Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1352-1429)

1972-09-15 / nr. 1416

Proletari din toate ț­ari­le, unițî-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU In județele alba și hunedoara Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general Comunist Român, al Partidului președintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru în județe­le Alba și Hunedoara, unde s-a întîlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la fața locului căile pentru înfăptu­irea obiectivelor stabilite de Con­gresul al X-lea al partidului, pentru făurirea societății socialis­te multilateral dezvoltate, pentru creșterea continuă a nivelului de viață și civilizație al populației. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit în vizita pe care a întreprins-o în unități economi­ce din județul Alba de tovară­șii Ilie Verdeț, Miu Dobrescu și Ion Dincă. La plecarea din București, pe aeroportul Băneasa, au fost pre­zenți tovarășii Paul Niculescu- Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mi­­hai Gere, Ion Stănescu și Ștefan Andrei. Vizita secretarului general al partidului în cele două județe are loc la scurt timp de la consfă­tuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., în cadrul căreia s-a anali­zat modul cum acționează și cum trebuie să acționeze în viitor co­mitetele județene, organele și or­ganizațiile de partid din toate unitățile economico-sociale în ve­derea înfăptuirii în cele mai bu­ne condiții a hotărîrilor Congre­sului al X-lea și ale Conferinței Naționale a partidului pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Este încă o dovadă consecvenței cu care se aplică în­­ viață noul spirit de muncă, în­tronat în întreaga noastră activi­tate politică, social-economică de conducerea partidului, de secre­tarul său general, o confirmare a preocupării statornice pentru dezbate la fața locului, împreună­­ cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie îndeplinite, în așa fel încît tot ceea ce ne-am propus să devină realitate vie, spre binele și în fo­losul țării, al celor ce muncesc. La sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat avionul o­­ficial, conducătorul partidului și statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Erau prezenți tovarășii Richard Winter, membru suple­ant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului județean Sibiu al P.C.R., reprezentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat. Pe frontispi­ciul aerogării se afla portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu, încadrat de Urările : „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae (continuare în pag. a 2-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEA­UȘESCU la mitingul oamenilor muncii din municipiul­­ Alba Iulia Stimați tovarăși. Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuito­rilor municipiului Alba Iulia și ai județului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului, a Consiliului de și a Consiliului de Miniștri - Stat al Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întîlni din nou cu lo­cuitorii acestui străvechi oraș, cu oamenii muncii di­n întreprin­derile pe care le-am vizitat, din comunele și satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebi­tă satisfacție avîntul minunat cu care muncitorii, țăranii, intelectu­alii, toți oamenii muncii din ju­dețul Alba înfăptuiesc hotărîrile Congresului al X-lea al partidului și ale Conferinței Naționale din acest an. Realizările din județul dumneavoastră și din municipiul Alba Iulia — în producția indus­trială, în agricultură, în înfăptu­irea programului de investiții prin construirea în ritm rapid a noilor capacități de producție — sunt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viață politicii partidului comunist, văzînd în aceasta singura cale pentru asigurarea bunăstării și fericirii națiunii noastre. (Apla­uze puternice, se scandează „Ceaușescu și poporul"). In toate cele șase întreprinderi Industriale pe care le-am vizitat am constatat că, sub conducerea organizațiilor de partid, colecti­vele de oameni ai muncii se stră­duiesc să obțină rezultate tot mai bune în producție. