Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1584-1661)

1973-05-29 / nr. 1633

# biblioteca k I­TRALA UNIVERSITATA I • "*■­eminescu* IAȘI Prajitor­i-plin foaie.Jen­e, unifi-va ! 125 de ani de la revoluția patruzecioptistă Adunarea festivă de la Vaslui Ieri după-amiază, la Casa de cultură a sindicatelor din ora­șul Vaslui, a avut loc o adu­nare festivă consacrată ani­versării a 125 de ani de la re­voluția burghezo-democratică din 1848 din Țările Române, a­­dunare ce se înscrie în suita manifestărilor prilejuite de a­­cest eveniment. La adunare au participat nu­meroși oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile o­­rașului Vaslui, conducători ai organizațiilor de masă și obș­tești, activiști de partid și de stat. In prezidiul adunării au luat loc tovarășii: Gheorghe Tănase, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­dețean Vaslui al P.C.R., preșe­dintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Constantin Amariei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Comite­tului executiv al Consiliului popular județean, Puni, Aurel Țolescu, Gheorghe secretari ai Comitetului județean de partid, vicepreședinți ai Comi­tetului executiv al Consiliului popular județean, Pavel Stoi­ca, prim-secretar al Comitetu­lui orășenesc de partid, prima­rul orașului Vaslui, Ion Pîrvu, președintele Consiliului jude­țean al sindicatelor, Ion Nigel, secretar al Comitetului județean U.T.C., Georgeta Tamaș, preșe­dinta Comitetului județean al femeilor, Elena Condrea, pre­ședinta Consiliului județean al Organizației pionierilor, Neculai Butoi, ofițer, Profira Bîrzu, pro­fesoară la Școala generală nr. 4 Vaslui, Mihai Rotaru, directo­rul Fabricii pentru prelucrarea lemnului, Antimir Dașu, șeful Șantierului 4 al T.C.I. Iași, Elena Bontea, muncitoare la Fabri­ca de confecții Vaslui, Marga­reta Costea, filatoare. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tovarășul Pavel Stoi­ca. Tovarășul Gheorghe Tănase, într-o cuprinzătoare expunere, a evocat însemnătatea revoluției române de la 1848. Vorbitorul a subliniat condițiile istorice, în care s-a desfășurat revoluția de la 1848, cauzele sociale care au generat-o, subliniind unita­tea ei programatică în toate cele trei țări române. Au fost relevate, totodată, aspecte ale participării locuitorilor de pe meleagurile Vasluiului, la actul revoluționar de la 1848. Perpetuarea idealurilor pa­­truzecioptiste, continuarea lup­tei pentru înfăptuirea lor, în noi condiții istorice, create dată cu dezvoltarea clasei mun­­­­itoare, cu făurirea partidului ei revoluționar, care și-a asu­mat conducerea maselor în con­fruntările de clasă pentru do­­bîndirea drepturilor politice și sociale au fost, de asemenea, larg ilustrate în expunere. Vor­bitorul a subliniat, în continua­re, faptul că numai sub con­ducerea clasei muncitoare, a partidului ei marxist-leninist, a fost posibilă realizarea idealu­lui pentru care au luptat pa­­truzeci optiștii — libertate socia­lă, unitate­­ și independență na­țională. Tovarășul Gheorghe Tănase a relevat apoi, avîntul eroic al întregului popor generat de is­toricele hotărîri ale Congresului al X-lea și Conferinței Națio­nale a P.C.R., pentru edifica­rea societății socialiste multila­teral dezvoltate în patria noas­tră, pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor actualu­lui plan cincinal. In acest efort general, un loc important ocupă și munca pe care o depun oa­menii muncii din industria și agricultura județului Vaslui, materializată în importante re­alizări în toate domeniile de activitate. „Oamenii muncii din județul Vaslui, a arătat tov. Gheorghe Tănase, se preocupă intens pentru realizarea și de­pășirea sarcinilor ce le revin din planul de dezvoltare al e­­conomiei naționale. De altfel în toți cei cinci ani care au tre­cut de la înființarea județului, muncitorii, țăranii cooperatori, intelectualii și ceilalți oameni ai muncii din județ, sub con­ducerea organelor și