Ziarul de Sibiu, septembrie 2007 (Anul 4, nr. 518-536)

2007-09-03 / nr. 518

I ț rí v j ^ SIBIU EUROPEAN CAPITAL OF CULTURE 2007 HU ^de bani (27 de bi 7íam<l3II> Ului IXJL dc“ pagina 2 de bani (27 de bani pentru abonați) VIUI «S& Șt . :­wTi în Luni, 3 septembrie 2007, ANUL IV, nr. 518, 12 pagini noi dăm lumii de știre în curs de auditare BRAT, www.ziaruldesibiu.ro Biserica Evanghelică cere arhivele înapoi . După ce instanța de judecată le-a retrocedat clădirea care, acum, adăpostește sediul Arhivelor statului, reprezentanții Bisericii Evanghelice solicită și retro­cedarea arhivelor propriu-zise . Documentele solicitate sunt cele de până în 1945, data la care Regele Mihai a naționalizat imobilul , în calea solicitării Bisericii Evanghelice stă un singur articol, din Legea Arhivelor Naționale . Reprezentanții Bisericii Evanghelice com­pară retrocedarea arhivelor, cu cea a Muzeului Brukenthal. Clădirea care adăpostește Arhivele Statului din Sibiu era în proprietatea statului român și în administrarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, în urma schimbării Guvernului, Comisia specială de retro­cedare a unor bunuri care au aparținut cultelor religioase a emis o decizie prin care a dispus restituirea imobilului de pe strada Arhivelor, de la numărul 3, adică sediul Direcției Județene Sibiu a Arhivelor Naționale. Minis­terul Internelor a atacat în instanță decizia Comisiei, iar procesele s-au prelungit până în acest an, când înalta Curte de Casație și Justiție a dat dreptate Consistoriu­­lui Superior al Bisericii Evanghelice. Reprezentanții Bisericii Evanghelice nu sunt mulțumiți, însă, de rezultat și cer înapoi și toate docu­mentele din interiorul Arhivelor Statului, aflate acolo până la naționalizarea imobilului. Printre docu­mentele solicitate sunt foarte multe de certă valoa­re istorică. Reprezentanții Bisericii Evanghelice speră și la eliminarea articolului care îi împiedică să obțină patri­moniul arhivistic. Meșterii olari au sărbătorit in Sibiu Campioana întârzierilor în școlile sibiene Cea mai veche manifestare culturală a sibiului, ’Târgul olarilor­’ a adunat week­­end-ul trecut în Piața Mare și Piața Mică câteva mii de vizitatori, atât turiști în Capitala Culturală Europeană, cât și sibieni ’Târgul Olarilor­’, ajuns la cea de-a XI-a ediție, este organizat anual la Sibiu în prima sâmbătă și duminică a lunii septembrie Este una dintre cele mai prestigioase manifestări care își propune conservarea și promovarea valorilor artei populare tradiționale a olăritu­lui Ediția din acest an a prezentat sibienilor și vizitatorilor, prin cei peste 120 de olari din toată țara, evoluția și preocupările meșterilor ceramiști de la an la an, noutățile și caracte­risticile celor mai reprezentative școli de olărit din România. Mii de carafe, oale, far­furii, urcioare și alte obiecte asemănătoare au putut fi întâlnite în cadrul Târgului (G. R.) Continuare în pagina 12 ANUNȚURI GRATUITE Pentru orice informații, mică sau mare publicitate, curs valutar, anunțuri etc. 0369-10.14.33 întrebarea zilei Credeți că este îndreptățit Consiliul European Evanghelic să primească arhivele? DA NU Răspundeți pe www.ziaruldesibiu.ro 1 euro 3,2719 RON 1 USD 2,3934 RON 1 gram aur 51,4192 RON Conform Autorității pentru Sănătate Publică, 107 școli din județul Sibiu mai au de­numcit, pentru a primi autorizația de funcționare. Campioană absolută la reabilitări este Școala Nr 4, chiar din inima Sibiului Aici lucrările nu numai că nu vor fi gata până la începutul anului școlar 2007 - 2008, dar s-ar putea să-l prindă pe cel 2008 - 2009. Până atunci, copii sunt mutați in alte școli, ca să aibă un acoperiș deasupra capului Aceasta este școala în care la fiecare alegeri primarul Johannis vine să voteze. Cu mai puțin de două săptămâni înaintea începutului de an școlar, Școala Nr 4 din Sibiu nici măcar nu are un acoperiș. In clase nu nu­mai că nu există parchet bănci pen­tru elevi sau table de scris, dar plo­uă înăuntru și tencuiala, care nu a­­red că vă dați seama că o lucrare de o astfel de anvergură este exclus să fie gata. Nici contractul nu prevede ca ea să fie gata atât de repede ", directoarea Școlii Numărul 4, Gabriela Maniu căzut încă stă să cadă. Clădirea este mai degrabă un șantier în derulare, decât o școală. (M. C. S. D.) Continuare în pagina 8 / PAG 2 EVENIMENT naționalismului Saună în Săgeata Albastră PAG 7 SPORT Ștefana Mstor face senzație pentru România PAG 11 Orădeni, intoxicați la Sibiel PAG 3 EVENIMENT Patru ani de facultate am fost înnebunit cu problema evreiască. Nu s-a discutat nicio­­dată însă despre problema țigănească. Nu o să le spun romi dintr-un simplu motiv. Ei nu își spun romi, își spun țigani. Până și președintele țării, în discuții private, ce-i drept, îi numește țigani. Trăiesc printre noi, sunt români, au ace­leași probleme ca și noi, însă nu au aceleași drepturi. îi venerăm încă pe evrei pentru felul lor de a face comerț, îi lăudăm pe sași pentru construcțiile lor, ne plac lipovenii, tătarii, turcii, maghiarii, dar nu ne plac țiganii. Ba da, ne plac atunci când trebuie. Ne place de Bănel că e singurul fotbalist modest și aleargă mult Ne place Mădălin Voicu, pentru că vorbește pe limba noastră (culmea!). Ne place Fanfara de la Cozmești că are succes în occident. Asta se întâmplă atunci când trebuie să dai bine în societate. Atunci când ești ca președintele, lângă nevastă, în mașină îți dai dru­mul la gură. Sunt discriminați pozitiv și au locuri libere la facultăți. Anul trecut s-au înscris vreo trei. La prefectură există un reprezentant al lor cvasi-inexis­­tent. Activitate zero. Sunt oameni fără lider, lăsați să supraviețuiască așa cum pot. Deși știm despre ei toate astea de mult timp, niciodată nu ne-a interesat problema țigănească. Sfârșitul săptămânii trecute a fost Târgul Olarilor. Țiganii au fost dați afară. Aveau farmecul lor. S-au întors a doua zi. Au fost dați afară cu jandarmii. S- au întors după ce a plecat "garda". Dacă ar avea un festi­val al lor sunt sigur că ar avea mai mult succes decât olarii. Până atunci îi gonim de pe unde îi vedem. Alin BRATU = Problema țigănească

Next