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul județ a îndeplinit în bune condiții și chiar a depășit sarcinile planului. Pen­tru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felici­tări muncitorilor, tuturor celor care și-au adus contribuția la a­­ceste mari realizări și să le urez noi și noi succese. (Aplauze pu­ternice, urale). Am vizitat, de asemenea, o în­treprindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascultat pe președintele con­siliului intercooperatist din Alba Iulia care a vorbit despre reali­zările cooperativelor; într-adevăr, se pare că județul Alba se înscrie și în domeniul agriculturii cu re­zultate bune. De aceea aș dori ca de la această tribună să adresez felicitări călduroase lucrătorilor din agricultură, tuturor coopera­torilor din județul Alba. (Aplau­ze puternice, orale). După cum cunoașteți, Conferin­ța Națională a trasat sarcini în vederea realizării mai devreme a prevederilor actualului cincinal. Multe județe, răspunzînd chemă­rii organizației de partid din mu­nicipiul București, și-au luat an­gajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani și jumătate. După cîte am văzut în întreprin­derile vizitate, după cele ce ci­tesc pe aceste pancarte cu care ați venit aici, se pare că și dum­neavoastră vă angajați în această întrecere națională pentru a rea­liza planul cincinal în 4 ani și jumătate. Văd că față de munici­piul București v-ați propus, în plus, ca realizarea cincinalului în 4 ani și jumătate să se concreti­zeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). In unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am dis­cutat cu conducerile posibilitățile de a asigura o devansare a reali­zării planului și în ce privește punerea în producție a noi capa­cități. Sper că cele discutate aici, la Alba lulia, cit și la Aiud și la Sebeș nu vor rămîne numai anga­jamente, ci realmente se va ob­ține o producție mult sporită, ca de exemplu la oțel de aproape 3 ori mai mult decît se gîndiseră inițial tovarășii să realizeze în 1975, la fontă turnată de aproape 2 ori mai mult, precum și la alte pro­duse. Sunt, desigur, sarcini mari, ne-am gîndit însă că trebuie să vă venim în ajutor în mod con­cret, pentru a putea realiza pla­nul în 4 ani și jumătate, de aceea am căutat să stabilim și prin ce mijloace să realizăm planul în 4 ani și jumătate. Este de înțeles că noi dorim ca realizările suplimen­tare obținute în îndeplinirea cin­cinalului cu o jumătate de an mai devreme să fie concretizate în producție fizică, în produse ca­re să exprime realmente valoare nouă și care să contribuie la ridi­carea generală a economiei țării noastre, a civilizației României, a bunăstării și fericirii întregului nostru popor. (Aplauze puternice, urale). După cum știții în întreaga țară se desfășoară o intensă activita­te pentru a concretiza noile sar­cini suplimentare pe următorii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au evidențiat rezerve mari, că se relevă condiții pentru a se ob­ține îndeplirea mai devreme a pla­nului cincinal și realizarea unei producții suplimentare în toate sectoarele de activitate, inclusiv în agricultură. Această preocupa­re constituie o expresie elocventă a hotărîrii cu care oamenii mun­cii, fără deosebire de naționali­tate, edifică noua orînduire, în­făptuiesc societatea socialistă multilateral dezvoltată, totul pen­tru înaintarea cu pași mai repezi a României spre culmile ale civilizației și progresului înalte so­cialist, ale bunăstării și fericirii.