Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1352-1429)
1972-09-15 / nr. 1416
Proletari din toate țarile, unițî-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU In județele alba și hunedoara Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general Comunist Român, al Partidului președintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru în județele Alba și Hunedoara, unde s-a întîlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la fața locului căile pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru creșterea continuă a nivelului de viață și civilizație al populației. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit în vizita pe care a întreprins-o în unități economice din județul Alba de tovarășii Ilie Verdeț, Miu Dobrescu și Ion Dincă. La plecarea din București, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenți tovarășii Paul Niculescu- Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu și Ștefan Andrei. Vizita secretarului general al partidului în cele două județe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., în cadrul căreia s-a analizat modul cum acționează și cum trebuie să acționeze în viitor comitetele județene, organele și organizațiile de partid din toate unitățile economico-sociale în vederea înfăptuirii în cele mai bune condiții a hotărîrilor Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale a partidului pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Este încă o dovadă consecvenței cu care se aplică în viață noul spirit de muncă, întronat în întreaga noastră activitate politică, social-economică de conducerea partidului, de secretarul său general, o confirmare a preocupării statornice pentru dezbate la fața locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie îndeplinite, în așa fel încît tot ceea ce ne-am propus să devină realitate vie, spre binele și în folosul țării, al celor ce muncesc. La sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat avionul oficial, conducătorul partidului și statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Erau prezenți tovarășii Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Sibiu al P.C.R., reprezentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu, încadrat de Urările : „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae (continuare în pag. a 2-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la mitingul oamenilor muncii din municipiul Alba Iulia Stimați tovarăși. Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Alba Iulia și ai județului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului, a Consiliului de și a Consiliului de Miniștri - Stat al Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întîlni din nou cu locuitorii acestui străvechi oraș, cu oamenii muncii din întreprinderile pe care le-am vizitat, din comunele și satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacție avîntul minunat cu care muncitorii, țăranii, intelectualii, toți oamenii muncii din județul Alba înfăptuiesc hotărîrile Congresului al X-lea al partidului și ale Conferinței Naționale din acest an. Realizările din județul dumneavoastră și din municipiul Alba Iulia — în producția industrială, în agricultură, în înfăptuirea programului de investiții prin construirea în ritm rapid a noilor capacități de producție — sunt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viață politicii partidului comunist, văzînd în aceasta singura cale pentru asigurarea bunăstării și fericirii națiunii noastre. (Aplauze puternice, se scandează „Ceaușescu și poporul"). In toate cele șase întreprinderi Industriale pe care le-am vizitat am constatat că, sub conducerea organizațiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii se străduiesc să obțină rezultate tot mai bune în producție. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul județ a îndeplinit în bune condiții și chiar a depășit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitorilor, tuturor celor care și-au adus contribuția la aceste mari realizări și să le urez noi și noi succese. