Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-02-05 / nr. 17
Gurnalul ece în toate vilele afară de pășinici și serbători mari. Abonamentul ce faune in Iași la Rispspiea Noaă; in ținuturi la Comisioneri, în București la Librerul G.Loanidi. Iașii, Sămbătă. à Fevruarie 1855. Prețul pe anu e ca 111 lei, pe 6 luni 60 pentru unu răndu de inștiințeni este 30 parale. Scrisorile numai france - se trimise nu se înapoescu. IP. — A = AMUL. III. REVISTA POLITICA. — S. Petresburgu 26 Ian. Invalidul rusescu anunță, că generalul de infanterie Danenbergu în 24 Ian. au sositu in această capitală venindu de la Odesa. Viena 7 Fevruarie. Vuetul că regescul ambasadoru al Danemarcei de lăngă curtea Vienei, contele de Bel Broc, aru fi împărtășitu sinistrului din afară contelui Bud Șenstain, că Danemarca aru ave de scopul eși din starea de neutralitate, și a se uni cu puterniciile apusene. În scurta are a se vide mobilizată armata de uscatu și de mare a Danemarcei. Graimsul au primitu următoarele depeși telegrafice de la corespondentul seu din Crimea: Balaclava 27 Ianuarie. Din partea noastră nu mai urmează focu. Lucrările asediei naintează. Sănătatea armatei este precarie. Principele Mendiof se îndreaptă spre nordu. Rușii facu necontenite eșiri și tragu asupra santinelelor franceze. Proviziuni cu îmbelșugare se totu transpoartă la tabără. Diviziunea franceză au sositu. Lord Raglapu au vizitatu Balaclava in 24 și au avutu o întălnire cu amiralul Lions. În 25 au inspectatu tranșelile. La Porgopis nu'su de cătu 8 batalioane de Pom. Protf in Taimsu ce află următoarea depeșă de la Biena: Giurnalele anunță că principele Menciof au căpătatu ordinu de a ataca Eupatoria și Balaclava. — În 1 Pes. Comisiunea militară de la Dieta germană au începutu lucrările privitoare la măsurile ce au a se lua, pentru esecutarea rezoluțiunei primită de comiteturile întrunite a Dietei, în privința punerei pe picioru de resbelu a armatelor federale Aceste comiteturi au însărcinatu ne trimisul bavarezu D. de Șrencu, cu facerea raportului despre măsurile ce au a se lua. În Sacia s'au luatu măsurile cuviintoase de cătră guvernămăntu, spre a se opri recrutarea pentru legioana streină engleză. La Hanovera se crede a urma încurăndu o criză ministerială, motivată de măsurile cele din urmă apucate de cătră comiteturile Dietei germane. Contele de Chielmancel, trimisul hanoveranu la Francfort s'au rechematu la Hanovera. Lord Palmerstopp au fostu oficial însărcinatu cu formarea cabinetului Englezu, însărcinare pe care opiniunea publică ie menită încă de la începerea crizei ministeriale. Barbatul acesta după cum se zice în limbagiul parlamentaru este omul situațiunei (a împrejurărilor) Rezultatul ce Anglia și Franția prin alianța lor îl potu aștepta de la barbatul acestu mare, este plinu de încredere, și nu potu de cătu a se felicita. Lordu Palmerstonn este cel mai înfocatu partizani sboară