu plăci termoizolatoare autoportante din vată minerală sau polistiren expandat etc. Dezvoltarea pe care o va cunoaște în anii actualului cincinal industria materialelor de construcții va contribui la înfăptuirea mobilizatorului program de investiții elaborat de conducerea partidului și statului nostru, menit să asigure progresul multilateral al României socialiste. 1 xnn în muriiiiiiiui Mumuuimmiiininun % % - ornind de la faptul că desfă ^ ATișurarea unei permanente activități politico-ideologice și de 5 la educație socialistă se înscrie ca o necesitate obiectivă, ca Șa un proces continuu și neîntrerupt, ț § mereu perfecționat și constituie o Ș ^ componentă a întregii munci desfășșurate pentru făurirea societății so ^ › cicliste multilateral dezvoltate, para Stidul nostru a dat o fundamentare Și științifică profundă programului de ț. § făurire a omului nou, devotat cauzei socialismului. § In T.W.ț.^ In contrașt CU CREȘTERILE IREVERSIBILE Construim societatea socialistă, ne făurim un viitor mai bun prin participarea conștientă a tuturor claselor sociale, a întregului popor la crearea unei istorii noi a României. Acest proces amplu și complex reclamă crearea tuturor condițiilor pentru participarea reală la conducerea societății a întregului popor, un grad înalt de conștiință și de responsabilitate comunistă. Nimeni astăzi, nici în țară, nici în străinătate, nu poate contesta victoriile noastre economice și sociale.Oricît de răuvoitor ar fi, oricît venin ar avea, trebuie să recunoască realitatea prezentului și viitorului României. Sunt certitudinile socialiste și comuniste, sunt creșterile noastre ireversibile. Noi însă suntem proprii noștri critici, nu avem o privire simplistă asupra făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și, apoi, a celei comuniste. Ne dăm seama că mai avem multe de făcut. Nu toți membrii societății noastre sînt pe deplin conștienți de noua lor condiție socială, de strînsa împletire și intercondiționare a intereselor individuale cu cele colective. Princi p. JELESCU (continuare în pag a 3-a) frUilllilili/H lllllllllllllllll llllinitlilllil Hii* * UNIVE. TMI Pe bulevardul Republicii din Bîrlad se află în construcție noul complex al Cooperativei „Progresul \S In pagina a 2-a | |OMUL | j și „oglinda" sa socială | | —opinia publică | - T 0c CfC\ rtm 1 Managementul, această artă a conducerii și organizării, se încetățenește tot mai pregnant în practica unităților economice socialiste. Maistrul constituie de fapt primul eșalon de manager. Capacitatea organizatorică, tehnică, științifică a acestor specialiști ai producției, intens valorificate, amplifică strălucirea caratelor eficienței. Astfel, la întreprinderea economică de industrie locală Bîrlad, în urma propunerilor și studiilor făcute de maiștri — așa cum ne relata tovarășul economist Ion Helgiu, de la serviciul organizarea producției și a muncii — a pornit acțiune de o amplă optimizare “a "procesului " de producție în toate sectoarele întreprinderii, ceea ce a avut ca efect sporirea producției, volumului, utilizarea rațională a utilajelor, reducerea consumurilor specifice, micșorarea costurilor și sporirea beneficiilor. Rezultatele obținute atestă o adevărată reconsiderare a noțiunii de eficiență economică. Printre importante cele mai acțiuni, amintim : reamplasarea într-o altă ordine a utilajelor de producție în atelierul strungărie, care va conduce aproape la dublarea volumului producției cu aceleași utilaje. Maistrul Moruzan este autorul unei propuneri de natură să conducă la sporirea eficacității cursurilor de calificare, iar maistrului T. Bolintiru îi revine meritul de a fi conceput un nou sistem de depozitare a materiilor materialelor la secși ția mobilă. La atelierul prefabricate, volmaistrul Macos-a preocupat, de utilizarea transporturilor interne în vederea ușurării efortului fizic al lucrătorilor și creșterea ții. Pe productivitălingă electrocare vor fi amplasate, conform planului de investiții, două macarale rotative pentru încărcarea și descărcarea electrocarelor de la mesele vibratoare, un vibrator de adîncime, două dumpere. Totodată, el se numără printre principalii animatori ai colectivului care se preocupă de punerea la punct a folosirii intensive a spațiului și suprafețelor de producție pe verticală în locul utilizării pe orizontală. Sunt doar cîteva din acțiunile ce atestă potențialul creator al maiștrilor — acest prim avanpost al eficienței. C. BENEA S. E. I. L. Bîrlad PENTRU SPORIREA CONTINUĂ A EFICIENȚEI ECONOMICE A MM 1 au mai rămas cîteva săptămâni pînă la sfîrșitul anului 1971. Ținînd seama de faptul că în agricultură aumai rămas puține lucrări de efectuat am socotit util să facem un popas la S.M.A. Huși, spre a vedea în ce măsură realizarea sarcinilor de plan corespunde cu perioada în care ne aflăm, cum a procedat acest colectiv de