­­Apla­uze puternice, se scandează „Ceaușescu — P.G.R."). Partidul nostru se preocupă continuu ca, pe măsura dezvoltă­rii producției, a sporirii venitului­­ național, să crească și nivelul de trai al poporului. Vedeți cum în­săși în orașul dumneavoastră se făurește o viață nouă — se dez­voltă industria, agricultura, se construiesc locuințe și așezăminte culturale, instituții de învățămînt. De altfel, nu există oraș, nu exis­tă localitate a patriei noastre ca­re să nu cunoască asemenea schimbări, care fac parte din ma­rile transformări revoluționare ca­re au loc în întreaga Românie. Iată de ce avem ferma convin­gere că sarcinile trasate de Confe­rința Națională vor fi realizate cu succes : Eu sînt convins că oamenii muncii din Alba Iulia, din județul Alba nu vor rămîne mai prejos decît ceilalți cetățeni ai patriei și vor aduce o contri­buție importantă la progresul ge­neral al poporului român. (Aplau­ze puternice). După cum știți, tovarăși, în anul 1974 se împlinesc 375 de ani de la intrarea lui Mihai Viteazu în Alba Iulia, de la unirea Țării Ro­mânești, Ardealului și, după un an, și a Moldovei. De aceea, aș dori să adaug la motivele între­cerii în care sînteți angajați și pe acela de a întîmpina acest mo­ment important din istoria po­porului nostru cu îndeplinirea multora din angajamentele luate astăzi. (Aplauze puternice, urale). Noi ne gîndim, încă de pe acum, să sărbătorim aici acest eveni­ment — și aș dori ca, la această sărbătoare să constatăm că ju­dețul dumneavoastră a obținut succese mari în toate domeniile de activitate. Eu sunt convins că vom putea constata acest lucru ! (Aplauze puternice , se scandează „Ceaușescu-P.C.R.). Tot în 1974 se împlinesc 30 de ani de la eliberarea patriei noas­tre de sub jugul fascist, care a deschis calea trecerii la făuri­rea orînduirii noi, socialiste. Iată deci două evenimente mari pe ca­re le vom sărbători în același an: Oamenii muncii din Alba lulia, care au un trecut istoric așa de minunat, vor trebui să dovedească că știu să făurească prezentul, că știu să asigure și viitorul — vi­itorul copiilor lor, al copiilor co­piilor lor. (Aplauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne de dezvoltarea cu succes a socialismului în pa­tria noastră noi ne aducem tot­odată contribuția la cauza gene­rală a socialismului, la întărirea forței tuturor țărilor socialiste, la creșterea prestigiului socialismului în întreaga lume. Este bine știut că, pînă la urmă, cu cît sînt mai mari succesele pe care fiecare po­por reușește să le obțină în ac­tivitatea sa — în făurirea orîndui­rii noi — cu atît este mai mare contribuția sa la întărirea forței țărilor socialiste, a uni­tății lor, cu atît est­e mai ma­re aportul său la creșterea presti­giului socialismului în întreaga lume. (Aplauze puternice). Știm că este necesar să depu­nem totodată eforturi mari pentru a se realiza o politică de pace, de colaborare între toate po­poarele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Tocmai de a­­ceea partidul nostru, guvernul nu precupețesc nici un efort pentru a dezvolta colaborarea cu toate statele, pentru înfăptuirea secu­rității europene, pentru o lume a păcii și colaborării între toate popoarele. (Aplauze puternice). Nu doresc să mă mai opresc asupra altor probleme. Conferin­ța Națională a trasat un larg pro­gram de activitate. In recenta în­tâlnire cu primii secretari ai co­mitetelor județene de partid am discutat cum să unim mai bine eforturile comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii, pentru a în­făptui acest minunat program. Aș dori, și cu acest prilej, să apre­ciez felul în care comitetul jude­țean, organele și organizațiile de partid din județul Alba își în­deplinesc sarcina de a întări con­tinuu unitatea și colaborarea tu­turor oamenilor muncii, de a fi permanent în mijlocul celor ce muncesc, numai și numai în strîn­­să legătură cu toți cei ce mun­cesc, fără deosebire de naționali­tate, organizațiile de partid își vor îndeplini menirea lor de forță politică conducătoare a poporului pe calea făuririi unei vieți feri­cite, a socialismului și comunis­mului. (Aplauze puternice, orale , se scandează: „Ceaușescu-P.C.R."). In manifestarea călduroasă de astăzi, în felul în care am fost primit peste tot, văd o expresie a încrederii dumneavoastră, a tu­turor oamenilor muncii din jude­țul Alba — ca de altfel a întregu­lui popor — în partidul nostru comunist, în conducerea sa, care face totul pentru a-și îndeplini cu cinste misiunea istorică asumată în fața poporului român. (Aplauze prelungite, orale). Ducem cu noi impresii deosebit de plăcute despre felul în care oamenii muncii din Alba mun­cesc și se preocupă