Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1662-1739)
1973-09-15 / nr. 1726
1 t \ ) íianoviCA CENTRALĂ UNIVERSITARA I in M. EMINESCU* IAȘI — Proletari din toate țările, unifi v vremea Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul VI, nr. 1726 Sîmbătă, 15 septembrie 1973 4 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI MMim IN ECUADOR Vizită protocolară Joi după-amiază, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Național, președintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relațiile de colaborare dintre cele două țări, și îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situației internaționale actuale. La sosire și la plecarea de la Palatul Național, garda prezidențială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cît și în fața reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. inutsitut, imiHh't Acțiuni energice, participare activă la lucru a tuturor oamenilor muncii de la sate pentru URGENTAREA STRÎNGERII RECOLTEI ȘI A ÎNSÂMÎNTĂRILOR C.A.P. Blăgești. Mecanizatorii au trecut, cu toate forțele, la insămințarea griului. î „Ce poți face astăzi, nu lăsa J pe miine!“ I sămînțeze cu grîu un număr de 800 de hectare. Deși sintem la 15 septembrie, deci, aproape de limita I superioară a intervalului de începere a acestei acțiuni, conform prevederilor tehnologice, la această unitate ritmul de încorporare în sol al materialului de însămînțare « nu este cel corespunzător, pînă acum însămînțîndu-se I , abia cîteva zeci de hectare. Cum se explică acest lucru? * — am întrebat-o pe tov. ing. I Maria Aprodu. Ni s-a răspuns: „Sînt două cauze. Una contstă în faptul că terenul nu i se poate pregăti corespunzător, din pricina lipsei de umiditate, iar a doua, în aceea s că premergătoarele culturi " C. PÄUNESCU (continuare în pag. a 3-a) Imnul acesta, Intreprinderea agricolă de stat ' §% Laza și-a propus să în 1 La Pușcași misii condiții a Iii cu mult purii Si SI TERMINE SIMiMIOL ! * 1.000 tone de îngrășăminte naturale j zac „uitate“ în sectorul zootehnic j J • Lucrările de bază și de pregătire a Jpatului germinativ sînt efectuate în proporție de 80 la sută l țime, mult, căzut n sfîrșit, o dată cu depășirea termenului de 10 septembrie, acțiunea de însămînțare a griului a intrat în drepturile ei legii, acest lucru, cu atît mai cu cît în ultimele zile au și cîteva averse de ploaie, fenomen care a contribuit considerabil la scăderea temperaturii în sol și la sporirea randamentului, la pregătirea terenului în vederea încorporării materialului de însămînțare. Avînd în vedere acest lucru, ca și necesitatea de a termina cît mai curînd posibil lucrarea amintită, cooperatorii din Pușcași — după cum ne informa, recent, Ștefan Rusu, președintele cooperativei — au trecut cu toate mașinile de care dispun la pregătirea și însămînțarea terenului destinat speciilor de graminee păioase. Se pune întrebarea : „Avînd în vedere faptul că soiurile de grîu luate în cultură sînt mari consumatoare de azot, fosfor și chiar de potasiu, precum și de unele, microelemente de nutriție, s-au luat aici măsurile cuvenite în vederea sporirii fertilității solului?". Să vedem. Din discuțiile avute cu interlocutorul nostru, răspunsul este, afirmativ, din moment ce — spune eiînsu! —.„noi am administrat, în cîmp, întreaga cantitate de substanțe chimice, respectiv, de Superfosfat pe care am avut-o în stoc". Intr-adevăr, situațiile prezentate relevă că, în diferite puncte de lucru, din cele 150 de hectare — cîte vor fi aici cultivate cu grîu — anul acesta, s-au transportat 22 de tone de îngrășăminte sintetice, cantitate care a putut înnobila pămîntul pe 76 de hectare, dacă avem în vedere faptul că la unitatea de su p. CORIOLAN (continuare în pag. a 3-a) ZIU INVESTIȚIILE integral realizate Lunca Prutului și-a schimbat, an de an, înfățișarea. De la Albița și pînă dincolo de Fălciu, în locul bălților de odinoară, întîlnești acum lanuri mănoase, grădini de legume, parcele pentru felurite culturi experimentale. Prin munca neobosită a omului, pămîntul și-a schimbat înfățișarea. Rar mai zărești piscuri de trestie ce amintesc că aici, altădată, zile erau atotstăpînitoare. Și smîrculucrările de hidroameliorații continuă. Dar, un alt șantier reține acum atenția. El începe de la Binzești și se continuă pînă la Cîrja. Aiți oameni și utilaje lucrează la amenajarea unor eleștee destinate pisciculturii. Un adevărat păienjeniș de canale pentru aducțiunea și evacuarea apei, iazuri de diferite dimensiuni prefigurează întreprinderea piscicolă de mîine, care va asigura, în bună măsură, nu numai cantități suficiente de puiet, pește pentru consum, ci va fi și un furnizor de primă mărime pentru unele fabrici de conserve. Un dig lung de aproape 10 km, pune stavilă apelor Prutului, talonat de un altul agropiscicol ce se întinde pe 7 km. și va despărți terenul arabil scos de sub băltiri (cca. 1.000 de hectare) de amenajarea piscicolă. „Este o lucrare de amploare pe care șantierul nostru, nr. 5, Ripa Albastră, lotul 3, din cadrul