Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)
1850-07-31 / nr. 9
o” zindeul. ab Froetu konpince ju acestu cercu escepționalu, încătu Guvernul Meu are dreptul de a lucra în aceste principate în privința Austriei cumu ar fi lucratu în privința comerțului streinu înainte de închierea noului tractatu. Așadată, pănă ce cu agiutoriul lui Dumnezeu, unu tractatu de comerțu se va închie definitivuri cu Curtea mai susui uitată, ce vor lua acolo de la neguțitorii pustrieni cele 300 de vamă pentru mărfurile ce el le împortează în Moldaviea și cele 26 o de la cumpărătoriu ori cine aru fi. Asemine se vor lua asupra productelor din lăuntru ce le esportează 300 de la neguțitorii austrieni și Goode la bănzătoriu. Numai se zice încă într'unu articulu al tractatului de comerțu țitatu mai susu că prin acestu tractatu Înalta Poartă nu va fi lipsită nici într'unu chipu de exerciție a drepturilor sale Suverane aplicate administrației Sale din lăuntru și că mai cu samă principiile puse aicea vor avea înțălesul lor celu naturalu și lămuritu, și că prin urmare nici unu lucru, nici o condiție mai multu ai ce vor aperinde care aps putea jigni drepturile Suverane țuate mai susu, cumu și privilegiurile învoite neguțitorilor streini atătu în puterea tractatelor celor vechi căzu și în puterea acestei convenții. Și așteptu ca potrivitu Reglementelor Organice ce le au căștigatumbele principate, să nu ce aducă schimbări într'unele din politiile lor, în veniturile și în regulile ce se găsescu statornicite de unu îndelungatu timpu și nu'su contrarie tractatelor lucrătoare. Pentru acestu sfărșitu s'au datu această ordonanță a Mea și s'au espeduitu de cătră Împărătescul Meu Divanu.., Î. S. după socotința Consiliului Seu estraordinaru dorindu a încuraja comerțul prin toate mijloacele putincioase, au găsitu de cuviință a nu întrebuința în întregime facultatea de a sui la 12o/o darea de esportație, ui de a o mărgini deocam dată la 5o/o asămăluind'o cu acea de importație pentru toate productele de nu plăteau pănă astăzi decătu 300, scoținduse totuși unele dintre ele ce nu săntu cuprinse în contractul vămilor, precum:grăne, vite ș. a. și care rămănu, încătu se atinge de dare, în statu cva de astăzi. Suinduse totu o dată în privire că Cabinetul Împărătescu al Austriei, prin rezerbile case, încătu privește unele provinții ale Imperiei turcești, au păzitu statu cvo celu de mai naintea tractatelor de comerțu, statu cvo ce lasă Guvernului localu facultatea de a pune asupra obiectelor de comerțu dările și suprafacsele pe care susu zisele tractate aveau de scopu a le desființa, totuși JA. S. n'au socotitu de cuviință a adopta niște măsuri de aru fi știutu produce o serioasă struncinare în ramul relațiilor comerciale cu Sfaturile Imperiei Austriei, și s'au mărginitu, în privința mai cu samă a neguțitorilor austrieni, în dispoziție a atătu de dreaptă cătu și uniformă a sportului de doue la sută fie asupra importațiilor fie asupra esportațiilor. Aceste dispoziții avânndu a ce pune în lucrare de la liu Septemvrie viitoriu (x. 8.) s'au adusune de o parte la cunoștința Consulatorilor care se vor în cunoștiința neguțitorilor, supuși ai guvernurilor lor respective pentru ca să se poată conforma cu ele, și pe de altă parte s'au înpărtășitu de cătră Departamentul de finanțe și tuturor Isprăvniciilor spre a le publica prin ținuturile Principatului, exceptionnel; de sorte que Mon Gouvernement a le droit d'agir dans ces Principautés à l'égard de l'Autriche comme il en agirait à l'égard du commerce etganger avant la conclusion du nouveau traité. Ainsi done, jnsqu'à ce qu'avec l'aide de Dieu, un traité de Commerce soit définitivément conelu aussi avec la Cour susmentionnée, il y sera perçu des négociants Autrichiens le 30/0 de douane pour les marchandises qu'ils importent en Moldavie et le 20/0 de l'acheteur quelqu'il soit. Il sera de même prélevé sur les produits intérieurs qu'ils exportent 3 0/0 des négociants autrichiens et 9 0/0 du vendeur. Seulement il est dit aussi dans un article du traité de commerce précité que par ce traité la Sublime Porte ne sera privée d'aucune manière de l'exercice de ses droits Souverains appliqués à Son administration intérieure et que notamment les principes posés ici auront leur sens naturel et clair, et que par conséquent, auspne chose ni condition de plus ne seront prétendues, propres à porter atteinte aux droits Souverains précités ainsi qu'aux privilèges accordés aux négociants étrangers tant en vertu des traités anciens qu'en vertu de cette convention. Et - J'attends que conformément aux Règlements organiques qu'ont obtenus les deux principautés il ne soit pas apporté des changemens dans quelques unes de leurs villes, aux rentes aux règles qui se trouvent établies depuis long tems et ne sont pas contraires aux traités en vigueur. C’est à ces fins que Ma présente ogdonnanse a été rendue et expédiée par Mon Divan Impérial.