Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1662-1739)

1973-09-15 / nr. 1726

1 t \ ) íian­oviCA CENTRALĂ UNIVERSITARA I i­n M. EMINESCU* IAȘI­­ — Proletari­­ din­ toate țările, unifi­ v v­­­remea Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul VI, nr. 1726 Sîmbătă, 15 septembrie 1973 4 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI M­M­i­­m IN ECUADOR Vizită protocolară Joi după-amiază, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită pro­tocolară, la Palatul Național, președintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat mi­niștrii de externe ai celor două țări, George Macovescu și An­tonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, pri­etenească, au fost abordate pro­bleme privind relațiile de colabo­rare dintre cele două țări, și îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul ce­lor două țări și popoare, al ca­uzei păcii și colaborării interna­ționale. Totodată, au fost dis­cutate probleme de interes re­ciproc ale situației internațio­nale actuale. La sosire și la plecarea de la Palatul Național, garda prezi­dențială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cît și în fa­ța reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai ca­pitalei ecuadoriene au făcut pre­ședintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. in­utsit­­ut, imiHh't Acțiuni energice, participare activă la lucru a tuturor oamenilor muncii de la sate pentru URGENTAREA STRÎNGERII RECOLTEI ȘI A ÎNSÂMÎNTĂRILOR C.A.P. Blăgești. Mecanizatorii au trecut, cu toate forțele, la insă­mințarea griului. î „Ce poți face­­ astăzi, nu lăsa J pe miine!“ I sămînțeze cu grîu un­­­­ număr de 800 de hectare. Deși sintem­ la 15 septem­­­­brie, deci, aproape de limita I superioară a intervalului de începere a acestei acțiuni, conform prevederilor tehno­logice, la această unitate rit­­­­mul de încorporare în sol a­l materialului de însămînțare « nu este cel corespunzător,­­ pînă acum însămînțîndu-se I , abia cîteva zeci de hectare. Cum se explică acest lucru? * — am întrebat-o pe tov. ing. I Maria Aprodu. Ni s-a răspuns: „Sînt două cauze. Una con­­t­stă în faptul că terenul nu i se poate pregăti corespunză­­­­tor, din pricina lipsei de u­­­­miditate, iar a doua, în aceea s că premergătoarele culturi­ " C. PÄUNESCU (continuare în pag. a 3-a) I­m­nul acesta, Intreprinde­­­­rea agricolă de stat ' §% Laza și-a propus să în­ 1 La Pușcași misii condiții a Iii cu mult purii Si SI TERMINE SIMiMIOL ! * 1.000 tone de îngrășăminte naturale­­ j zac „uitate“ în sectorul zootehnic j J • Lucrările de bază și de pregătire a J­­­patului germinativ sînt efectuate în­­­­ proporție de 80 la sută l­ ți­me, mult, căzut n sfîrșit, o dată cu depă­șirea termenului de 10 septembrie, acțiunea de însămînțare a griului a in­trat în drepturile ei legi­­­i, acest lucru, cu atît mai cu cît în ultimele zile au și cîteva averse de ploaie, fenomen care a contribuit consi­derabil la scăderea temperaturii în sol și la sporirea randamen­tului, la pregătirea terenului în vederea încorporării materialu­lui de însămînțare. Avînd în vedere acest lucru, ca și necesitatea de a termina cît mai curînd posibil lucrarea amintită, cooperatorii din Puș­cași — după cum ne informa, recent, Ștefan Rusu, președintele cooperativei — au trecut cu toa­te mașinile de care dispun la pregătirea și însămînțarea tere­nului destinat speciilor de gra­­minee păioase. Se pune între­barea : „Avînd în vedere faptul că soiurile de grîu luate în cul­tură sînt mari consumatoare de azot, fosfor și chiar de potasiu, precum și de unele, microelemen­­te de nutriție, s-au luat aici mă­surile cuvenite în vederea­­ spo­ririi fertilității solului?". Să ve­dem. Din discuțiile avute cu inter­locutorul­­ nostru, răspunsul este, afirmativ, din moment ce — spune eiînsu! —.