organizați­ilor de partid, au dat dovadă de o înaltă răspundere în rea­lizarea sarcinilor economice și sociale. Indicatorii planului de stat în industrie au fost înde­pliniți și depășiți an de an. In agricultură, cu toate condiții­le neprielnice din ultimii ani, producțiile vegetale și animale au sporit și, pe această bază, a crescut contribuția județului nostru la realizarea fondului central al statului, au crescut veniturile membrilor coopera­tori. Rezultate bune au fost obți­nute și în transporturi, în a­­provizionarea și deservirea populației, în instruirea și edu­carea tinerei generații, în ocro­tirea sănătății publice și dez­voltarea culturii de masă. Toa­te acestea demonstrează că oa­menii muncii sunt hotărîți să fa­că totul pentru a răspunde prin fapte grijii și atenției de care se bucură județul nostru din partea conducerii partidului și statului, a tovarășului Nicolae Ceaușescu, personal. Toate a­­­cestea ne îndeamnă ca, și cu prilejul acestei festivități, să adresăm în numele comuniști­lor, al tuturor oamenilor mun­cii din județul Vaslui, cele mai călduroase mulțumiri conducerii partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, personal, și să ne angajăm plenar de a face totul pentru îndeplinirea în mod e­­xemplar a sarcinilor pe acest an și pe întreaga perioadă a cincinalului. Avem toate condițiile pentru îndeplinirea acestui angajament. O dovadă în acest sens o con­stituie realizările obținute pe primele 5 luni ale anului. Ast­fel, din analiza datelor preli­minare rezultă că pe această perioadă producția industrială globală se realizează în propor­ție de 101,9 la sută, producția marfă — 106,9 la sută, produc­ (continuare în pag. a 3-a) Prezidiul adunării Activitate susținută ÎN I. A. S. Lucrătorii din cadrul unităților agricole­­ de stat au continuat, și în săptămîna trecută, Ca intensitate, acțiunile solicitate de toate sectoa­rele de activitate. Printre altele, s-a încheiat însămînțarea culturilor de soia, fasole și le­gume. De asemenea, prașila întîi mecanică la porumb a fost executată pe 52 la sută, iar ma­nuală pe 45 la sută. In aceeași săptămînă, la floarea-soarelui, prașila întîi a fost încheiată pe cele 2.050 de hectare cultivate, iar prașila a doua mecanică aplicată pe 500 de hectare. A fost cosită, paralel, lucerna de pe 2.320 de hectare, din 3.775 existente, și însilozate 2.635 de tone. Locul de fruntaș a revenit întreprinderilor agricole de stat Vetrișoaia, Vaslui și Bîrlad. ÎN S. M. A. Lucrătorii din cadrul stațiunilor de mecani­zare, în săptămîna trecută, au obținut noi suc­cese în muncă. In unele locuri cum ar fi, de exemplu, la Idrici, Murgeni și Oltenești, au fost arate încă 1.540 de hectare și însămân­țate 1.200 de hectare. Sapa rotativă a fost a­­plicată pe 12.700 de hectare cu culturi prăși­­toare, cositul mecanic a continuat pe 1.250 de hectare, iar pe alte 410, cu culturi furajere, au lucrat combinele pentru siloz. Pe județ, pînă sîmbătă după-amiază, au fost prășite me­canic 31.000 de hectare cu porumb pentru boabe, 11.000 de hectare cu floarea-soarelui și 400 cu sfeclă de zahăr. Cel mai mare volum de muncă, la efectuarea lucrărilor amintite a fost depus în raza de activitate a stațiunilor de mecanizare Grumezoaia, Gura Idrici, Huși, Bogdănești, Rîșești, Codăești, Murgeni și Tă­­tărăni. In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general Comunist Român, al Partidului Consiliului de Stat, președintele a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, pe tovarășul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor pentru îndelungată și externe, rodnică activitate în mișcarea muncito­rească și pentru contribuția adu­să la înfăptuirea politicii Parti­dului Comunist Român de con­struire a socialismului, cu pri­lejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pa­nă, Ilie Verdeț, Cornel Burtică, Ștefan Andrei, Constantin Stă­­tescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea și Vasile