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat, de asemenea, o întreprindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascultat pe președintele consiliului intercooperatist din Alba Iulia care a vorbit despre realizările cooperativelor; într-adevăr, se pare că județul Alba se înscrie și în domeniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea aș dori ca de la această tribună să adresez felicitări călduroase lucrătorilor din agricultură, tuturor cooperatorilor din județul Alba. (Aplauze puternice, orale). După cum cunoașteți, Conferința Națională a trasat sarcini în vederea realizării mai devreme a prevederilor actualului cincinal. Multe județe, răspunzînd chemării organizației de partid din municipiul București, și-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani și jumătate. După cîte am văzut în întreprinderile vizitate, după cele ce citesc pe aceste pancarte cu care ați venit aici, se pare că și dumneavoastră vă angajați în această întrecere națională pentru a realiza planul cincinal în 4 ani și jumătate. Văd că față de municipiul București v-ați propus, în plus, ca realizarea cincinalului în 4 ani și jumătate să se concretizeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). In unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am discutat cu conducerile posibilitățile de a asigura o devansare a realizării planului și în ce privește punerea în producție a noi capacități. Sper că cele discutate aici, la Alba lulia, cit și la Aiud și la Sebeș nu vor rămîne numai angajamente, ci realmente se va obține o producție mult sporită, ca de exemplu la oțel de aproape 3 ori mai mult decît se gîndiseră inițial tovarășii să realizeze în 1975, la fontă turnată de aproape 2 ori mai mult, precum și la alte produse. Sunt, desigur, sarcini mari, ne-am gîndit însă că trebuie să vă venim în ajutor în mod concret, pentru a putea realiza planul în 4 ani și jumătate, de aceea am căutat să stabilim și prin ce mijloace să realizăm planul în 4 ani și jumătate. Este de înțeles că noi dorim ca realizările suplimentare obținute în îndeplinirea cincinalului cu o jumătate de an mai devreme să fie concretizate în producție fizică, în produse care să exprime realmente valoare nouă și care să contribuie la ridicarea generală a economiei țării noastre, a civilizației României, a bunăstării și fericirii întregului nostru popor. (Aplauze puternice, urale). După cum știții în întreaga țară se desfășoară o intensă activitate pentru a concretiza noile sarcini suplimentare pe următorii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au evidențiat rezerve mari, că se relevă condiții pentru a se obține îndeplirea mai devreme a planului cincinal și realizarea unei producții suplimentare în toate sectoarele de activitate, inclusiv în agricultură. Această preocupare constituie o expresie elocventă a hotărîrii cu care oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate, edifică noua orînduire, înfăptuiesc societatea socialistă multilateral dezvoltată, totul pentru înaintarea cu pași mai repezi a României spre culmile ale civilizației și progresului înalte socialist, ale bunăstării și fericirii.Aplauze puternice, se scandează „Ceaușescu — P.G.R."). Partidul nostru se preocupă continuu ca, pe măsura dezvoltării producției, a sporirii venitului național, să crească și nivelul de trai al poporului. Vedeți cum însăși în orașul dumneavoastră se făurește o viață nouă — se dezvoltă industria, agricultura, se construiesc locuințe și așezăminte culturale, instituții de învățămînt. De altfel, nu există oraș, nu există localitate a patriei noastre care să nu cunoască asemenea schimbări, care fac parte din marile transformări revoluționare care au loc în întreaga Românie. Iată de ce avem ferma convingere că sarcinile trasate de Conferința Națională vor fi realizate cu succes : Eu sînt convins că oamenii