Vremea, ianuarie-iunie 1936 (Anul 9, nr. 419-443)

1936-02-09 / nr. 424

VREMEA de după paravan Maestrul Micescu... »..era înconjurat — la Barou ~ dre un grup întreg de amici... Printre ei se aflau avocați, de toate nuanțele politice: liberali, a­­verescani, naționali creștini — precum și unii, de alte nuanțe, , mai puțin creștine.­. Glume, spirite, șuetă — în care maestrul scăpăra cu o diabolică strălucire». La un moment dat, un nepoftit puse o întrebare foarte inopor­tună: — „Spune-ne rău, maestre, în ce partid te afli acum, căci știm cai fost ales pe listă liberală, dar te revendică național-creștinii... Maestru vrei să scape cu mă­­estrie: „Sune în partidul în care nu am născut și în care mă aflu și acuma, în partidul liberal“... — „Știu, maestre"... făcu incre­dulul amic... Dar de la naștere și până acum nu vreți să mai spu­neți prin câte partide ați mai tre­cut?... La N­. G. I. R. .«•sau întâlnit, față în față doui magnați ai industriei: d. Ossicea­­nu și d. Bușilă ambii președinți a nenumărate consilii de administra­ție în petrol și alte societăți, mai mult sau mai puțin similare­.. Ca tot omul căruia îi merge prea bine, cei două ași au înce­put să se vaite: — ..Ah, dragă“ — făcu d. Bușilă, — mă simt tare rău bol­nav“.­. — „Și eu“ —­ adăogă d. Ossi­­ceanu —­ „am o afurisită de larin­­gită care nu mă lasă să vorbesc,­­­din cauza asta nici nu mi-am fă­cut raportul.... că tot nu-l pot citi... — ..Eu o duc mai rău" — supra­licită d. Bușilă.. — „Mă doare în­grozitor ficatul“.­. La auzul acestei lamentații, d- O­ssiceanu, care decând cu aface­rea ,,Cagero“ a avut multe nopți de insomie, spuse oftând : „Pe d-ta te doare numai un ficat­., Dar eu am chestia „ailal­tă" care mă arde rău la ficați“­. D. mareșal­orescu «— spun unele cercuri — ar fi tri­mis — de la Monte-Carlo, unde se află ■ — o scrisoare prin care declară formal că abdică dela președinția partidului poporului — lăsând foștilor săi partizani toată libertatea de acțiune... Regența lăsată de d-sa în țară s’a alarmat­.. Și se spune că d. Pe F’e Negulescu, alături de d.­­Trancu-Iași și Anibal Teodo­­­escu ar fi trimis o lungă misivă, Mareșalului, prin care îl imploră să nu lichideze bruma de partid ce-o mai are și să vină în țară, pentru a aranja lucrurile cât mai bine­.. — „In cazul ăsta“ — spunea zilele trecute d. Inculeț — este prima dată când o regență își roa­gă stăpânul să revină pe tronul... prezidențial... Căci biata Regență, fără ce s’ar face Mareșalul? „N’ar fi decât un consiliu de ad­ministrație dela „Cagero“ fără Grosz“... — complectă d. Titea­­n­u... D. Iorga ...care plecase dela Paris la Gând și la Haga, a fost chemat — ime­diat după sosirea Regelui — din nou în Capitala Franței. — „Bine, bine, dar cum rămâ­ne Titulescu, ministrul de externe al nostru, când vede că — deși este el de față — se mai face apel la un nou ambasador, în persoana lui Iorga?... întrebă nedumerit, un fruntaș național-țărănsit... — „Fiecare cu ambasada lui“ — făcu­t. Ghelmegeanu.. Unul cu ambasada „Ligii Națiunilor“ și celălalt cu ambasada „Ligii Cul­turale“... Luptele din Mehedinți Dacă în Abisinia ploile au impus o încetinire a ritmului o­­perațiilor, în schimb toamna asta dulce substituită iernii, a înlesnit trupelor politice din Mehedinți încăerări violente. D. dr. Lupu, generalisimul oș­tilor național-țărăniste și d. general Rujinski, șeful său de stat-major dirijează mișcările trupelor în vederea orei H., a­­dică a zilei de 18 Februarie când au loc alegerile. Forțele adverse sunt comandate de d-nii Octavian Goga și Tilică Ioanid după ce d. Robu a fost „limi­­tat“ ca un simplu De Bono. Re­zultatele luptei nu pot fi prevă­zute. Se afirmă pe de altă parte că ministrul de interne pătruns se vede de spiritul pacific al Genevei, ar fi propus beligeran­ților un armistițiu urmând ca trupele să fie evacuate din Me­hedinți. Nu se știe încă precis dacă aceștia sunt dispuși să suspende ostilitățile. Uniforme... Unele partide politice și-au îmbrăcat partizanii în uniforme, organizându-i în detașamente militărești. Succesul uniformelor politice în Germania a îndem­nat pe politicianii noștri, încli­nați