Gliga, adjuncți ai ministrului afacerilor externe. Inmînînd înalta distincție, to­varășul Nicolae Ceaușescu, a fe­licitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul ministrul afacerilor externe, care, adresîn­­du-se secretarului general Partidului Comunist Român, ce­al lorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat, a spus: „Vă mulțumesc din adîncul fi­inței, al conștiinței mele pentru că astăzi mă aflu aici, în fața dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulțu­mesc partidului, Partidului Co­munist Român, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinerețe, cînd am cunoscut partidul, am învățat, de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m-am născut, să-mi iubesc pămîntul din care m-am născut. M-a învățat să iubesc clasa muncitoare, să-i înțeleg perfect rolul ei revoluționar și s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reușit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credința în clasa muncitoare, credința în partidul meu, credința în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politică­ externă cum nu a avut niciodată poporul acesta, țara aceasta a noastră. O faceți dum­neavoastră. Noi cei care lu­crăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeași grijă, cu aceeași conștiinciozita­te pentru ca ea intr-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, parti­dului nostru acea strălucire pe care o merită“. , După solemnitate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți con­ducători de partid și de stat, s-au întreținut cordial cu săr­bătoritul. Cu planul lunar îndeplinit Printre unitățile economice care înregistrează succese de­osebite în întrecerea socialis­tă se numără și Fabrica de confecții Bîrlad. Colectivul de muncitori,­­ ingineri și teh­nicieni ai unității care a în­cheiat recent operațiunile de aplicare a unui studiu de re­organizare a activității, vi­­zînd utilizarea judicioasă a capacităților de producție, sporirea productivității mun­cii, a cărui eficiență se va concretiza în obținerea unei producții suplimentare în va­loare de 260 milioane lei pe parcursul acestui cincinal, se mîndrește cu o nouă reali­zare.Planul pe luna mai la indicatorul producție marfă a fost îndeplinit inainte de termen, cu 7 zile Aceasta va permite realizarea, în mod suplimentar, în perioada ca­re a rămas pînă la sfîrșitul lunii, a unor confecții în va­loare de 6 milioane lei. Pe agenda lucrătorilor de pe ogoare: ■ Intensificarea ritmului de întreținere a culturilor • Recoltarea furajelor Pregătirea campaniei de vară___ Restanțele — înlăturate grabnic, în toate sectoarele P­înă la 26 mai, în ju­deț, sfecla de zahăr mai era de însă­mânțat pe 0,7 la su­tă din suprafața planificată, cartofii de toamnă pe 0,5 la sută, fa­solea în ogor propriu pe 1,2 la sută și în cultură intercalată pe 12,3 la su­tă, ardeii pe 37,1 la sută, tomatele pe 34,4 la sută, vinetele porumbul pe 10 la sută, pentru masă verde pe 22 și pentru si­loz pe 13,7 la sută. Erau, de asemenea, de plantat tutunul pe 81,9 la sută, iar vița, în noile planta­ții, pe 12 la sută. In ce­­lași timp, stropitul întîi al viilor nu se efectuase în­că pe 16,8 la sută din plantații, iar prașila în­tîi la sfecla de zahăr nu era aplicată manual pe 25,5 la sută și mecanic pe 7,6 la sută, la floarea-soa­relui — manual pe 19,3 la sută și mecanic pe 16,1 la sută, la cartofi­­— manu­al pe 64,3 și mecanic pe 88,9 la sută și la porumb boabe — manual pe 80,4 și mecanic pe 57,6 la su­tă. Grîul era privit doar pe 12,6 la sută, unul pe 31,1 la sută, iar lucerna era recoltată de pe 34,1 la sută din suprafața e­­xistentă. Acestea sînt ci­frele pe care le conține si­tuația operativă încheiată de către tovarășii de la D.G.A.I.A.A. Ce arată e­­le ? In primul rînd, că încă există restanțe la nu­meroase dintre lucrările agricole de sezon. In al doilea rînd — că va tre­bui depus un substanțial volum de muncă, pentru înlăturarea grabnică a