de îndepli­nirea sarcinilor trasate de Confe­rința Națională. Desigur, aceasta nu înseamnă că în județul dum­neavoastră nu mai sunt lucruri de îmbunătățit. Dar nu doresc să vorbesc acum despre lipsuri; le cunoașteți singuri și sunt convins că le veți analiza și veți face to­tul pentru a le înlătura și a asi­gura astfel mersul înainte al în­tregii activități. In următorii ani, va trebui să începem construirea de noi între­prinderi, să dezvoltăm întreprin­derile miniere. Vă așteaptă deci sarcini și mai mari. De aceea, preocupîndu-vă să realizați pro­gramul actual trebuie să vă gîn­­diți totodată la măsurile pe care perspectivă, nu trebuie să le luați de pe acum spre a asigura în continuare dezvoltarea econo­­mico-socială a județului. Sunt convins că organizația de partid, oamenii muncii din jude­­țul Alba — muncitorii, țăranii, in­telectualii, — fiecare în domeniul său de activitate, inclusiv în do­meniul educației al creării de noi cadre, al creșterii tinerei gene­rații vor face totul pentru a tra­duce în viață spiritul Conferinței Naționale a partidului! Plecînd de aici cu încrederea că veți ști să lucrați mai iute, mai bine și mai eficient în toate domeniile de ac­tivitate, vă doresc mult, mult suc­ces în tot ceea ce veți întreprin­de, multă sănătate și fericire ! (Urale puternice, aplauze , se scandează : „Ceaușescu-P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul"). I Anul V, nr. 1416 |­­ |-------------­ VINERI ! ! 15 |­­ septembrie | | 1972­­ | \ ------------------ | 4 pagini, 30 bani | * * Pe scena Casei de I * ■"­­............................ " *­­cultură a sindicatelor I­­ din Vaslui I SPEcTACOLE­­ Í DE TEATRU I I Săptămîna aceasta, pe sce­­­­­­na Casei de cultură a sindi­­­­­­catelor din Vaslui vor avea­­­­ loc noi spectacole de teatru « I ale unor trupe profesioniste­­­­ aflate în turneu. Vineri, 15­­ I septembrie, la ora 20, Teatrul­u­i de stat „Victor Ion Popa" din I­J Bîrlad va prezenta un spec­­t­­­tacol cu comedia „Bădăranii" 1 * de Carlo Goldoni. Vor inter­­i, I preta: Elefterie Mihalache, E­­­­­­lena Petrican, Aurel Ionescu, J I Zaharia Vâlbea, Maria Tivo­­­­i­daru, Smaranda Herford, Eu­­r­o­doxia Vâlbea, Bebe Banu, Ma­ J­­­rina Banu, Alexei Onica, Vir­­­­­r­gil Leahu. Regia spectacolului­­ I este semnată de Tiberiu Pen­­­­­­ția, iar scenografia aparține J * I lui Al. Olian. Sîmbătă, 16 septembrie, la N­­ ora 20, Teatrul dramatic „Ba­­l­­­covia“ din Bacău va interpreta­­­­ „Unchiul nostru din Jamaica" * J de Dan Tărchilă. In distribu­­­­­­ție: Constantin Comșa, Ana ‘ I Maria Itzu, Constantin Con­­s­­­stantin, Ștefan Moisescu, Flo­ I­­­rin Blănărescu, Doina Iacob, J . Gina Ionel Cazan, Doru Ata­­n I­nasiu. Regia artistică aparține * J lui Nicolae Moldovanu, iar l­a scenografia lui Ștefan Geor­­g­­­gescu. În pagina a 4-a, Vizita președintelui [ Consiliului de Miniștri,­­ Ion Gheorghe Maurer, în R. S. F. Iugoslavia I HB I ■ [UNK] I an I wm I­I [UNK] * ■ [UNK] I ■ [UNK] 1 ■ [UNK] 1 ■ [UNK]­*■ 1 *■ I 1 ■ [UNK] *1 ■ [UNK]1 1­1 ■* I 111111111• Mi II ■ Consfătuire de lucru la Comitetul județean de partid Ieri, la Vaslui, a avut loc o consfătuire de lucru organizată de Comitetul județean de partid în cadrul căreia s-au dezbătut sarcinile ce revin unităților e­­conomice pentru descoperirea și valorificarea integrală a rezerve­lor interne în vederea îndepli­nirii în mod exemplar a sarcini­lor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe 1972, pregătirea planului pen­tru producția anului 1973 și re­alizarea cincinalului înainte de termen. La consfătuire au participat primii secretari și secretarii cu probleme economice ai comite­telor municipal și orășenești de partid, directorii, secretarii orga­nizațiilor de partid și președinții comitetelor sindicatelor din în­treprinderile industriale, din transporturi, din comerțul de stat, din cooperația de consum și meșteșugărească, reprezentanți ai Inspectoratului județean pen­tru controlul calității produse­lor, conducători ai organizațiilor de masă și obștești județene. Luînd cuvîntul la dezbateri, nu­meroși participanți au împărtășit celor prezenți din