muncii din Alba Iulia, din județul Alba nu vor rămîne mai prejos decît ceilalți cetățeni ai patriei și vor aduce o contribuție importantă la progresul general al poporului român. (Aplauze puternice). După cum știți, tovarăși, în anul 1974 se împlinesc 375 de ani de la intrarea lui Mihai Viteazu în Alba Iulia, de la unirea Țării Românești, Ardealului și, după un an, și a Moldovei. De aceea, aș dori să adaug la motivele întrecerii în care sînteți angajați și pe acela de a întîmpina acest moment important din istoria poporului nostru cu îndeplinirea multora din angajamentele luate astăzi. (Aplauze puternice, urale). Noi ne gîndim, încă de pe acum, să sărbătorim aici acest eveniment — și aș dori ca, la această sărbătoare să constatăm că județul dumneavoastră a obținut succese mari în toate domeniile de activitate. Eu sunt convins că vom putea constata acest lucru ! (Aplauze puternice , se scandează „Ceaușescu-P.C.R.). Tot în 1974 se împlinesc 30 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, care a deschis calea trecerii la făurirea orînduirii noi, socialiste. Iată deci două evenimente mari pe care le vom sărbători în același an: Oamenii muncii din Alba lulia, care au un trecut istoric așa de minunat, vor trebui să dovedească că știu să făurească prezentul, că știu să asigure și viitorul — viitorul copiilor lor, al copiilor copiilor lor. (Aplauze puternice, prelungite). Preocupîndu-ne de dezvoltarea cu succes a socialismului în patria noastră noi ne aducem totodată contribuția la cauza generală a socialismului, la întărirea forței tuturor țărilor socialiste, la creșterea prestigiului socialismului în întreaga lume. Este bine știut că, pînă la urmă, cu cît sînt mai mari succesele pe care fiecare popor reușește să le obțină în activitatea sa — în făurirea orînduirii noi — cu atît este mai mare contribuția sa la întărirea forței țărilor socialiste, a unității lor, cu atît este mai mare aportul său la creșterea prestigiului socialismului în întreaga lume. (Aplauze puternice). Știm că este necesar să depunem totodată eforturi mari pentru a se realiza o politică de pace, de colaborare între toate popoarele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Tocmai de aceea partidul nostru, guvernul nu precupețesc nici un efort pentru a dezvolta colaborarea cu toate statele, pentru înfăptuirea securității europene, pentru o lume a păcii și colaborării între toate popoarele. (Aplauze puternice). Nu doresc să mă mai opresc asupra altor probleme. Conferința Națională a trasat un larg program de activitate. In recenta întâlnire cu primii secretari ai comitetelor județene de partid am discutat cum să unim mai bine eforturile comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii, pentru a înfăptui acest minunat program. Aș dori, și cu acest prilej, să apreciez felul în care comitetul județean, organele și organizațiile de partid din județul Alba își îndeplinesc sarcina de a întări continuu unitatea și colaborarea tuturor oamenilor muncii, de a fi permanent în mijlocul celor ce muncesc, numai și numai în strînsă legătură cu toți cei ce muncesc, fără deosebire de naționalitate, organizațiile de partid își vor îndeplini menirea lor de forță politică conducătoare a poporului pe calea făuririi unei vieți fericite, a socialismului și comunismului. (Aplauze puternice, orale , se scandează: „Ceaușescu-P.C.R."). In manifestarea călduroasă de astăzi, în felul în care am fost primit peste tot, văd o expresie a încrederii dumneavoastră, a tuturor oamenilor muncii din județul Alba — ca de altfel a întregului popor — în partidul nostru comunist, în conducerea sa, care face totul pentru a-și îndeplini cu cinste misiunea istorică asumată în fața poporului român. (Aplauze prelungite, orale). Ducem cu noi impresii deosebit de plăcute despre felul în care oamenii muncii din Alba muncesc și se preocupă de îndeplinirea sarcinilor trasate de Conferința Națională. Desigur, aceasta nu înseamnă că în județul dumneavoastră