T.C.I.F. Galați a preluat-o, în luna aprilie, de la o unitate specializată a Ministerului Industriei Alimentare, care, timp de 3 ani aproape că n-a executat nimic din proiectul inițial - ne-a spus inginerul Gheorghe Constantin. Așa că noi a trebuit să începem iarăși „cu începutul“, ca să mă exprim astfel. A fost foarte greu, mai ales că este vorba de o investiție ce însumează aproape 10 milioane de lei și care cuprinde numeroase amenajări de specialitate, lucrări de artă, construcții solide. La început a existat o oarecare dezorientare și acalmie. Aproape trei luni n-am reușit să realizăm planul. A fost nevoie de o reorganizare a muncii, de aducere a unor utilaje complexe, a unor oameni pricepuți și mai ales experimentați în astfel de lucrări. Dar mai presus de orice, a fost nevoie de hotărîrea nestrămutată de a învinge greutățile. Astfel, oamenii noștri au reușit ca în luna august, prin mobilizarea totală a forțelor, utilizarea eficientă a agregatelor și GH. ANGHELACHIE (continuare în pag. a 3-a) LUNA SEPTEMBRIE, luna recuperării tuturor restanțelor Pe șantierul amenajării piscicole de la Cîrja, ritmul lucrărilor trebuie intensificat Vremea neprielnică să nu prindă pe constructori la jumătatea drumului! t Banchet oferit in onoarea tovarășului 1 Nicolae Ceausescu si a tovarășei Elena Ceausescu 1 - 1 . Președintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet in saloanele Palatului Național, în onoarea președintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalități ale vieții culturale, științifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactorii-șefi al principalelor ziare din Quito, conducerea municipalității și alte persoane oficiale. Au participat persoanele oficiale române. La sosirea președintelui Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, garda militară prezidențială a prezentat onorul. Oaspeții români au fost întîmpinați de președintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării președintelui Nicolae Ceaușescu și tovarășei Elena Ceaușescu a demnitarilor ecuadorieni, șefilor misiunilor diplomatice acreditați la Quito, prezenți la banchet. In timpul banchetului, cei doi președinți au rostit cuvîntări. Președintele Ecuadorului a înmînat președintelui Nicolae Ceaușescu „Marele colan al Ordinului Național de Merit“, cea mai înaltă distincție ecuadoriană, conferită prin tradiție șefilor de state, promotori ai păcii și justiției sociale, militanți consecvenți pentru conviețuire frățească între oameni. Banchetul s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Cuvintarea președintelui GUILLERMO RODRIGUEZ LARA In cuvintarea sa președintele Guillermo Rodriguez Lara a evidențiat că este un eveniment unic prezența președintelui Ceaușescu, ca primul șef de stat din Europa orientală, care vizitează Ecuadorul și care „Aduce prietenia unui popor latin ca și al nostru". Subliniind că multe puncte, în special originea latină, unesc cele două popoare, vorbitorul a spus în continuare: pe noi românii și ecuadorienii ne unește credința noastră în prietenia cu toate popoarele cu care putem discuta, fără teamă de influențe psihologice, pe deplin atașați independenței fiecăruia, cu dorința de colaborare reciprocă în domeniul promovărilor creatoare și constructive, departe de orice intenție de a interveni în treburile interne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo constrîngere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dumneavoastră economică, industrială, agricolă, minieră, financiară, de cercetare tehnico-științifică să fie mai avansată decit dezvoltarea noastră. Dar atît o națiune, cît și cealaltă au încă de parcurs un drum lung in etapa aspră de creștere spre împlinire. Poporul dumneavoastră, domnule președinte Ceaușescu, merită respectul tuturor popoarelor lumii, pentru că a dat exemplul celei mai ferme independențe de stat și a stabilit relații cu țări cu diverse orientări ideologice, încercînd să găsească coincidențe creatoare și elemente favorabile dezvoltării reciproce, menținîndu-se departe de zonele în care s-ar fi putut produce conflicte și prejudecăți, invidie sau izolare. Sentimentul de egalitate, domnule președinte Ceaușescu, este comun pe toate latitudinile pămîntului, specific tuturor ființelor umane, cu excepția acelora care, în exercitarea neînfrînată a unor privilegii nefaste, devin agresivi și luptă împotriva acelora care, proclamă progresul economic și cultural al majorității, în mod inuman înlăturată de la bunurile existente. După ce s-a referit la caracteristicile specifice ale dezvoltării Ecuadorului, președintele Guillermo Rodriguez Lara a spus: pe lingă înfăptuirea revoluției noastre, asigurăm evoluția spre progres a țării, dezvoltînd relații frățești de prietenie și colaborare cu toate statele de pe planetă. Și acum, cu profundă satisfacție omagiem femeia română, exponentă a unei mari țări europene, reprezentată de doamna Elena Ceaușescu, demna soție a președintelui Republicii Socialiste România, femeia mîndră prin condiția sa de mamă, de