experiența lor pozitivă, din măsurile întreprinse în vederea îndeplinirii și depă­șirii planului de producție 1972, realizării cincinalului cu pe luni mai devreme. Inginerul Bo­­­ris Ciocoiu, directorul Fabricii de confecții Vaslui, arăta, de exem­plu, că în cele 8 luni ale anu­lui, au fost realizați și depășiți cu cîte 3—5 procente toți indi­catorii de plan ca urmare a fo­losirii mai bune a capacității de producție, a aplicării unor teh­nologii moderne de fabricație. Și la Fabrica de confecții din Bâr­lad, aceleași măsuri au dus la atingerea unor parametri prevă­zuți pentru sfirșitul cincinalului. Introducerea unor mașini de ma­re turație și a unor utilaje aju­tătoare au ridicat productivitatea muncii la 20 de cămăși pe mun­citor. In prezent, comitetul de partid, comitetul oamenilor mun­cii se preocupă de pregătirea a 500 de muncitori, arăta tov. Te­odor Frăteanu, directorul unității, care să fie gata în momentul cînd noua dezvoltare a fabricii va intra în producție. Din cuvîntul acestor tovarăși s-a desprins angajamentul că nu­mai în anul 1972, fabricile de confecții din județul Vaslui vor da o producție suplimentară de peste 60 milioane lei. Și ceilalți participanți la discuții și-au ma­nifestat hotărîrea fermă de a-și mobiliza toate forțele, întreaga capacitate de muncă pentru re­cuperarea unor restanțe în in­dustria cărnii, a laptelui, în in­dustria locală, pentru îndeplinirea exemplară a angajamentelor, ast­fel ca planul pe 1972 să fie realizat și depășit, în centrul întregii activități situîndu-se pre­ocupările pentru realizarea cin­cinalului înainte de termen. In încheierea lucrărilor consfă­tuirii a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Tănase, membru al C.G. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean de partid, ca­re a subliniat că datorită acti­vității desfășurate de organizați­ile de partid, de comitetele oa­menilor muncii, de sindicate și organizațiile de U.T.G., planul de producție pe cele 8 luni ale a­­nului, în profil județean, a fost realizat și depășit. In unele în­treprinderi însă lipsa de iniția­tivă gătirea și de operativitate, nepre­­producției în cele mai bune condiții, a dus la nereali­­zarea planului la export și a in­dicatorului sintetic : cheltuieli la 1.000 lei producție marfă. De aceea, este necesar ca în perioada ce urmează, organiza­țiile de partid să-și repartizeze forțele în sectoarele unde există restanțe pentru ca în cel mai scurt timp toate unitățile să se încadreze în prevederile de plan. Lucrul acesta este posibil dacă vor fi bine folosite utilajele, da­că se va lucra în două și trei schimburi, dacă unitățile se vor încadra în consumurile specifice. In scopul creșterii productivității (continuare în pag. a 3-a) Doar citeva zile ne mai despart de începerea însămînțării griului Au­ definitivat lucrările pregătitoare ! S­emnele toamnei apar tot mai pregnant. Pe ogoare, a început culesul porumbului, în vis răsună vesel cînt de culegători. Acum, mai mult decît oricînd activitatea desfășurată de cooperatori, efor­turile lor trebuie canalizate spre utilizarea tuturor resurselor exis­tente pentru a se asigura bunul mers al lucrărilor. Desigur, toate forțele trebuie îndreptate în pri­mul rînd spre terminarea recol­tării ultimelor suprafețe de floa­­rea-soarelui, însă nu trebuie ui­tat că recoltarea porumbului, plantă care ocupă alături de pă­­ioase, suprafețe mari în planul de cultură al fiecărei unități a­­gricole, va absorbi în perioada următoare un mare volum de muncă. Evident, pentru a putea răspunde acestor multiple soli­citări, fiecare acțiune întreprinsă trebuie abordată cu mult simț de răspundere, un rol aparte reve­nind în acest sens organizării muncii. Aspectele surprinse în diferite­­ unități ne determină să afirmăm că deși peste tot se muncește în ritmul caracteristic campaniilor, rezultatele obținute sunt totuși diferite de la o unita­te la alta, în aceste rezultate pe lîngă oscilațiile determinate de raritatea condițiilor de producție oglindindu-se și modul de orga­nizare, felul diferit de abordare a diferitelor lucrări curente. Nu întotdeauna forța de