Ziarul de Sibiu, martie 2004 (Anul 2, nr. 17-21)

2004-03-01 / nr. 17

Pagina 2 ■’ANCHETĂ ZIARUL de Sibiu săptămâna 1 ■ 7 martie 2004 Anchetă realizată de Cristina MITRICA țn ultmii ani ne tot întrebăm cine au fost securiștii, cine a­m „sifonat la secu”, care sunt numele celor care au făcut po­­­­liție politică și de ce până acum nu am știut că vecinul, pro­fesorul sau unchiul erau cei care ne urmăreau din umbră doar pentru că aveam curajul să ne împotrivim unui regim dicta­torial. ZIARUL de Sibiu a trimis în luna noiembrie către CNSAS o listă de 200 de persoane pentru a fi verificate, însă datorită multiplelor cereri pe care le au și a faptului că această comisie depinde de date de la SRI, lista încă nu ne-a parvenit, drept pentru care am pornit independent pe urmele lor. ZIARUL s-a alăturat săptămânalului Academia Cațavencu și a întocmit o listă prealabilă cu securiști sibieni. Cine au fost turnătorii, cine au fost „băieții cu ochi albaștri”, cine a făcut uz „de pumn și de ureche”? Iată primele 12­ nume, printre care generalul Ion Poiană, precum și povestea tulburătoare a unui tânăr hăituit de securitate, nevoit să părăsească țara pentru a scăpa de te­roarea psihică. I.Ion Poiană în 1966 era maior, cea. In 1969 era locotenent colonel, in­­șef Serviciu, Direcția Regională Ar­­spector șef adjunct, Inspectoratul Județean geș, Serviciul Raional Râmnicu Vâl- Vâlcea. La 7 septembrie 1966 sem­nează o no­tă potrivit căreia Ion Gușetescu „este lucrat în cadrul cp. IV unde a mai fost și 10 secunde? OS AQii 4« ISO ® OK organizată pe 10 direcții, lărgindu-se ulterior pe 12, în anul 1973 se poate vorbi de o maturizare a structurii aces­teia, DGSP fiind compusă din șase Direcții și cinci Unități Speciale. După ce a publicat în Academia Cațavencu lista foștilor securiști, istoricul, poetul și publicistul Marius Oprea a susținut că majoritatea liderilor politici actuali sunt fie foști nomen­­claturiști, fie foști ofițeri de Securitate. Potrivit acestuia, în magistratură și poliție sunt întâlnite cele mai multe cadre reciclate, care se folosesc de avantajele democrației. Nici adminis­trația publică locală nu face excepție, precum și o mare parte din cazurile importante de privatizare. Oprea este de părere că în majoritatea scan­dalurilor de privatizare, FNI, Banco­­rex, Bankcoop, Banca Internațională a Religiilor, s-au aflat ofițeri de secu­ritate. Serviciul Român de Informații a predat până în prezent, în gestiunea exclusivă a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, circa 13.000 de volume (aproximativ 2.600.000 de file) create de fostele organe de securitate și care nu privesc securitatea națională; în prezent, peste 90% din documentele deținute de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității provin de la Serviciul Român de Informații, deși această instituție nu este unicul dețină­tor de dosare întocmite de securitate; în afara dosarelor personale, au fost predate dosare de problemă de interes, referitoare la Mișcarea Națională de Rezistență (cir­ca 300 de volume), Partide Politice (circa 500 de vo­lume), postul de radio Europa Liberă (55 de volume), Presa Centrală (19 volume), Artă și Cultură (70 de volume), precum și circa 60.000 de file reprezentând manuscrisele confiscate de fostele organe de securitate. Răsfiră cele 10 degete de la mâini. Gândește-te la prima notă de 10. Spune-ne cine i-a făcut celebrii pe cei 10 negrii mititei? Cum au fost cei 10 ani de emisie la Radio Activ? Ai 10 ani cu Radio Activ. De 10 ani, un radio OK! Mihai Trif, este unul din­tre sibienii care s-a ales ca dosar la securitate și care a a suferit de pe urma presiunilor politice, pentru că la vremea aceea era considerat un răzvrătit din cauza ideilor sale anticomuniste. Rămas singur în țară după ce famil­ia a reușit să ajungă în Germania, Mihai a fost an­chetat și bătut de securitate RADIV flCIW 878 M Statte afiliata semnalat cu manifestări . La 28 au­gust 1969 raportează descoperirea unei scrisori adresate lui Lungu Con­stantin, care conținea un program anti­comunist de orientare social-de­mocrată. 2.Theodor Petrișor în 1989 era locotenent colonel, șef Securitatea ju­dețului Sibiu. 3.Iulian Rotariu, în 1988 era co­lonel, șeful Inspectoratului de Securitate Sibiu. A fost arestat și condamnat la 16 ani închisoare în urma procesu­lui cu Nicu Cea­­ușescu. Acesta a fost apărat într­­un proces de către Paula Iacob, care l-a considerat,ș­i potrivit unui articol din Jurnalul Național, un om cu o judecată deosebită, pentru că și-a făcut griji pentru­­ Ceaușescu și l-a susținut în în care oamenii se întrebau dacă Nicu a dat sau nu ordin să se tragă la revoluție. Rotariu este cel care a declarat că acest ordin nu a fost dat niciodată. 4.Laurențiu Smaranda, în 1981 era maior, șeful Serviciului III, Inspec­toratul Județean Sibiu. După revoluție a fost șeful Serviciului Pașapoarte. Actualmente este secretarul șef al Universității Lucian Blaga. S.Vasile Marchedon, maior, In­spectoratul Securitate, județul Sibiu. 6.Melnic S. în 1947 era șef Birou 2, Inspectoratul de Siguranță județul Sibiu. 7. Lucian Moldor, în 1947 era șef Biroul 1, Inspectoratul de Siguranță al județului Sibiu. 8. Mihai Gore în 1948 era sublo­cotenent, DASP Sibiu. 9. Nechifor Ignat în 1988 era locotenent colonel, șef Serviciul I/B, Inspectoratul Județean de Securitate Sibiu. A decedat în 1990. l0.Mihail Andre în­­ 1970 era colonel, șeful Securității Sibiu, inspectoratul Județean Sibiu. Identifică per­soanele din județul Si­­care sunt cercetate problema „Eterul”. 1­1 . M­i­r­c­e­a Șchiopoaie în 1988 era căpitan, Serviciul I/B, Inspectoratul Județean de Securitate Sibiu. 12. Constantin Măceșanu în 1988 era locotenent colonel, șef Secu­ritatea județului Sibiu. A decedat în 1991 la Pitești. Securitatea era cunoscută în Ro­mânia ca principala instituție a poliției politice. A fost înființată în 1948 și distrü ijjMf

Next