nu mai sunt lucruri de îmbunătățit. Dar nu doresc să vorbesc acum despre lipsuri; le cunoașteți singuri și sunt convins că le veți analiza și veți face totul pentru a le înlătura și a asigura astfel mersul înainte al întregii activități. In următorii ani, va trebui să începem construirea de noi întreprinderi, să dezvoltăm întreprinderile miniere. Vă așteaptă deci sarcini și mai mari. De aceea, preocupîndu-vă să realizați programul actual trebuie să vă gîndiți totodată la măsurile pe care perspectivă, nu trebuie să le luați de pe acum spre a asigura în continuare dezvoltarea economico-socială a județului. Sunt convins că organizația de partid, oamenii muncii din județul Alba — muncitorii, țăranii, intelectualii, — fiecare în domeniul său de activitate, inclusiv în domeniul educației al creării de noi cadre, al creșterii tinerei generații vor face totul pentru a traduce în viață spiritul Conferinței Naționale a partidului! Plecînd de aici cu încrederea că veți ști să lucrați mai iute, mai bine și mai eficient în toate domeniile de activitate, vă doresc mult, mult succes în tot ceea ce veți întreprinde, multă sănătate și fericire ! (Urale puternice, aplauze , se scandează : „Ceaușescu-P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul"). I Anul V, nr. 1416 | |------------- VINERI ! ! 15 | septembrie | | 1972 | \ ------------------ | 4 pagini, 30 bani | * * Pe scena Casei de I * ■"............................ " *cultură a sindicatelor I din Vaslui I SPEcTACOLE Í DE TEATRU I I Săptămîna aceasta, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Vaslui vor avea loc noi spectacole de teatru « I ale unor trupe profesioniste aflate în turneu. Vineri, 15 I septembrie, la ora 20, Teatrului de stat „Victor Ion Popa" din IJ Bîrlad va prezenta un specttacol cu comedia „Bădăranii" 1 * de Carlo Goldoni. Vor interi, I preta: Elefterie Mihalache, Elena Petrican, Aurel Ionescu, J I Zaharia Vâlbea, Maria Tivoidaru, Smaranda Herford, Eurodoxia Vâlbea, Bebe Banu, Ma Jrina Banu, Alexei Onica, Virrgil Leahu. Regia spectacolului I este semnată de Tiberiu Penția, iar scenografia aparține J * I lui Al. Olian. Sîmbătă, 16 septembrie, la N ora 20, Teatrul dramatic „Balcovia“ din Bacău va interpreta „Unchiul nostru din Jamaica" * J de Dan Tărchilă. In distribuție: Constantin Comșa, Ana ‘ I Maria Itzu, Constantin Consstantin, Ștefan Moisescu, Flo Irin Blănărescu, Doina Iacob, J . Gina Ionel Cazan, Doru Atan Inasiu. Regia artistică aparține * J lui Nicolae Moldovanu, iar la scenografia lui Ștefan Georggescu. În pagina a 4-a, Vizita președintelui [ Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în R. S. F. Iugoslavia I HB I ■ [UNK] I an I wm II [UNK] * ■ [UNK] I ■ [UNK] 1 ■ [UNK] 1 ■ [UNK]*■ 1 *■ I 1 ■ [UNK] *1 ■ [UNK]1 11 ■* I 111111111• Mi II ■ Consfătuire de lucru la Comitetul județean de partid Ieri, la Vaslui, a avut loc o consfătuire de lucru organizată de Comitetul județean de partid în cadrul căreia s-au dezbătut sarcinile ce revin unităților economice pentru descoperirea și valorificarea integrală a rezervelor interne în vederea îndeplinirii în mod exemplar a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe 1972, pregătirea planului pentru producția anului 1973 și realizarea cincinalului înainte de termen. La consfătuire au participat primii secretari și secretarii cu probleme economice ai comitetelor municipal și orășenești de partid, directorii, secretarii organizațiilor de partid și președinții comitetelor sindicatelor din întreprinderile industriale, din transporturi, din comerțul de stat, din cooperația de consum și meșteșugărească, reprezentanți ai Inspectoratului județean pentru controlul calității produselor, conducători ai organizațiilor de masă și obștești județene. Luînd cuvîntul la dezbateri, numeroși participanți au împărtășit celor prezenți din experiența lor pozitivă, din măsurile întreprinse în vederea îndeplinirii și depășirii planului de producție 1972, realizării cincinalului