muncă pentru a-și îndeplini și depăși sarcinile de producție ale anului curent. Situațiile care ne-au fost prezentate la direcția și dispeceratul stațiunii sînt clare: ,,la zi“. Din planul valoric de 6.907.000 de lei, pe 11 luni, la sfîrșitul celei de a doua, decade, a lui noiembrie, erau realizate 6.730.000 de lei. Secțiile de mecanizare Corni, Huși, Lunca Banului w^mmmmmmm MMM mmmm și-au îndeplinit încă de acum cîteva săptămîni în urmă planul. Continuă, în schimb, să aibă anumite, restanțe, secțiile de mecanizare Pogănești și Stănilești. Pentru ca cele trei secții fruntașe și o parte din membrii care și-au realizat planul din secțiile restanțiere să poată Înregistra rezultatele arătate a fost nevoie de serioase eforturi individuale și colective. In cadrul stațiunii, desfășoară o activitate rodnică 77 de membri de partid, majoritatea lor covârșitoare constituind un exemplu mobilizator pentru toți cei peste o sută de membri ai colectivului stațiunii. Comitetul de partid a analizat în două rînduri, pe parcursul anului, felul în care se realizează și se depășesc indicatorii de plan, precum și propriile angajamente asumate de mecanizatori la începutul anului. Ca rezultat al aplicării în viață a măsurilor adoptate cu prilejul analizelor amintite, cei mai mulți mecanizatori au reușit să desfășoare, ulterior, o 'activitate demnă de relevat. In aceasta trebuie căutată, de altfel, explicația cu privire la serioasele depășiri de plan pe care le-au obținut formațiunile de lucru din cooperativele agricole în cadrul cărora au efectuat anumite lucrări tractoriștii. Pentru că, pe ansamblu, cooperativele agricole din zonă au înregistrat o depășire de plan în medie cu 200 de kg. la hectar la cultura floriie soarelui, 250 la a griului și peste 700 la porumb pentru boabe. Deci, se poate spune că anul 1971 constituie, pentru numeroși dintre mecanizatorii de la S.M.A. Huși, an al acumulării unei valoroase experiențe pozitive. Am văzut, în schimb, că sunt și două secții cu realizări incă sub plan. De asemenea, mai trebuie realizată o însemnată cantitate de producție, a cărei valoare se ridică la citeva sute de mii de lei, din întregul plan anual. Tovarășii din conducerea stațiunii căutau să ne convingă că și de la Pogănești și Stănilești mecanizatorii s-au străduit să desfășoare o muncă rodnică, dar, că, totuși, nu au reușit să obțină rezultatele scontate, întrucât au avut un plan prea mare în comparație cu puterea de producție a secțiilor respective. Ne întrebăm însă : cine a stabilit acest plan ? Vor fi venitoare niște persoane străine, din afară, care, în necunoștință de ruză, vor fi stabilit un plan la întîmplare ? Nu ! Cînd încercăm, în schimb, să efectuăm o analiză amănunțită a faptelor. C. S. VINĂTORUI (continuare în pae. a 3a) L~s-M- *•H""1 Bilanț -> rodnic în... scuze * ? X V US In pagina a 4-a Delegația U.C.S.R. a vizitat complexul industrial de la neman Ședința Consiliului de Securitate —wi I V v *VIV TOVARĂȘUL IOSIP BROZ TITO ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA DE PRIETENIE ÎN ȚARA NOASTRĂ Încheierea convorbirilor oficiale româno- iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la la sediul Comitetului județean — Timiș al P.C.R, convorbirile oficiale între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al PC.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă, de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarășii Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.S. Stane Dolanț, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneț, șef-adjunct al Cabinetului Președintelui Republicii, Xso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, consilier al președintelui republicii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situației internaționale. Părțile au constatat cu satisfacție că punctele de vedere ale României și Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viața internațională. Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie la convocarea Conferinței în problemele securității europene, exprimîndu-și convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferințe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situației din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri, și sub toate formele, între țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unității și coeziunii mișcării comuniste și muncitorești, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă. ■* Dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului „Continental". Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, și alte persoane oficiale iugosiv La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de pârtie și de stat, personalități ale vieții științifice, culturale și artistice din Timișoara, ziariști români și iugoslavi, corespondenți ai presei străine acreditați în țara noastră, numeroși trimiși speciali ai presei și radioteleviziunii din diferite țări. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordialei. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au rostit toasturi. TOASTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Bredici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l petreceți în România se apropie de sfîrșit. Am însă satisfacția să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. în primul rînd, v-ați putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca întregul nostru popor, știu să-și primească bine prietenii, doresc să dezvolte relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați putut vedea — desigur în treacăt — și este ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcție socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă; în al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme. în ce privește relațiile bilaterale, am constatat cu satisfacție că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică și am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un progres continuu. Este și natural să fie așa, deoarece sîntem vecini și întotdeauna între popoarele noastre au fost relații de prietenie: nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relații. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor națională și socială. Construim cu succes socialismul și noi și dumneavoastră ; sîntem interesați să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relațiilor care să asigure bunăstarea și fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există: (continuare în pag. a 4-a)I st TOASTUL TOVARĂȘULUI IOSIP BROZ TITO Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, dv. Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, și chiar noaptea,, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorință pentru dezvoltarea unor relații bune, așa cum trebuie să existe între două țări vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat, în spiritul lor; am în vedere, în primul rînd, dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai despre relațiile noastre bilaterale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile internaționale și, desigur, și despre acele relații internaționale care nu sunt bune. Dorința popoarelor noastre ne obligă deci să acționăm și mai mult, să depunem și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calmarea acelor situații care pot amenința omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarășul Ceaușescu în toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori sa subliniez doar citeva probleme, în primul rînd aceea a situației din această zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acționăm, mai mult, să facem în așa fel nicit situația din Bar(continuare în pag. a 4-a) Plecarea din Timișoara Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în țara noastră, la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Român, președintele Consiliului Comunist de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timișoara — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură și dragoste pe oaspeții iugoslavi, exprimîndu-și, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, țările, și, popoarele noastre, și-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pină la gura orașului se aflau mii de cetățeni, care au ținut și cu acest prilej să-și manifeste — prin urate și aplauze — satisfacția deplină pentru vizita făcută de tovarășul Tosio Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări, în gara Timișoara, oaspeții iugoslavi au fost conduși... de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenți pe platoul din fața gării, conducători ai organelor locale de partid și de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile municipiului Timișoara. In vizita de prietenie făcută în țara noastră, președintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoțit de tovarășii Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, și de alte persoane oficiale. Este ora 21.30. In vasta piață a gării, împodobită cu drapelele române și iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două țări. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulțimea prezentă scandează „Ceaușescu — Tito“, „Ceaușescu — P.C.R.“ Cei doi președinți și persoanele oficiale care îi însoțesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarășul Tito și ceilalți conducători de partid și de stat iugoslavi își iau rămas bun de la conducătorii de partid și de stat români: înainte de despărțire, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito se îmbrățișează prietenește. Un mare număr de cetățeni prezenți pe peronul gării aplaudă, ovaționează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre partidele și popoarele celor două țări. (continuare în pag. a 4-a)