muncă este repartizată judicios, aceasta de­­terminînd un stadiu avansat în execuția unor lucrări în timp ce altele, de aceeași importanță, în­registrează stagnări sau înceti­niri de ritm, acest fapt drept consecință rămînerea avînd lor în urmă. Să luăm doar un exem­plu. Cooperativa agricolă din Rînceni a avut cultivat cu floa­rea-soarelui 400 ha., iar cu po­rumb 989 ha. La floarea-soarelui s-au recoltat și treierat pînă a­­cum 150 ha., iar la porumb boa­be suprafața recoltată este de 50 ha. Avînd în vedere zona în care este amplasată teritorial această cooperativă, condițiile care favo­rizează culturilor atingerea la timp a maturității de recoltare, se pune firesc întrebarea : de ce A. GAVRILESCU (continuare în pag. a 3-a) Farmecul abecedarului... î­ncepînd de astăzi, în preajma orei opt, alături de marea mulțime oamenilor muncii, o lu­a­me de „oameni pitici“, va ieși din case, din aparta­mentele blocurilor, alergînd spre treburile lor. Viața matinală a orașului, a satului, va deveni, cu în­cepere de astăzi, mai agitată, mai vie. Această viață în mi­niatură, nu e alta decît viața de școală, a copiilor. In zilele trecute, i-am și întîlnit for­fotind printre tejghelele și rafturile librăriilor, solicitînd creioane, „plumbuiere”, caiete, ghiozdane, și toate rechizitele trebuitoare în noul an de în­vățăminte Vrînd-nevrînd, în incinta unei școli, am adulmecat și noi mirosul proaspăt, curat, evocator, de cerneluri, emanat de prima carte „de inițiere”, silind-o în grabă, ca un fel de curiozitate științifică, tre­­cîndu-i în revistă farmecul. M-am bucurat nespus, răs­foind atractivul ABECEDAR, oficial, deschizînd cărțile de citire, manualele școlare, în care nu m-am întîlnit, ca pe vremuri, cu descrieri uscate și fără de viață, ce nu găseau un ecou în inima noastră. Firește, spre mîndria lui, în­­vățămîntul nostru oficial, din trecut, a avut și dascăli, care ignorînd definițiile seci, me­todele de „tocire” a memoriei, sădeau în mintea și în inima copiilor lecții atractive, din­colo de „silnicie”, dincolo de programe, dincolo de „metode fixe și generale”. Nici vorbă, astăzi, creșterea continuă și într-un ritm tot mai accelerat a cunoștințelor umane, a dus la modificarea profundă a însăși noțiunii de instruire a tinerei generații, prin deplasarea accentului de la simpla stăpînire a unui a­­numit număr de cunoștințe, la pătrunderea metodelor prin care aceste cunoștințe sînt cercetate și însușite. Astăzi, cînd și progresele în domeniul pedagogiei sînt evi­dente, cadrele didactice gă­sesc, desigur, sprijin, în mo­derna „tehnologie educativă", dar nu trebuie faptul, că pentru uitat, totuși, instituțiilor școlare, activitatea pentru calitatea sistemelor de însuși­re, învățămîntul trebuie să pornească din inima învățăto­rului, a profesorului,... „meto­dă“, care orice s-ar spune, deasupra tuturor teoriilor și teoretizărilor, rămîne încă pentru multă vreme, hotărî­­toare. De ce ? Pentru că nu­mai prin energia afectivă ne­secată a învățătorului, a pro­fesorului, învățămîntul poate pătrunde în inima copiilor, stimulîndu-le pasiunea pentru știință, artă, tehnică, și for­­mîndu-le o înaltă conștiință patriotică socialistă. Bineînțe­les, începînd cu abecedarul I Munca învățătorului, a pro­fesorului este o muncă de mare răspundere, căci a pre­găti oamenii pentru viață nu e un lucru oarecare, mai ales că ziua lor de muncă, munca cu abecedarul, niciodată nu se încheie cu sunetul clopoțelu­lui și închiderea catalogului. In ajunul deschiderii noului an școlar, am răsfoit noul A­­BECEDAR, toate manualele școlare editate și difuzate gra­tuit, de către statul socialist, elevilor, după cum am răsfoit și frumoasa cărticică „pentru copiii mici și copiii bătrîni"— „desenul alfabetului viu“, căr­ticică semnată de meșterul Tonitza. Acest abecedar al lui Tonitza, autentică încîntătoare „creațiune", l-ar fi sărutat, credem, entuziast, și Ion Creangă, dacă ar mai fi trăit. Folosind aprecierile lui Io­nel Teodoreanu, marele po­vestitor de pe Ozana n-a vă­zut în alfabet semnele grafice ale sunetelor; el a descoperit VALER MITRU (continuare în pag. a 3-a)

Next