ră­mânerilor în urmă înre­gistrate și pentru evita­rea acumulării altora noi. Trebuie precizat, de ase­menea, că ploaia de du­minică, deși, în general, este binevenită pentru a­­gricultura județului, ea ridică, totuși, anumite c. s. vinătorii (continuare în pag. a 3-a) Noi terenuri puse în valoare Și în județul nostru, acțiunea de depistare a noi terenuri agricole, care pînă acum nu erau în valoare, și însămînțarea puse a­­cestora a continuat, in săptămî­­na care a trecut. Sîmbătă după-a­­m­iază, transmițînd datele nece­sare pentru situația operativă, re­prezentanții unităților agricole din județ au comunicat și rezultatele înregistrate cu privire la recupera­rea unor terenuri agricole. Pe întregul județ, au fost identificate 531 de hectare. Dintre acestea, 411 au fost însămînțate, din care 141 cu porumb pentru boabe. Cea mai mare suprafață a fost iden­tificată, arată și însămînțată în cooperativele agricole, reprezen­­tînd terenuri de pe lingă construc­ții, căi de acces, curți ale unor unități, drumuri inutile etc. Consi­derăm, totuși, că acțiunea conti­nuă intr-un ritm nesatisfăcător. A­­firmația ne-o bizuim pe faptul că, în zilele ultimei săptămîni, am întîlnit în numeroase locuri por­țiuni de teren care, deși pot să fie cultivate, ele continuă să fie lăsate în paragină. Sugerăm,­ în consecință, forurilor locale de par­tid și de stat, precum și celor ju­dețene de specialitate să-și am­plifice eforturile în această di­recție, străduindu-se să nu lase nefolosit nici o palmă de teren agricol. Cuvîntul tovarășului 9 Nicolae Ceaușescu Aș dori ca în numele condu­cerii de partid și de stat să feli­cit pe tovarășul Macovescu cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani și al înmînării acestui înalt ordin al Republicii Socia­liste România. Desigur, aceasta este o vîrstă încă tînără, dar în acești ani to­varășul Macovescu a desfășurat o intensă activitate — și în ile­galitate, cînd a adus o contribu­ție însemnată la lupta revoluțio­nară din România — și apoi în anii de construcție socialistă, mai cu seamă în domeniul poli­ticii internaționale. Deci, prin acordarea acestei înalte distincții se dă și o înaltă apreciere acti­vității pe care tovarășul Maco­vescu a depus-o în acești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea acestei înalte aprecieri înseam­nă și punerea unor noi obliga­ții, de viitor, în munca pe care o are tovarășul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ți­­nînd seama de politica interna­țională a țării noastre, de multi­plele probleme ce se pun pe plan internațional se poate preve­dea că și în viitor va fi necesa­ră o activitate intensă pentru a se înfăptui și în acest domeniu, în cît mai bune condițiuni, poli­tica României de dezvoltare a relațiilor internaționale, de întă­rire a colaborării cu țările so­cialiste, cu țările în curs de dez­voltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii gene­rale a țării noastre de colabo­rare în Europa, de pace în în­treaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid și de stat că tovarășul Macovescu va desfășura și în viitor o acti­vitate bună în această direcție. Ei doresc încă o dată deplin suc­ces în activitatea sa, viață înde­lungată, multă sănătate și feri­cire. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, va face o vizită oficială în Republica Federală Germania La invitația președintelui fe­deral al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, și a doamnei Heine­­mann, președinte Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficia­lă în Republica Federală­ Germania între 26 și 29 iunie 1973. COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială în Republica San Marino a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu în pagina a 4-a In sectorul finisaj II, de la Fabrica de mobilă din Vaslui, lucrează și tîmplarul Vasile Cîrcel. Zilnic, el realizează produse de bună calitate la mașina de lustruit. Foto : V. Botoșanu

Next