cu pe luni mai devreme. Inginerul Boris Ciocoiu, directorul Fabricii de confecții Vaslui, arăta, de exemplu, că în cele 8 luni ale anului, au fost realizați și depășiți cu cîte 3—5 procente toți indicatorii de plan ca urmare a folosirii mai bune a capacității de producție, a aplicării unor tehnologii moderne de fabricație. Și la Fabrica de confecții din Bârlad, aceleași măsuri au dus la atingerea unor parametri prevăzuți pentru sfirșitul cincinalului. Introducerea unor mașini de mare turație și a unor utilaje ajutătoare au ridicat productivitatea muncii la 20 de cămăși pe muncitor. In prezent, comitetul de partid, comitetul oamenilor muncii se preocupă de pregătirea a 500 de muncitori, arăta tov. Teodor Frăteanu, directorul unității, care să fie gata în momentul cînd noua dezvoltare a fabricii va intra în producție. Din cuvîntul acestor tovarăși s-a desprins angajamentul că numai în anul 1972, fabricile de confecții din județul Vaslui vor da o producție suplimentară de peste 60 milioane lei. Și ceilalți participanți la discuții și-au manifestat hotărîrea fermă de a-și mobiliza toate forțele, întreaga capacitate de muncă pentru recuperarea unor restanțe în industria cărnii, a laptelui, în industria locală, pentru îndeplinirea exemplară a angajamentelor, astfel ca planul pe 1972 să fie realizat și depășit, în centrul întregii activități situîndu-se preocupările pentru realizarea cincinalului înainte de termen. In încheierea lucrărilor consfătuirii a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Tănase, membru al C.G. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, care a subliniat că datorită activității desfășurate de organizațiile de partid, de comitetele oamenilor muncii, de sindicate și organizațiile de U.T.G., planul de producție pe cele 8 luni ale anului, în profil județean, a fost realizat și depășit. In unele întreprinderi însă lipsa de inițiativă gătirea și de operativitate, nepreproducției în cele mai bune condiții, a dus la nerealizarea planului la export și a indicatorului sintetic : cheltuieli la 1.000 lei producție marfă. De aceea, este necesar ca în perioada ce urmează, organizațiile de partid să-și repartizeze forțele în sectoarele unde există restanțe pentru ca în cel mai scurt timp toate unitățile să se încadreze în prevederile de plan. Lucrul acesta este posibil dacă vor fi bine folosite utilajele, dacă se va lucra în două și trei schimburi, dacă unitățile se vor încadra în consumurile specifice. In scopul creșterii productivității (continuare în pag. a 3-a) Doar citeva zile ne mai despart de începerea însămînțării griului Au definitivat lucrările pregătitoare ! Semnele toamnei apar tot mai pregnant. Pe ogoare, a început culesul porumbului, în vis răsună vesel cînt de culegători. Acum, mai mult decît oricînd activitatea desfășurată de cooperatori, eforturile lor trebuie canalizate spre utilizarea tuturor resurselor existente pentru a se asigura bunul mers al lucrărilor. Desigur, toate forțele trebuie îndreptate în primul rînd spre terminarea recoltării ultimelor suprafețe de floarea-soarelui, însă nu trebuie uitat că recoltarea porumbului, plantă care ocupă alături de păioase, suprafețe mari în planul de cultură al fiecărei unități agricole, va absorbi în perioada următoare un mare volum de muncă. Evident, pentru a putea răspunde acestor multiple solicitări, fiecare acțiune întreprinsă trebuie abordată cu mult simț de răspundere, un rol aparte revenind în acest sens organizării muncii. Aspectele surprinse în diferite unități ne determină să afirmăm că deși peste tot se muncește în ritmul caracteristic campaniilor, rezultatele obținute sunt totuși diferite de la o unitate la alta, în aceste rezultate pe lîngă oscilațiile determinate de raritatea condițiilor de producție oglindindu-se și modul de organizare, felul diferit de abordare a diferitelor lucrări curente. Nu întotdeauna forța de muncă este repartizată judicios, aceasta determinînd un stadiu avansat în