spre mimetism din cauza u­­nei sărăcii de gândire proprie — și astfel avem azi tot felul de cămăși colorate destinate să în­locuiască programele. de Ia Germania succesul obținut formațiunile militarizate e explicabil. După război, această țară pătrunsă de spirit milita­rist, s-a văzut obligată să re­nunțe la serviciul militar obli­gatoriu. Pentru a eluda obliga­țiile luate la Versailles, Germa­nia a organizat trupele de asalt, armată camuflată, declarându-le simple organizații politice. Tine­retul german a năvălit în aceste trupe care le ofereau prilejul de­ a purta o uniformă, un cen­d­ron și o pușcă. Așa se explică faptul că îndată după introdu­cerea serviciului militar, trupele de pretorieni au pierdut orice putere, fiind vărsate în armata regulată sau trimise la vatră. Există oare și la noi aceste condițiuni de desvoltare a unor formațiuni militare în marginea armatei regulate? Slavă Dom­nului, pentru acei tineri cari se simt măcinați de porniri ostă­șești există posibilitatea de­ a deveni soldați autentici, fără să fie nevoiți să se înroleze în si­mulacrele militare. In afară de steagul cu embleme împrumu­tate dela state streine există loc destul sub drapelele regimente­lor... Christos Dobrescu Partizanii înflăcărați ai exclusu­lui domn Dobrescu se silesc să-i dea o aureolă de martir. După ce a fost comparat cu Galilei, cu Napoleon, și cu Danton, iată a­­cum că fostul primar ne este în­fățișat ca un Christos căruia oa­menii d-rului Lupu „i-au dat să bea vin amestecat cu fiere... iar după ce l-au răstignit, au împăr­țit veștmintele lui, aruncând sorți așa cum se rostește Matei, cap. 27, versetele 34 și 35. Știam până acum că prietenii d-lui Dobrescu s’au solidarizat cu prigonitul, retrăgându-se dela clu­bul central unde domnește d-rul Lupu și ai săi. Or iată că avem pe masa noastră o gazetă căreia îi zice „Secția I-a, organ de ex­primare pentru membrii partidului național-țărănesc din circ. I“ — gazetă care atacă pe prigonitorii d-lui Dobrescu din fruntea parti­dului. Și, altă ciudățenie, pe fron­tispiciul gazetei scrie că „redacția și administrația se află în strada Clemenceau­­“ — adică chiar la clubul central al partidului... Să fie inamicii d-rului Lupu chiar între zidurile cetății sale? €oafa­ sa Se pare că activitatea d-lui Mi­­tiță Constantinescu tulbură som­nul foarte multor samsari politici — căci din rândurile lor a pornit svonul că guvernatorul va fi che­mat la o altă demnitate lăsând Banca Națională pe mâinile ace­lora cari transformaseră această instituție într’un fel de tarabă a ce­lor mai inevitabile interese particu­lare. E inutil să adăugăm că svo­nul acesta nu corespunde nici unei realități. Mai mult ca oricând as­tăzi prezența d-lui Mitiță Con­stantinescu în fruntea Băncii Na­ționale este o necesitate imperioa­să — mai ales că guvernatorul se află abia la începutul operei sale de epurație. Legile higienei mo­rale au fost reintronate la Banca Națională și prestigiul instituției a renăscut. Buboiul „Cagero“ repre­zintă numai o parte din cancerul care s’a întins pe viața economică a țării, atingând și Banca Națio­nală, adică însăși inima vieții eco­nomice. D. Mitiță Constantinescu a dat o satisfacție opiniei publice rezis­tând la toate presiunile ce s’au e­­xercitat pentru înăbușirea scanda­lului. Să recunoaștem că fenome­nul nu e prea frecvent, dacă ținem seamă de moravurile noastre și de falsul spirit de solidaritate politică ce domnește în viața noastră pu­blică. D. Mitiță Constantinescu va trebui să înfrângă coaliția ce­lor cari nu se împacă cu noua at­mosferă morală de la Banca Națio­nală — și o va înfrânge. De la în­vestirea sa și până acum, guver­natorul a dovedit că nu cunoaște șovăiala. E o indicație pentru vii­tor, de care va trebui să se țină seamă. Armonia... D. Bebe Brătianu cum îi spun prietenii sau d. Const. Brătianu cum se numește — este secretarul general al partidului liberal, dem­nitate care presupune o identitate perfectă de opinii cu miniștrii unui guvern al partidului. Funcțiunea de secretar al partidului nu e e­­sențială decât dacă omul ce-o în­deplinește îi imprimă un caracter