Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1851-02-05 / nr. 56
ess.bonamentu.lai, Luni în 5 Fevruarie, Iași mi ținuturi. Prețul pe unu anu 75 lei. —— pese luni 40 —țtiințerilor ne unu rându este 25 parale. IS BR L. . 1. Ce fase în Iași, la Tinor partea Buciumului Romanu, mi sa JAispepiea fraților Gheorghiu iap la ținuturi de la Domnni Profesorii. Astă sonc esă Lunea și Golea cu dese suplemente in 8. ne fie care sunt MOLDAPIE A Iașii. Randuirile și înpintirile ce s'au facutu în ramul giedecotorescu. D-lui Costantin Popovici s'au numitu directoru canfeleriei giudecătoriei ținut: Dorohoi in locul ce s'au ocupatu de „ lache Dimitriu. D-lui Alecu Mavrodi s'au numitu asesoru totu la zisul viuna în locul ce s'au ocupatu de D. Iancu Cucută ce s'au dimisionatu. D-lui Costache Lupu s'au numitu asesoru aa giudecătoriea ținut: Putnei, în locul de s'au ocupatu de D. Enache Crupensci. D-lui Niculai Lipan s'au pumitu asesoru la giudec. ținut. Bacău în locul ce s'au ocupatu de D. Alecu Anastasiu. D-lui Grigorie Obreja s'au nușitu asesor totu in susu zisul tribunal, în locul ce s'au ocupatu de D. Căpitanul Kodare Xinxs. D-lui Tanasă Țirțescu s'au înaintitu din șefu de masă la îndatorirea de directorii cantileriei ținut: Bacău în locul ce s'au ocupatu de D. Costache Handoca. D-lui Costache Balomir s'au numitu candidatu giudecăt. ținut. Sucegei în locul ce s'au ocupatu de D. Nicolai Boianu. — Doar J. D. S. Princepelui Domnitoriu. DD. Raducano Roseti, Grigorie Cuza, Grigorie Suțu, Alecu Suțu, Dimitrie Raleto, Iancu Milurui N Kogalniceanu, Răducanu Hartulari și Miorai Vrănișteanu s'au decoratu cu ordinul Nișan Botihar. Prrm ordinu de zi cu data din 1 a curgătoarei A. S princepele Domnitoriu au bine-voitu a încuviința retragerea Locotenentului de artilerie leoprie Cerpatu, în privirea suferindei sale sănătăți și a intereselor casnice. A înaints la rangul de sub-locotenentu pe cadetul de artilerie Gheorghie Stamati în considerația bunei sale purtări, cunoașterea serviției, a în vechimei, precum și a răvnei ce au desvăluu în privigherea unui transportu de puște aduse din fabrica de la Tula. Romanu, 295 Ianuarie. Ziua onomastică a Prea Înălțatului Domnu Stăpăpitoriu s'au sărbatu la Romanu cu țremoniea cuvenită, la Biserica Catedrală a Episcopiei s'au făcutu unu Tedeumu, la care au asistatu publicul. Foncționarii și trupele Rusiene D-lui administratorul ținutului, au primitu din partea Prea-Înălțatului Domnu urările locuitorilor. Sara au fostu toată politica iluminată, iară nobleța și foncționarii, erau invitați la unu balu ce au datu D-lui administratorul Postelnicul eo Mihalachi în onoarea Înălțimii Sale. de Le Les MOLDAVIE, nominations et les suivantes viennent Jassy, d'avoir lieu dans la branche judiciaire Mr. Constantin Popovitch a ete nommé directeur de la chancellerie du tribunal de première instance à Dorohoï, en remplacement de Mr. Michel Dimitriou Mr. Alexandre Mavrodi a été nommé juge au dit tribunal en remplacement de Mr. Jean Coucoute, démissionnaire. Mr. Constantin Loupo a été nommé juge au tribunal de première instance du district de Poutna, en remplacement de Mr, Jean Sgoppenski. M. Nicolas Lipan a été nommé juge au tribunal de première inee de Bakéau en remplacement de Mr. Alexandre Anastassiou. Grégoire Obreja a été nommé juge au même tribunal en