„noi am administrat, în cîmp, întreaga cantitate de substanțe­­ chimice, respectiv, de Su­perfosfat pe care am avut-o în stoc". Intr-adevăr, situațiile prezen­tate relevă că, în diferite punc­te de lucru, din cele 150 de hec­tare — cîte vor fi aici culti­vate cu grîu — anul acesta, s-au transportat 22 de tone de îngră­șăminte sintetice, cantitate care a putut înnobila pămîntul pe 76 de hectare, dacă avem în vede­re faptul că la unitatea de su­­ p. CORIOLAN (continuare în pag. a 3-a) ZIU INVESTIȚIILE­­ integral realizate L­unca Prutului și-a schimbat, an de an, înfățișarea. De la Albița și pînă dincolo de Fălciu, în locul bălților de odinoară, întîlnești acum la­nuri mănoase, grădini de legume, parcele pentru felurite culturi ex­perimentale. Prin munca neobo­sită a omului, pămîntul și-a schimbat înfățișarea. Rar mai ză­rești piscuri de trestie ce amin­tesc că aici, altădată, zile erau atotstăpînitoare. Și smîrcu­­lu­crările de hidroameliorații con­tinuă. Dar, un alt șantier reține a­­cum atenția. El începe de la Bin­­zești și se continuă pînă la Cîrja. Aiți oameni și utilaje lucrează la amenajarea unor eleștee destinate pisciculturii. Un adevărat păienjeniș de canale pentru aducțiunea și e­­vacuarea apei, iazuri de diferite dimensiuni prefigurează întreprinde­rea piscicolă de mîine, care va a­­sigura, în bună măsură, nu numai cantități suficiente de puiet, pește pentru consum, ci va fi și un fur­nizor de primă mărime pentru u­­nele fabrici de conserve. Un dig lung de aproape 10 km, pune sta­vilă apelor Prutului, talonat de un altul agropiscicol ce se întinde pe 7 km. și va despărți terenul arabil scos de sub băltiri (cca. 1.000 de hectare) de amenajarea piscicolă. „Este o lucrare de amploare pe care șantierul nostru, nr. 5, Ripa Albastră, lotul 3, din cadrul T.C.I.F. Galați a preluat-o, în luna aprilie, de­ la o unitate specia­lizată a Ministerului Industriei A­­limentare, care, timp de 3 ani a­­proape că n-a executat nimic din proiectul inițial - ne-a spus ingi­nerul Gheorghe Constantin. Așa că noi a trebuit să începem ia­răși „cu începutul“, ca să mă ex­prim astfel. A fost foarte greu, mai ales că este vorba de o investiție ce însumează aproape 10 milioane de lei și care cuprinde numeroase amenajări de specialitate, lucrări de artă, construcții solide. La în­ceput a existat o oarecare dezori­entare și acalmie. Aproape trei luni n-am reușit să realizăm pla­nul. A fost nevoie de o reorgani­zare a muncii, de aducere a unor utilaje complexe, a unor oameni pricepuți și mai ales experimentați în astfel de lucrări. Dar mai pre­sus de orice, a fost nevoie de hotărîrea nestrămutată de a în­vinge greutățile. Astfel, oamenii noștri au reușit ca în luna august, prin mobilizarea totală a forțelor, utilizarea eficientă a agregatelor și GH. ANGHELACHIE (continuare în pag. a­ 3-a) LUNA SEPTEMBRIE, luna recuperării tuturor restanțelor Pe șantierul amenajării piscicole de la Cîrja, ritmul lucrărilor tre­buie intensificat Vremea neprielnică să nu prindă pe constructori la jumătatea drumului! t Banchet oferit in onoarea tovarășului 1 Nicolae Ceausescu si a tovarășei Elena Ceausescu 1 - 1 . Președintele Republicii Ecua­dor, general Guillermo Rodri­guez Lara, a oferit, joi seara, un banchet in saloanele Palatului Național, în onoarea președinte­lui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalități ale vieții culturale, științifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactorii-șefi al principalelor ziare din Quito, conducerea mu­nicipalității și alte persoane ofi­ciale. Au participat persoanele ofi­ciale române. La sosirea președintelui Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, garda militară prezidențială a prezentat onorul. Oaspeții români au fost întîm­­pinați de președintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării președinte­lui Nicolae Ceaușescu și tovară­șei Elena Ceaușescu a demnita­rilor ecuadorieni, șefilor misiu­nilor diplomatice acreditați la Quito, prezenți la banchet. In timpul banchetului, cei doi președinți au rostit cuvîntări. Președintele Ecuadorului a în­­mînat președintelui Nicolae Ceaușescu „Marele colan al Or­dinului Național de Merit“, cea mai înaltă distincție ecuadoria­­nă, conferită prin tradiție șefilor de state, promotori ai păcii și justiției sociale, militanți con­secvenți pentru conviețuire fră­țească între oameni. Banchetul s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. Cuvintarea președintelui GUILLERMO RODRIGUEZ LARA In cuvintarea sa președintele Guillermo Rodri­guez Lara a evidențiat că este un eveniment unic prezența președintelui Ceaușescu, ca primul șef de stat din Europa orientală, care vizitează Ecuado­rul și care „Aduce prietenia unui popor latin ca și al nostru". Subliniind că multe puncte, în special originea latină, unesc cele două popoare, vorbitorul a spus în continuare: pe noi românii și ecuadorienii ne unește credința noastră în prietenia cu toate po­poarele cu care putem discuta, fără teamă de in­fluențe psihologice, pe deplin atașați independen­ței fiecăruia, cu dorința de colaborare reciprocă în domeniul promovărilor creatoare și constructive, departe de orice intenție de a interveni în trebu­rile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo constrîngere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ulti­mii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumneavoas­tră economică, industrială, agricolă, minieră, finan­ciară, de cercetare tehnico-științifică să fie mai avansată decit dezvoltarea noastră. Dar atît o na­țiune, cît și cealaltă au încă de parcurs un drum lung in etapa aspră de creștere spre împlinire. Poporul dumneavoastră, domnule președinte Ceaușescu, merită respectul tuturor popoarelor lumii, pentru că a dat exemplul celei mai ferme independențe de stat și a stabilit relații cu țări cu diverse orientări ideologice, încercînd să gă­sească coincidențe creatoare și elemente favora­bile dezvoltării reciproce, menținîndu-se departe de zonele în care s-ar fi putut produce conflicte și prejudecăți, invidie sau izolare. Sentimentul de egalitate, domnule președinte Ceaușescu, este comun pe toate latitudinile pă­­mîntului, specific tuturor ființelor umane, cu ex­cepția acelora care, în exercitarea neînfrînată a unor privilegii nefaste, devin agresivi și luptă împotriva acelora care, proclamă progresul eco­nomic și cultural al majorității, în mod inuman în­lăturată de la bunurile existente. După ce s-a referit la caracteristicile specifice ale dezvoltării Ecuadorului, președintele Guillermo Rodriguez Lara a spus: pe lingă înfăptuirea re­voluției noastre, asigurăm evoluția spre progres a țării, dezvoltînd relații frățești de prietenie și colaborare cu toate statele de pe planetă. Și acum, cu profundă satisfacție omagiem femeia română, exponentă a unei mari țări europene, re­prezentată de doamna Elena Ceaușescu, demna soție a președintelui Republicii Socialiste România, femeia mîndră prin condiția sa de mamă, de soție și de membru dinamic al unei societăți de un e­­xemplar progres. Ea însăși este protagonista des­tinului femeii contemporane, căreia nu-i este în­chis drumul spre știință, artă sau politică; o ad­mirăm pentru respectabila sa condiție de doctor și inginer în chimie, care a adus eminente servicii cercetării în această înaltă disciplină din patria sa; aplaudăm activitatea consacrată în folosul so­cietății și marele ajutor pe care îl acordă străluci­tului său soț: Dumneavoastră, domnule președinte, luptător măreț, om care vine din sufletul poporului său, credincios propriilor sale convingeri care a făcut un cult din abnegație și inteligență pentru a-și servi compatrioții, vreau să vă exprim felicitările noastre pentru sarcina pe care o îndepliniți cu strălucire, pe acest drum plin de succese, care cre­ează legături și raporturi efective cu țările pe care le-ați vizitat. Ca dovadă al acestui lucru, statul pe care îl reprezint în numele forțelor armate ale țării mele și ale revoluției naționaliste ecuadoriene, doresc să vă înminez „Marele colan al Ordinului Național de Merit", care se acordă șefilor de state, cea mai înaltă decorație pe care o oferim promo­torilor păcii din lume, exponenților justiției sociale, militanților consecvenți pentru conviețuirea fră­țească a speciei umane. Cuvintarea președintelui NICOLAE CEAUȘESCU Mult stimate domnule președinte, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor. Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecu­ador prietenă, la invitația amabilă a dumneavoas­tră, domnule președinte, reprezintă un moment de importanță deosebită în relațiile țărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un șef de stat român o face în țara dumneavoastră și, după cum ați menționat, prima vizită a unui șef de stat din țările socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, domnule președinte, pen­tru urările de bun venit, pentru primirea ospita­lieră pe care ne-ați rezervat-o. De asemenea, do­resc să mulțumesc populației capitalei patriei dumneavoastră pentru manifestările de prietenie și simpatie față de noi. Cn toate acestea, noi ve­dem expresia sentimentelor de prietenie față de poporul român, dorința de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre țările și popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă adresez, domnule președinte, în numele Consiliului de Stat, al gu­vernului, al poporului român și al meu personal, un salut călduros prietenesc și cele mai bune urări de fericire și prosperitate poporului prieten ecu­adorian. Am venit în țara dumneavoastră și în alte țări ale Americii Latine animați de sentimente de pri­etenie și solidaritate, de dorința de a explora îm­preună căile dezvoltării prieteniei și colaborării multilaterale dintre popoarele noastre. Intr-adevăr, poporul român și poporul ecuado­rian au multe trăsături comune, ca urmare a afi­nităților de origine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele s-au inspirat din cuceririle știin­ței și culturii europene și universale. Fără îndoială că toate acestea au o mare însemnătate în dezvol­tarea prieteniei dintre popoarele noastre, dar po­poarele român și ecuadorian au și alte momente, aș putea spune identice, în dezvoltarea lor națio­nală și socială, au cunoscut timp îndelungat asu­prirea străină, au dus lupte îndelungate pentru cucerirea independenței naționale, pentru afirmarea lor ca națiuni independente și libere. In decursul istoriei sale, poporul român a făcut față multor greutăți, a suferit secole întregi asu­prirea străină, a dus lupte grele pentru apărarea ființei sale naționale și, poate, tocmai datorită a­­cestor împrejurări deosebite națiunea română s-a dezvoltat în mod viguros, s-a afirmat cu o iden­titate proprie în rîndul națiunilor lumii. Am cucerit independența națională cu aproape 100 de ani în urmă, dar dominația monopolurilor străine imperialiste a făcut ca această indepen­dență să nu fie deplină. Abia cu 29 de ani în urmă, cînd poporul român, unindu-și toate forțe­le sale, a răsturnat dictatura fascistă, și-a luat soarta în propriile mîini, a pus capăt pentru tot­deauna dominației străine și a pășit pe calea dez­voltării economico-sociale cu adevărat libere și independente. 30 de ani nu reprezintă o perioadă lungă în istorie, dar în acești ani poporul român a obținut succese remarcabile în dezvoltarea sa, în făurirea unei societăți noi, societatea socialistă, care a descătușat toate energiile creatoare ale în­tregului popor, stăpîn pe destinele proprii, hotărit să-și făurească viața, viitorul, corespunzător năzu­ințelor sale. Ne-am preocupat de a dezvolta în ritm intens industria, agricultura, considerînd că făurirea u­­nei economii puternice constituie factorul esențial pentru progresul oricărui popor, pentru reali­zarea unei adevărate independențe și suverani­tăți, pentru bunăstarea și fericirea sa. (continuare în pag. a 4-a) • Vizite ale tovarășei Elena Ceaușescu • Vizită la Universitatea Centrală din Quito • Depuneri de coroane # Vizita la templul — muzeu „Compania de Jesus“ In pagina a 4-a _L

Next