decisiv. Așa, de pildă, Stalin nu este nici măcar subsecretar de stat, mulțumindu-se doar să ră­mână secretarul partidului comu­nist — dar din acest loc el con­duce destinele Rusiei. La fel, d. Madgearu — bine­înțeles, pă­strând toate proporțiile — din scaunul său de secretar exercită o puternică influență asupra tutu­ror forurilor partidului... D. Bebe Brătianu, e adevărat, nu s’a ma­nifestat ca om politic într’un mod prea pronunțat, preferând să pă­streze aerul unui om lipsit de pa­siune politică. Iată însă că în lipsa unchiului plecat la vânătoare, ne­potul Bébé adresează d-lui Inculeț niște mustrări și o chemare la or­din pe un ton cu care minstrul de interne se declară neobișnuit. Deși a măsurat riscurile unei polemici, d. Inculeț și-a adus aminte că unii îl consideră om de spirit — și n’a­­ ezitat să răspundă. La rândul său, d. Bebe Brătianu a dat o re­plică destul de ascuțită vorbind despre spiritul subtil și apoi des­pre stomacul puternic al ministru­lui. Polemica continuă, deși a pă­răsit cadrul gazetăresc pentru a deveni o adevărată problemă po­litică. Se crede că ieșirea d-lui Bebe Brătianu, face parte dintr-un întreg plan strategic stabilit amă­nunțit de amatorii „întregirei“ i­­mediate.­­—" Bébé și Georgel se vor în­țelege minunat! ar fi oftat o cu­coană din neamul Brătienilor, con­templând parcă viitorul strălucit al familiei... Asta nu înseamnă că partidul liberal va consimți să devină un bun al familiei Brătianu, transmi­sibil ca un domeniu între unchi, frați și nepoți... Lovitura de stat de la Roman Organizația național-țărănistă dela Roman avea un șef invizibil, intruvabil și inactiv, care răspun­de la numele de Hoisescu și se îndeletnicește cu niște preziden­ții de consilii de Case autonome. Un asemenea șef absent a fi po­trivit pentru vremuri de pace po­litică, dar prezența lui în fruntea unei organizații pe vremurile a­­cestea de încăerări crâncene e o adevărată calamitate și un gi­ cert al înfrângerii. La toate a­­cestea s’au gândit național-țără­­niștii dela Roman când s’au în­trunit și au purces, fără multe formalități, la debarcarea șefului. Lovitura de stat a reușit și conducerea centrală s-a înclinat, deși cei câțiva prieteni ai d-lui Hoisescu s au îmbulzit la ghișeele oficiului telegrafic, toate re­clamând centrului pe insurgenți. D-rul Lupu le-a răspuns, tot prin depeșă că șefia Romanului va rămâne d-lui Hoisescu. D. dr. Lupu face apel la dizidenți să la­se neînțelegerile locale și să se unească „în aceste vremuri de grea cumpănă”... — De ce neînțelegeile dela Roman sunt mai primejdioase ca frământările din București? a în­trebat d. dr Ene, șeful nou pro­clamat de insurgenți, dar D. dr. Lupu n’a răspuns încă, atitudinea sa conciliantă pentru Roman și intrasigentă pentru București e comentată în toate felurile. Dulcea prietenie germană-poloneză trece prin mo­mente grele. După faimoasele pu­pături Goering-Beck, iată-l acum pe doctorul Schacht, ministrul Economiei Reichului scuipând grosolan în amorul polono-ger­­german. Intr’un discurs recent d-rul Schacht a declarat că prin­tre alte crime tratatul din Ver­sailles a mai făptuit una, despăr­­țind Silezia superioară în două... Ministrul polonez de la Berlin — pardon­ ambasadorul — a pro­testat. — Vă iubim, ar fi răspuns Fuehrerul — dar fiți și voi mai dezinteresați... Cadourile întrețin amorul. Ce-ar fi să ne restituiți Silezia ? Patetica demisie a d-Bui Strunga Peste câteva zile, Parlamentul își va redeschide porțile — și o­­dată cu aceasta va fi reluată ve­chea piesă de mare succes: Ca­­gero, ah Cagero! De astă dată focul va fi re­deschis nu de național-țărăniști, ci de d. Manolescu-Strunga, ca­re înțelege să-și ia revanșa pen­tru iubita d-sale îndepărtare din guvern.... Pentru pregătirea atmosferă, d. Manolescu-Strunga a început să țină fulminante cuvântări la con­gresul U.G.S.R.