execuția unor lucrări în timp ce altele, de aceeași importanță, înregistrează stagnări sau încetiniri de ritm, acest fapt drept consecință rămînerea avînd lor în urmă. Să luăm doar un exemplu. Cooperativa agricolă din Rînceni a avut cultivat cu floarea-soarelui 400 ha., iar cu porumb 989 ha. La floarea-soarelui s-au recoltat și treierat pînă acum 150 ha., iar la porumb boabe suprafața recoltată este de 50 ha. Avînd în vedere zona în care este amplasată teritorial această cooperativă, condițiile care favorizează culturilor atingerea la timp a maturității de recoltare, se pune firesc întrebarea : de ce A. GAVRILESCU (continuare în pag. a 3-a) Farmecul abecedarului... începînd de astăzi, în preajma orei opt, alături de marea mulțime oamenilor muncii, o luame de „oameni pitici“, va ieși din case, din apartamentele blocurilor, alergînd spre treburile lor. Viața matinală a orașului, a satului, va deveni, cu începere de astăzi, mai agitată, mai vie. Această viață în miniatură, nu e alta decît viața de școală, a copiilor. In zilele trecute, i-am și întîlnit forfotind printre tejghelele și rafturile librăriilor, solicitînd creioane, „plumbuiere”, caiete, ghiozdane, și toate rechizitele trebuitoare în noul an de învățăminte Vrînd-nevrînd, în incinta unei școli, am adulmecat și noi mirosul proaspăt, curat, evocator, de cerneluri, emanat de prima carte „de inițiere”, silind-o în grabă, ca un fel de curiozitate științifică, trecîndu-i în revistă farmecul. M-am bucurat nespus, răsfoind atractivul ABECEDAR, oficial, deschizînd cărțile de citire, manualele școlare, în care nu m-am întîlnit, ca pe vremuri, cu descrieri uscate și fără de viață, ce nu găseau un ecou în inima noastră. Firește, spre mîndria lui, învățămîntul nostru oficial, din trecut, a avut și dascăli, care ignorînd definițiile seci, metodele de „tocire” a memoriei, sădeau în mintea și în inima copiilor lecții atractive, dincolo de „silnicie”, dincolo de programe, dincolo de „metode fixe și generale”. Nici vorbă, astăzi, creșterea continuă și într-un ritm tot mai accelerat a cunoștințelor umane, a dus la modificarea profundă a însăși noțiunii de instruire a tinerei generații, prin deplasarea accentului de la simpla stăpînire a unui anumit număr de cunoștințe, la pătrunderea metodelor prin care aceste cunoștințe sînt cercetate și însușite. Astăzi, cînd și progresele în domeniul pedagogiei sînt evidente, cadrele didactice găsesc, desigur, sprijin, în moderna „tehnologie educativă", dar nu trebuie faptul, că pentru uitat, totuși, instituțiilor școlare, activitatea pentru calitatea sistemelor de însușire, învățămîntul trebuie să pornească din inima învățătorului, a profesorului,... „metodă“, care orice s-ar spune, deasupra tuturor teoriilor și teoretizărilor, rămîne încă pentru multă vreme, hotărîtoare. De ce ? Pentru că numai prin energia afectivă nesecată a învățătorului, a profesorului, învățămîntul poate pătrunde în inima copiilor, stimulîndu-le pasiunea pentru știință, artă, tehnică, și formîndu-le o înaltă conștiință patriotică socialistă. Bineînțeles, începînd cu abecedarul I Munca învățătorului, a profesorului este o muncă de mare răspundere, căci a pregăti oamenii pentru viață nu e un lucru oarecare, mai ales că ziua lor de muncă, munca cu abecedarul, niciodată nu se încheie cu sunetul clopoțelului și închiderea catalogului. In ajunul deschiderii noului an școlar, am răsfoit noul ABECEDAR, toate manualele școlare editate și difuzate gratuit, de către statul socialist, elevilor, după cum am răsfoit și frumoasa cărticică „pentru copiii mici și copiii bătrîni"— „desenul alfabetului viu“, cărticică semnată de meșterul Tonitza. Acest abecedar al lui Tonitza, autentică încîntătoare „creațiune", l-ar fi sărutat, credem, entuziast, și Ion Creangă, dacă ar mai fi trăit. Folosind aprecierile lui Ionel Teodoreanu, marele povestitor de pe Ozana n-a văzut în alfabet semnele grafice ale sunetelor; el a descoperit VALER MITRU (continuare în pag. a 3-a)