‘ S. A. 5. sur l'avis de Son Conseil extraordinaire désirant encourager le sommegse par tous les moyens possibles, a cru convenable de ne pas user intégralement de la faculté d'élever à 120/0 le droit d'exportation, mais de le limiter pour le moment à 5 oro en Gassimilant à celui d'importation pour tous les produits Qui ne payaient jusqu'à ce jour que le 3 0/0 ; en en ehsertant toutefois quelques uns d'entr'eux qui ne sont pas compris dans le contrat des do lanes, tels que: céréales, bétail ete. et qui demeurent quant au droit au statu quo actuel. Sonsiderant de plus que le Cabinet Impérial d'Autriche moyennant ses réserves quant à certaines provinces de l'Empire turc, a maintenu le statu quo antérieur aux traités de commerce, statu quo qui laisse au Gouvernement local la faculté d'etablir sur les objets de commerce les droits et surtaxes que les susdits traités “ont eu en vue d'arolig, 8. A. 8. n'a pas néanmoins jugé convenable d'adopter des mesures qui auraient pu produire une grave perturbation dans la branche des relations commerciales avec les États de l'Empire d'Autriche, et s’est bornée a l'égard même des négociants autrichiens à la disposition aussi équitable qu'uniforme du surcroît de deux pour cent, soit sur les importations soit sur les ehrogtationu. {Ces dispositions devant être mises en vigueur à partir du 1 Septembre prochain . (v.s.) viennent d'un côté d'être portées à la connaissance des Consulats qui dehgont en informer les négociants, sujets de leurs Gouvernements respectifs, afin qu'ils puissent s’y conformer ; et d'un autre côté communiquées par le Département des finances à toutes les Ispravnitzies pour être publiées dans les districts de la Principauté. grău. Frumoasele doamne vieneze, ue ce temu de a-și da aerul destrămatului Lovelasu, acelu feliu de insurecție și cărora nu le prea pare rău ca să știe apucătură plăcută, sburdatică și sprențară ce se cum este ăni vpivnicu negiumătate selbaticu, ni facu capătă din culise, din casinele și din locurile prinzită de bună voe, uni lucru desfătătoriu văzindu blice, ce vedea în toată figura lui. Doomnule ofițeriul ami zise c umu tonu ne vroia să imiteze pe unu militariu și văzăndu'și brațul în gura unui turn uens era încarcatu.. a al... sirumentul ji punu cu aista ce poate arunca frumușei mici glonțișori domnilor studenți, cineva cocetăriea lor nen sentimentală și modelelor franțeze din anul trecutu în mijlocul giulelilor și oguzelor- Din vizitatorii noșri cei mai diseuțați și mai pierdiculoși era de bună spună domnișorii cetățeni înentimăntați, carii după ce au strigatu din toate puterile lor cotpoeacxs reformamn ulițele Vienei, vlăstămaui la copii idioți, focul ue ei înșii ii aprinsese, mi ce adăposteau tremurăndu sugiu stindartele tipaniei mi în tabăra despotismului, nici o milă de Filistenii aceia; de așu fi pututu ști alungu din birnicul meu, așu fi făcut'o din toată inima. Aneștiea su Gheorghie Dandini p'i anaphiei Ea taui măi frate!. Tocma eu! — Dap cetățenii D-voastră! Nu sa fi trevuitu pentru a preîntimpina ziua de 6 Octomvrie și omenii peni unul mai cu spmă de mă disfătă foprtenirea lui Lazar de cătu mai întăi puținu curaju Nici odată Lula (universitatea studenților) n'ape fi viruitu. Astăzi văcăinați, republicani de comedie ue ap proi, Riseliiu și Brutus, însă æi prea tărziu! Vă pare rău după casmnele, ei fie aristocrați prin puții și democrați prin podupă casino, după orchestra lui Straus. martu, pentru că îmbina în sine toate caracterele și apoi puțină energie. ridicare a acestor personaje, gentilomi de răsu și puloritate. El ținea o pipă lungă și avea sustețe rău pentru poii masine pentru p'și de peru fiorosu, cu șapca de studenti pusă pe ureche c'unu ponaru de puru pentru ce igiuna pcu torpeta Ca și Ce părea cam încurcatu, fiu — Kim, asta'i datoriea D-tale!.. Totu ue ce întărilă D-voastră ați făcuto. Nu puu minuitu cromotiu acestu frumusălu, așice, prei ce încarci tunul ista? înțelegu meseriea asta! D-voastră m-ați pri însă reluăndu'și curaju, strigă, ce socoti poate, D-le ofițeriu, că nu amu fi gu stare să ne batemu întocmai Ka D-voastră? Zicăndu aceste cuvinte el ami scoasă basmaua mi- ui îndreptă șapca pentru a'și șterge fruntea de pe care curgea sudori. Aveamu lăngă mine pe adjutantul meu Ansca mine ordinariul meu, unu adevăratu selbatecu, a căruia bonetă de blană cenușie, roasă de douezeci de ierne, era lucrul din lume cel mai deformatu și mai puținu elegantu ce neștine poate să vază. Suflu acestu bonetu wi îndesindul tare pe capul frumușelului cetățanu vienezu: — Aimpei să servești! Ai sositu minunatu de bine! strigăiu, pentru că ai așa de bună poință, îmi lipsește unu omu mi D ta âîl pet înlocui. Ansca, ce zidea cu hohotu că'l pictea po capu cu acelu bonetu îmfricoșatu de selbaticu ne care'l vârăsemu pănă dreptu ochi, he păru gluma foarte ne placu, și smultăndu de ne umerii unui Serețanu o manta veche cu glugă roșie ea învăli ne cetățanu. Acesta, ce nu mai știea ce să zică, zidea și el măn- Cu atăta mai zește pu mijlocul desfătărei universale. Iar ea șezindu ne unu turu, cu prațele supuse, noi făcusem unu coadate improvizatu. După ccel ce Omuțul meu își trăgea mănușele cele galume, privea zizindu ne cetățanul cu părul blondu din care