-ului. In prima ședință a congresului fostul ministru al industriei a ți­nut un patetic discurs, în care a arătat cauzele ce l-au determinat să părăsească vechiul său porto­foliu, pentru a redeveni simplu particular... Și d. Strunga a enumărat toa­te nenorocirile abătute asupra re­gimului exportului arătând că d-sa a prezis încă de­ atunci de­zastrul comerțului de devize... Unul din fruntașii guvernului, citind declarațiile d-lui Strunga, a dat sceptic, din cap: " „Strunga ăsta prezice eveni­mentele după ce s’au întâmplat... Face și el acum pe profetul... postum... „In orice caz ...a încheiat d. Strunga dis­cursul de la „Uniunea Industria­șilor“ să nu se mai spună că eu nu mi-am făcut datoria de-a fi dat alarma la timp... „Eu am fost în regulă ”... Câți­va dintre industriași au subliniat spusele d-lui Strunga: „In regulă, în regulă — numai că mai trebuia puțină regulă și în capul ministerului de industrie”.. S’a anunțat... ...prin ziare că la clubul națio­nal țărănesc s’ar fi produs Marți noaptea o mică devastare, cu spargere de geamuri... Vinovații au fost bănuiți că ar fi câțiva studenți naționaliști... D. Eugen Titeanu, subșeful Celcei, raportând acest caz d-lui Inculeț, a ținut să precizeze: „Eu nu cred că au fost studenți naționaliști, ci mai degrabă au fost studenții lui Dem. Dobrescu și Protopopescu... Conflictele și atitu­dinile partidelor și ligilor franceze (Continuare din pag. 5-a) (formați la o școală specială, cum era la Grecii antici), care luptă în întreaga Franță pentru ideile și scopurile Centrului de Propagandă Republican­ Natio­nal­ I Kerillis crede în parlament și partide, organizația-tip a demo­crației. Dar recunoaște că ligile sunt eficiente mijloace defensive împotriva curentelor de stânga. Deși admiră pe Mussolini, pre­feră organizația politică engleză și deși apără ca necesare ligile este pentru un parlamentarism mai eficient. S’ar putea ca anul acesta Kerillis să candideze el însuși, nu numai să dea sprijinul său atât de important Alianței Democratice și Federației Repu­blicane, deci lui Flandin, Tar­­dieu, Reynaud, Marin, Laval. Cum, cine știe, mâine să creieze o mișcare pe cont propriu, care să fie mai puțin engleză decât ideile sale de azi. Dacă unele forțe au părăsit Crucile de Foc, după cum am arătat altădată, înscriindu-se la neo-socialiștii de la L’Homme Nouveau, dacă un tânăr econo­mist de capacitatea lui Bertrand Maudhuy a părăsit pe La Rocque pare a urmări o solidarizare a ti­neretului din toate grupările și de toate nuanțele pentru o am­plă mișcare inspirată din refor­mele roosveltiene și din politica engleză (am subliniat și astă dată că raționalista Franța a în­vățat de la empiria anglo-ameri­­cană imens de când nu se mai consideră unică și infailibil de perfectă.), dacă în schimb grupări de mari mase dau concursul dreptei, bogată în individualități disparate, dar inferior zată, și ideologic și fizic, organi­stân­gei, — dacă toate astea sunt ade­vărate și se mențin, configurația noului parlament francez va fi cu totul diferită de-a celui prezent. . Noul parlament va fi un labo­rator de controverse și opoziții conduse de oameni noui, care poate mâine vor duce la o ade­vărată sinteză. In orice caz momentul opozi­țiilor violente, al crezurilor di­vergente, al atitudinilor contra­dictorii, al măcinării interne, al unui relativ războiu civil nu e deloc pe cale de dispariție. Sun­tem în toiul luptelor și crizelor de tot felul. Dacă stânga va învinge considerabil (căci superioritate electorală va avea în tot cazul), configurația politicii de mâine va indica sensul noilor prefaceri, în care suntem siguri, nici forțele valoroase și constructive de dreapta nu vor rămâne fără cu­vânt. Protestantismul politic din Franța e în toiul reformelor. Ab­solvirile de penitență nu-și mai au nicio eficacitate. E momentul răspunderilor și al revizuirilor de merite și eficiență. E perioada dramatică și emoționantă, sânge­roasă și dureroasă, a marilor schimbări. Viitorul ne va arăta în curând sensul sintezei ce nu poate întârzia să se închege du­pă atâta amar de suferință și străduință către o realizare poli­tică și economică mai puțin ne­dreaptă și stupidă pentru binele națiunii franceze. PETRU COMARNESCU Thal­i­e t­h­e Question 77 Care § 1 mai greu în cântarul alegerii de la Mehedinți? Desen de I. ANESTIN INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „VREMEA“, STR. CAROL 10 r

Next