soție și de membru dinamic al unei societăți de un exemplar progres. Ea însăși este protagonista destinului femeii contemporane, căreia nu-i este închis drumul spre știință, artă sau politică; o admirăm pentru respectabila sa condiție de doctor și inginer în chimie, care a adus eminente servicii cercetării în această înaltă disciplină din patria sa; aplaudăm activitatea consacrată în folosul societății și marele ajutor pe care îl acordă strălucitului său soț: Dumneavoastră, domnule președinte, luptător măreț, om care vine din sufletul poporului său, credincios propriilor sale convingeri care a făcut un cult din abnegație și inteligență pentru a-și servi compatrioții, vreau să vă exprim felicitările noastre pentru sarcina pe care o îndepliniți cu strălucire, pe acest drum plin de succese, care creează legături și raporturi efective cu țările pe care le-ați vizitat. Ca dovadă al acestui lucru, statul pe care îl reprezint în numele forțelor armate ale țării mele și ale revoluției naționaliste ecuadoriene, doresc să vă înminez „Marele colan al Ordinului Național de Merit", care se acordă șefilor de state, cea mai înaltă decorație pe care o oferim promotorilor păcii din lume, exponenților justiției sociale, militanților consecvenți pentru conviețuirea frățească a speciei umane. Cuvintarea președintelui NICOLAE CEAUȘESCU Mult stimate domnule președinte, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor. Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador prietenă, la invitația amabilă a dumneavoastră, domnule președinte, reprezintă un moment de importanță deosebită în relațiile țărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un șef de stat român o face în țara dumneavoastră și, după cum ați menționat, prima vizită a unui șef de stat din țările socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, domnule președinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-ați rezervat-o. De asemenea, doresc să mulțumesc populației capitalei patriei dumneavoastră pentru manifestările de prietenie și simpatie față de noi. Cn toate acestea, noi vedem expresia sentimentelor de prietenie față de poporul român, dorința de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre țările și popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă adresez, domnule președinte, în numele Consiliului de Stat, al guvernului, al poporului român și al meu personal, un salut călduros prietenesc și cele mai bune urări de fericire și prosperitate poporului prieten ecuadorian. Am venit în țara dumneavoastră și în alte țări ale Americii Latine animați de sentimente de prietenie și solidaritate, de dorința de a explora împreună căile dezvoltării prieteniei și colaborării multilaterale dintre popoarele noastre. Intr-adevăr, poporul român și poporul ecuadorian au multe trăsături comune, ca urmare a afinităților de origine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele s-au inspirat din cuceririle științei și culturii europene și universale. Fără îndoială că toate acestea au o mare însemnătate în dezvoltarea prieteniei dintre popoarele noastre, dar popoarele român și ecuadorian au și alte momente, aș putea spune identice, în dezvoltarea lor națională și socială, au cunoscut timp îndelungat asuprirea străină, au dus lupte îndelungate pentru cucerirea independenței naționale, pentru afirmarea lor ca națiuni independente și libere. In decursul istoriei sale, poporul român a făcut față multor greutăți, a suferit secole întregi asuprirea străină, a dus lupte grele pentru apărarea ființei sale naționale și, poate, tocmai datorită acestor împrejurări deosebite națiunea română s-a dezvoltat în mod viguros, s-a afirmat cu o identitate proprie în rîndul națiunilor lumii. Am cucerit independența națională cu aproape 100 de ani în urmă, dar dominația monopolurilor străine imperialiste a făcut ca această independență să nu fie deplină. Abia cu 29 de ani în urmă, cînd poporul român, unindu-și toate forțele sale, a răsturnat dictatura fascistă, și-a luat soarta în propriile mîini, a pus capăt pentru totdeauna dominației străine și a pășit pe calea dezvoltării economico-sociale cu adevărat libere și independente. 30 de ani nu reprezintă o perioadă lungă în istorie, dar în acești ani poporul român a obținut succese remarcabile în dezvoltarea sa, în făurirea unei societăți noi, societatea socialistă, care a descătușat toate energiile creatoare ale întregului popor, stăpîn pe destinele proprii, hotărit să-și făurească viața, viitorul, corespunzător năzuințelor sale. Ne-am preocupat de a dezvolta în ritm intens industria, agricultura, considerînd că făurirea unei economii puternice constituie factorul esențial pentru progresul oricărui popor, pentru realizarea unei adevărate independențe și suveranități, pentru bunăstarea și fericirea sa. (continuare în pag. a 4-a) • Vizite ale tovarășei Elena Ceaușescu • Vizită la Universitatea Centrală din Quito • Depuneri de coroane # Vizita la templul — muzeu „Compania de Jesus“ In pagina a 4-a _L