gem). de Mr. le Capitaine Constantin Hinko. Mr. Athanase Tzigtzesco, chef de bureau au même tribunal a été | promu aux fonstions de directour en remplacement de Mr. Constantin r. Constantin Balomir a été nommé juge suppléant au tribunal de première instance de Suczawa en remplacement de Mr. Nicolas Boyan. - Sur la présentation de S. A. le Prince Règnant, MM. Padonsano Rosetty, Grégoire Couza, Grégoire Soutzo, Alexandre Soutzo, Demètre Calle Major M. Cogalnitchan, Radoucano Hartoulari et le Major Jean Branischteano viennent d'tge décorés du Nichan-Iftichar. — Par un ordre du jouren date du 1. du courant, 8. A: le Prince Règnant a bien voulu approuver la retraite du lieutenant d'arüllerie Georges Tenegnate, eu égard à sa santé souffrante et à ses intérêts domestiques, - Avancer au rang de Sous-Lieutenant le cadet d'artillerie Georges Stamati en considération de [a conduite, sa connaissance du service et de sou ancienneté, ainsi que de zèle qu'il a déployé en surveillant un transport de fusils de la fabrique de Toula. - On nous écrit de Romano, 25. Janvier. La fete onomastique de S. À. le Prince Règnant a été célébrée isi avec une grande pompe. Un Te-Deum a été chanté à l’église de l'évêché, auquel ont assisté les fonetionnaires, les troupes russes et un nombreux public. Mr. l'Administrateur du district a reçu pour S. A. les félicitations des nabitans. Le soir toute la ville a été 1lluminée; et la noblesse ainsi que les fonctionnaires se trouvaient réunis dans les salons de l'Administrateur Mr. Lascar Michalak! qui a donné un bal brillant en l'honneur de $. A. | | | | | leto, Jean Siléon, | 1 promotions “scte POZA, Vrei, copilă nemiloasă! vrei săți cănta numai de cătu; Și pe Masa mea leneasă Parcă vrei s'o străngi de gătit. La puterea ta cea mare Eu sântu rasa mă 'nchina, Dar cu versuri nu su în stare Totudeauna a cănta. Îmi dai dreptu sugetu o roză Ce-li găsitu lăng'unu părău. Și îmi zici că nu e proză Floarea pust'n peptul tău. Ștu, iubită, că ca tine Alta'n lume n'oiu afla. Dar acuma, zeu nu și sine Pentr'o roză a cănta. Zici că roza te încăntă Ca și poezia mea, Că tu și pentru o plăntă Amoriu doarocte-ai avea, Știu că eu nu potu preface Inima și firea ta. De aceea, rău, nu-mi place Pentru roze a cănta. Zici că roza pe tulpină Cum Amoriu ți-o 'nchipuești, Și de-aceea prin grădină În veci vreu să mă găsești Oh! această poesie S'o faci altora n'aș vra Căci aru fi o nebunie Ș'apoi nu ț'aș mai cănta. Zici că roza lăngă sine Avea unu albu fluturașu Oare, dragă, lăngă tine Nu era vr' unu flăcăoașu? Oare nu te ispitește Vr'anu găndu rău de-a mă trăda? Spune'mi, rău, căci obosește Masa mea de-a mai cânta. Zici că inima mea ți pare Cum că s'au răcitu de totu Și că dup'așa schimbare Să te mai iubescu nu potu, De căndu m' ai văzutu, iubită, Pururea-mi vorbești așa. Dar o inimă răcită Crezi că poate-a mai cănta. S. Sionu PANGUNUL, Fabula spune că din vechime, Era o fată de împăratu Și 'n țăsătură s'o'n treacă nimenu, nici odată nu s'au aflatu. De-a ei talente și gibăcie Păn și c'o zină s'au întrecutu, Dar pasul ista de sumeție Cu totul soarta sau prefăcutu. Scărbită dară de cutezare, În atelier frumosu palatu, Și de rușine și de mustrare, Sarmana fată s'au spănzuratu. Atunce ziua de'nduioșire Kiap spănzurată o prefă cu paingări, ce pintre fire e încălcește încă ș'acu